3,058 matches
-
etc.) responsabile pentru ceea ce am putea numi constituirea corporală a subiectivității. În orice program al cunoașterii de sine, relația ascetică sau hedonistă cu trupul nu este deloc neutră sau indiferentă. Relativei anxietăți cu care omul Antichității târzii începe să privească sexualitatea i se adaugă o nouă etică (de sorginte stoică) a familiei, în care fidelitatea față de partener este valorizată public. Tendințele primesc (mai ales în epoca Cezarului Augustus) un semnificativ sprijin politic. La aceasta se adaugă un dezinteres crescând față de relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
În acest context, sugerează Foucault, radicalismul proiectului antropologic creștin abia se lăsa așteptat. Noutatea creștinismului: asceză și teologietc "Noutatea creștinismului \: asceză și teologie" Totuși, abstinența nu primește justificări metafizice sau teologice, cum se va întâmpla în creștinism. De asemenea, eșecul sexualității nu este tematizat în orizontul modern (cu rădăcini creștine) al problematicii alterității. Noțiunea de „păcat trupesc” nu își face încă apariția, erosul fiind dezbătut într-un cadru dominat de referința la natura naturata (adesea personificată). Interdicțiile sau invitația la asceză
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
personificată). Interdicțiile sau invitația la asceză nu sunt scrise pe o tablă a legii divine. Autoritatea supremă și nemijlocită a unui Dumnezeu personal are ca substitut, în lumea greco-romană, interpretarea medicală a ordinii firii în lumina exigențelor interiorității. Perspectiva asupra sexualității este, în cuvintele lui Foucault, „individualistă”1. Sfera vieții publice intersectează sfera preocupărilor private, dar întotdeauna acestea primesc prioritate. Descoperirea conceptului de răgaz sau de timp liber (gr. schole) este corelativă acestei preocupări pentru sine (epimeleia heautou sau cura sui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
paradis și vede eshatonul ca pe-o împlinire prin transfigurare a corporalității deja existente. Dacă apără ascetismul, Sfântul Irineu al Lyonului o face tocmai pentru că exercițiul impus al distanței sau detașării ne predă lecția responsabilității. Nimic nu exclude existența unei sexualități paradisiace 3, menită să diferențieze ordinul masculin de cel feminin și să salveze, astfel, diversitatea creației. Pentru Irineu al Lyonului, corpul uman este prin însăși natura sa capax Dei - o idee menită să-i scandalizeze pe adepții unei spiritualități gnostice
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
directă de acces la unirea cu Dumnezeu. Într-un mod care-i va influența pe Părinții greci de mai târziu (de la Origen la Capadocieni), Clement subscrie nostalgic la o protologie statică și schițează o eshatologie a revenirii la perfecțiunea originară. Sexualitatea apare, în acest scenariu, ca un accident de parcurs. Menirea practicilor ascetice este aceea de a elibera facultatea contemplativă a sufletului de povara cărnii, grăbind astfel urcușul către tărâmul perfectei asemănări cu Dumnezeu. Pe scurt, între Irineu al Lyonului și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
răscrucea dintre patosul afectivității (prin depășirea orizontului mundan al pulsiunilor corpului organic) și patosul acțiunii (prin supunerea smerită la asceza uitării de sine în praxisul faptei: prin muncă 1, mișcare etc.). Concluziitc "Concluzii" Critica interpretării aduse de Michel Foucault istoriei sexualității are două straturi. Un prim nivel de argumentare este cel istoric și relevă pluralitatea de perspective asupra ascezei în tradiția creștinismului timpuriu. Un al doilea aspect al criticii este teologic și comportă numeroase explicații. Prin faptul de a fi alocat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ideea de corp mistic al Bisericii, creștinismul diferă de toată înțelepciunea dialectică a grecilor antici. Fenomenologia teologică a lui Michel Henry ne arată deci în ce măsură raportul între creștinism și epoca clasică a fost unul de discontinuitate: distanțarea ascetică față de fenomenul sexualității are, în patristică și filozofia greacă, motivații și intensități diferite. Aceste viziuni ontologice contrastante sunt subîntinse de două concepții distincte asupra „sinelui” și „corporalității”. Ultima lucrare a lui Michel Henry poate fi văzută ca o încercare de a reabilita percepția
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Polirom, Iași, 1999. Florovsky, G., The Collected Works vol. 1, Bible, Church, Tradition: An Eastern Orthodox View, Büchervertriebanstalt, Vaduz, 1987. Florovsky, G., The Collected Works, vol. 6, The Eastern Fathers of the Fourth Century, Büchervertriebanstalt, Vaduz, 1987. Foucault, M., Istoria sexualității, trad. rom. de B. Stanciu și A. Onete, Editura de Vest, Timișoara, 1995. Frei, Hans W., The Eclipse of Biblical Narrative: A Study in Eighteenth and Nineteenth Century Hermeneutics, Yale University Press, New Haven, 1974. Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a stabiliza populația lumii trebuie să eliminăm 350.000 de oameni zilnic. Acesta este un lucru oribil pe care trebuie să îl spun, dar este la fel de rău să nu-l spun”. Mihail Gorbaciov: „Noi trebuie să vorbim mai clar despre sexualitate, contracepție, avort, despre valoarea controlului populației, deoarece, pe scurt, criza ecologică este criza populației. Reduceți populația cu 10%, iar apoi nu vor mai fi suficienți oameni pentru a face atât de multe daune ecologice”. Dr. Henry Kissinger: „Depopularea ar trebui
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
tinerilor) sunt datate, atunci când le putem verifica, la vârsta de trei, patru ani. Plecând de la prima anchetă despre amintirile copilăriei realizată de soții Victor și Catherine Henri (1896), Freud credea că această pierdere a memoriei se datorează unei reprimări a sexualității infantile, dar teoria sa nu mai este admisă de majoritatea cercetătorilor, care văd în acest fenomen rezultatul construcției memoriei și a limbajului, după cum sugerează foarte clar studiul minuțios al lui Waldfogel (1948). Ancheta a fost realizată asupra a 148 de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
quotidienne, titlu pe care îl împrumută de la un articol publicat în American Journal of Psychology (E. Jones, „Psychopathology of Every Day Life”, 1991). Însă, în contextul eliberării sexuale din anii ’68, mulți erau de părere că lapsusul are legătură cu sexualitatea refulată. Acest lucru este posibil, dar e departe de a fi un caz general. Deseori, un cuvânt este înlocuit cu unul mai frecvent sau mai recent cu care este înrudit fonetic. Căci, dacă memoria semantică este organizată ca o bibliotecă
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
recente au demonstrat că și viața noastră vegetativă depinde de soare, la fel ca în cazul plantelor. La vertebrate, de la pești până la mamifere - incluzând, desigur, și omul -, hipotalamusul, „creierul” vieții vegetative, programează componentele fiziologice ale foamei, setei, ritmului veghe/somn, sexualității etc. Dar hipotalamusul este stimulat, la rândul său, de o altă structură a creierului: epifiza; acesta este un fel de ochi fosil prevăzut cu adevărați fotoreceptori, de unde și numele său medieval de „al treilea ochi” (sau „glandă pineală”, în epoca
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
1. Feminismul radical 151 1.1. Caracteristici generale 151 1.2. Ideile centrale ale agendei radicale 153 1.3. Dezvoltări semnificative pentru teoria politică feministă 156 1.3.1. Puterea, politica și patriarhatul 156 1.3.2. Reproducerea, maternitatea și sexualitatea ca probleme politice 161 1.3.3. Politizarea violenței împotriva femeilor 165 1.3.4. Critici ale feminismului radical 166 2. Ecofeminismul 169 2.1. Caracteristici generale ale ecologiei 169 2.2. Caracteristicile ecofeminismului 170 2.3. Critici ale ecofeminismului
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
familiaxe "„familie". Abia atunci ele aveau acces la spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public" al libertății. Doar cei ce se pot ridica deasupra nevoilor directe ale familiei pot deveni cetățeni (de exemplu, Rousseauxe "„Rousseau,Jean-Jaques", în Émile sau Despre educație). Sexualitateaxe "„sexualitate" femeiască a devenit ea însăși un argument pentru aservirea femeilor în contextul familiei, pornografiei și prostituției. Teoreticienele care aparțin „feminismului diferențelorxe "„feminismuluideferențelor"” (valul II), precum și cele aparținând celui de-al treilea val, cel al autonomieixe "„autonomie", au analizat: - Relevanța conceptului
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
public", dimpotrivă, că aceste probleme au adesea aspectul conflictelor de interese, devin „politice” și sunt relevante pentru organizarea societății. Atrăgând politic atenția asupra sferei private, feminiștii au scos la suprafață ceea ce era ascuns „vederii” teoreticienilor politicului: corpxe "„corp"ul, sexualitateaxe "„sexualitate", violența. Feminiștii au negat ubicuitatea libertății, arătând privilegiile de sex în exercitarea ei. Au chestionat, de asemenea, sensul libertății: acela de a sacrifica emoțiile și problemele domestice în favoarea rațiunii și a problemelor publice (Landesxe "„Landes,Joan", 1988, p. 2). Dualismul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
care sunt organizate ambele sfere. Al doilea val al feminismului a însemnat, oricât ar fi el de controversat, o serie de câștiguri semnificative. Ideile politice feministe au putut să devină politici de statxe "„stat": drepturi familiale; posibilitatea de control a sexualității și reproducerii; plată egală pentru muncă de valoare egală; sprijinul statului în creșterea copiilor (în unele țări)8; acces la profesii socotite „masculinexe "„masculin"”, inclusiv în armată, în politică și administrație; prevederi legislative împotriva violului (inclusiv al celui marital), pornografiei
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dualexe "„teoriasistemelorduale", cu referire la dubla oprimarexe "„dublaoprimare": capitalistă și patriarhală. Juliet Mitchellxe "„Mitchell,Juliet" (1971) consideră că statusul femeilor și funcțiile lor sunt determinate deopotrivă de rolul lor în producție și reproducerexe "„reproducere", de socializarea copiilor și de sexualitatexe "„sexualitate". După revoluția sexuală de la începutul anilor ’70, femeile vestice au făcut progrese, dar numai legate de libertatea sexuală, iar acest progres poate să fie o simplă aparență. În rest, în producție, ele continuă să lucreze în poziții inferioare celor deținute
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și să facă ceea ce vor fiindcă iau în stăpânire mijloacele de producție și își pot folosi pe deplin capacitățile și talentele. Marxismxe "„marxism"ul a inspirat pentru feminism o tratare analoagă în privința schimbărilor legate de producția domestică, gospodărie și sexualitatexe "„sexualitate". Femeile vor fi eliberate de condițiile materiale care le țin în aservire domestică și sexuală, putând să își folosească nealienat și în întregime toate capacitățile și talentele. Feminismul marxist a produs teorii explicative mai ales în domeniul relațiilor de muncă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ca nonmuncă, modul în care femeilor li se distribuie cele mai plicticoase, mai necreative și mai prost plătite munci. Însă nu oferă prea mari instrumente relevante pentru analiza problemelor legate de reproducerexe "„reproducere" (contracepțiexe "„contracepție", sterilizare, avort, naștere) și sexualitatexe "„sexualitate" (heteroși homosexualitate, pornografie, prostituțiexe "„prostituție", hărțuire sexualăxe "„hărțuiresexuală") și nici pentru înțelegerea violenței împotriva femeilorxe "„violențăîmpotrivafemeilor". După cum s-a dovedit istoric, marxismxe "„marxism"ul nu anticipează și nu contracarează crearea unui patriarhatxe "„patriarhat" specific societății comuniste. 2.3.1. Familia
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a penuriei, în care supraviețuirea, cu mijloace paupere, a fost lăsată mai ales în grija femeilor. În unele țări, controlul statului a căpătat aspecte aberante, de felul politicilor pronataliste din România, unde femeile și-au pierdut libertatea de decizie în privința sexualității și a reproducerii (vezi Drakulic, 1991, M. Miroiuxe "„Miroiu,Mihaela", 1995, A. Băban, 1996, Kligman,xe "„Kligman,Gail" 2000). CAPITOLUL VTC "CAPITOLUL V" Feminismul radical, ecofeminismul și feminismul comunitariantc "Feminismul radical, ecofeminismul și feminismul comunitarian" 1. Feminismul radicaltc "1. Feminismul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
masculinexe "„masculin" și feminine. Femeile nu trebuie să preia și să imite valori bărbătești, ci să descopere în ele însele femeia autentică (vezi Dalyxe "„Daly,Mary", Pure Lust2). Cele două orientări radicale se separă și în alte privințe. În problema sexualității, feminismul libertarian consideră necesară transgresarea tabuurilor legate de clasificarea bărbaților și femeilor în buni și răi, în funcție de statutul marital sau de orientarea sexuală. Feministele cultural-radicale consideră heterosexualitatea ca o formă de organizare a societății care produce și perpetuează strategiile de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
vor trăi în umbra bărbaților și în modul lor de gândire, ele nu vor „crește” expresiv și nu se vor dezvolta mai mult decât „arborii bonsai” (Mary Dalyxe "„Daly,Mary", Pure Lust, p. 206). 1.3.2. Reproducerea, maternitatea și sexualitatea ca probleme politicetc "1.3.2. Reproducerea, maternitatea și sexualitatea ca probleme politice" a. Reproducereaxe "„reproducere" și maternitateaxe "„maternitate" O parte dintre feministele radicale vor continua divorțul natură-cultură,xe "„cultură" văzând eliberarea femeilor legată de preluarea tehnologică a reproducerii. În
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
gândire, ele nu vor „crește” expresiv și nu se vor dezvolta mai mult decât „arborii bonsai” (Mary Dalyxe "„Daly,Mary", Pure Lust, p. 206). 1.3.2. Reproducerea, maternitatea și sexualitatea ca probleme politicetc "1.3.2. Reproducerea, maternitatea și sexualitatea ca probleme politice" a. Reproducereaxe "„reproducere" și maternitateaxe "„maternitate" O parte dintre feministele radicale vor continua divorțul natură-cultură,xe "„cultură" văzând eliberarea femeilor legată de preluarea tehnologică a reproducerii. În 1970, Shulamit Firestonexe "„Firestone,Shulamith" publică Dialectic of Sex. Biologia
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
voința bărbătească de a lua sub control putereaxe "„putere" femeilor de a da viață și de a le aliena de procesul nașterii așa cum sunt alienați ei înșiși. Ei vor să devină „tați tehnologici” (Dalyxe "„Daly,Mary", 1978)14. b. Sexualitateaxe "„sexualitate" Nicăieri mai mult decât în feminismul radical, sexualitateaxe "„sexualitate"15 nu a fost subiect mai politizat. În ultimă instanță, departe de a fi pur private, sexualitateaxe "„sexualitate" și reproducerea au fost și sunt mereu și politic, nu doar cutumiar-informal reglementate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
femeilor de a da viață și de a le aliena de procesul nașterii așa cum sunt alienați ei înșiși. Ei vor să devină „tați tehnologici” (Dalyxe "„Daly,Mary", 1978)14. b. Sexualitateaxe "„sexualitate" Nicăieri mai mult decât în feminismul radical, sexualitateaxe "„sexualitate"15 nu a fost subiect mai politizat. În ultimă instanță, departe de a fi pur private, sexualitateaxe "„sexualitate" și reproducerea au fost și sunt mereu și politic, nu doar cutumiar-informal reglementate. Heterosexualitateaxe "„Heterosexualitate" a fost și este norma relațională standard
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]