1,322 matches
-
îngrijorare și demoralizare. Ostașii erau îngrijorați de ce se întâmpla pe la casele lor după pătrunderea rușilor comuniști în țară [s.n.]. Ce se întâmpla cu pământul, cu casele, cu femeile? Au dispărut, mai trăiesc? Când încercam să-i liniștesc, îmi răspundeau cu sfială: «De unde știți dumneavoastră cum este, dom’ locotenent, ați trăit sub comuniști? Acum ne iau pământul, ne iau tot. Muierile singure ce să facă?». Erau demoralizați. Spuneau: «Acum luptăm a doua oară; ne-am dus într-o parte, acum în alta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Era o senzație de groază în vocea lui Marriott. - Vreau să aflu ce s-a întâmplat. - Poți să faci asta prin hipnoză? - Fiecare detaliu va ieși la iveală. Marriott se lupta cu dorința de a fugi. - Aici? - spuse el cu sfială. Ședeau pe taburetele de la bar. - Hai să mergem până la separeul din capăt - spuse Blandar. O clipă mai târziu Marriott spuse cu greu, amețit de somn: - Da, poți să mă hipnotizezi. - Dormi! - spuse Blandar și pocni din degete. Ochii lui Marriott
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
de țelina pe care trebuie să o ducă în aceeași geantă. În acei ani, Gabriela a scris Drumul egal al fiecărei zile și alte proze ale experienței sale, neabdicând de la cele ce trebuie făcute și privind, stoic, lucrurile în față. Sfiala și grația ei tânără nu lăsau să se întrevadă, în prezența ei imediată, o constantă a spiritului care în scris a fost determinantă de la prima pagină: scepticismul, neacceptarea prefabricatului, interogația permanent deschisă - într-o alcătuire spontană a inteligenței ei. Tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
într-un mod spectaculos nici un mare poet. Dar are Basarabia poeți de talie europeană, comparabili cu Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu, Marin Sorescu sau Ana Blandiana? Cu riscul de a supăra (nu aș vrea!) scriitorii de dincolo de Prut, răspund cu sfială că nu. Dar, fără îndoială că Grigore Vieru e poetul cel mai reprezentativ, impresionând prin tonul melancoliei sfâșietoare, capabil să comunice drama Basarabiei. Discuția e lungă și rezultatul ei ar fi o mulțime de răspunsuri contradictorii, cum e și firesc
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
amorțire a vigilenței, au reconectat limbajul picturii la formele sale specifice de manifestare. Și cam același lucru s-a întîmplat și în spațiul sculpturii și al decorativelor. Ochiul putea iarăși, chiar dacă nu era eliberat cu totul de precauții și de sfieli, să se hrănescă din bucuria pură a culorii și din geometria legitimă a desenului. Însă de vreme ce "picturalitatea" picturii fusese reafirmată și alfabetul ei repus în circulație, se năștea de la sine o problemă nouă, tot atît de complexă pe cît de
Arta românească de astăzi (o privire sumară) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11392_a_12717]
-
Documentarea în ansamblu a acestei cărți (în care se scrie - deloc rău - și despre narcisism) trădează, pe de altă parte, nedezmințit și naiv, un anume narcisism caracteristic multora dintre autorii francezi. Dacă în filosofie celebrat la cote înalte și cu sfieli de modestie bombastică este Descartes, în psihanaliză fixația bibliografică a lui Brunner se va numi, cum altfel, Lacan. Nu-i vorba aici, desigur, să se pună în discuție importanța crucială a celor doi -, ci doar de o benignă, dar perseverentă
O carte bună, În pofida autorului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16662_a_17987]
-
de la ăRomânia liberă, Olga Ilieș, avea să-i consacre elevului de 16 ani cel dintâi articol a obținusem un premiu la un concurs de poezie al cenaclului ăTeodor Neculută. Festivitatea a avut loc în sală ăFantazioă. Autoarea articolului pleacă de la sfiala atângace a laureatului pe scena ca să realizeze un flash-back jurnalistic: "Și m-am intors cu aproape patru ani în urmă (NB: din 1955 în 1951). Răsfoiam într-una din încăperile Palatului Pionierilor revista literară internă ăMlădite ținerea. Dintre multe ămlăditeă
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
fost corectă, și mai presus de atât, dovedind că ințelepciunea este ceva frumos. Următorul răspuns pe care Charmides îl aduce este: “Înțelepciunea este ceea ce-l face pe om să se rușineze și să fie rușinos, ca fiind un fel de sfială”. După ce spune că, fiind frumoasă, înțelepciunea trebuie să fie și bună, Socrate, în iscusința lui îl citează pe Homer: “Sfiala nu e bună când se ivește la omul nevoiaș”. Astfel intră în contradicție cu ceea ce a spus mai devreme (că
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
este: “Înțelepciunea este ceea ce-l face pe om să se rușineze și să fie rușinos, ca fiind un fel de sfială”. După ce spune că, fiind frumoasă, înțelepciunea trebuie să fie și bună, Socrate, în iscusința lui îl citează pe Homer: “Sfiala nu e bună când se ivește la omul nevoiaș”. Astfel intră în contradicție cu ceea ce a spus mai devreme (că înțelepciunea este ceva bun). “Înțelepciunea este un bine, dacă face buni pe cei la care se ivește, iar nu răi
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
contradicție cu ceea ce a spus mai devreme (că înțelepciunea este ceva bun). “Înțelepciunea este un bine, dacă face buni pe cei la care se ivește, iar nu răi.” Zise Socrate, astfel demonstrând că ea nu poate fi un fel de sfială, fiindcă ea este un bine, în timp ce sfiala e mai degrabă un rău decât un bine. Un ultim răspuns pe baza căruia se va discuta până la sfârșitul dialogului este: “Înțelepciunea este să te îndeletnicești cu ale tale”. Socrate îl acuză, într-
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
că înțelepciunea este ceva bun). “Înțelepciunea este un bine, dacă face buni pe cei la care se ivește, iar nu răi.” Zise Socrate, astfel demonstrând că ea nu poate fi un fel de sfială, fiindcă ea este un bine, în timp ce sfiala e mai degrabă un rău decât un bine. Un ultim răspuns pe baza căruia se va discuta până la sfârșitul dialogului este: “Înțelepciunea este să te îndeletnicești cu ale tale”. Socrate îl acuză, într-un mod prietenesc încă de la început că
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
venit cu un tren de noapte din Moldova, îmbrăcat în uniformă de licean, spre a-și încerca norocul cu poezii la o revistă bucureșteană. Am avut șansa să fiu eu în acel birou la ușa căruia a bătut cu o sfială ce nu l-a părăsit nici astăzi, așa încît nu pot fi decît fericit să-l văd acum rîvnit de colecții prestigioase. Asemeni omului, poezia lui Ioan Vieru este un amestec de discreție tenace și imersiuni în zone ce implică
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]
-
un om cu carte, pentru că Vatra Dornei îi acum târg și un om fără carte n-ar putea cârmui o comună ca aceasta. Toți cărturarii din noul comitet au spus la vorba capitanului «Amin», numai Vasile Deac a zis fără sfială «Nu», deși el a fost și este om fără carte. Întrebându-l căpitanul pe Deac cine socoate că ar fi bun de primar, Deac a răspuns: «Eu socot că aș fi cel mai bun!» Și știți ce s-a întâmplat
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
apreciază criticul Florea Firan. Poetul duce cu el amintirile de acasă, cu copilăria, casa părintească, satul natal, părinții și bunicii, așa cum se constată în poeziile „"Tu, mamă”," „"Bunicii"”, „"Se coace grâul”", „"Rondelul satului natal"”, „"Pe-acest pământ"”, „"Ne întoarcem cu sfială”" și altele. Și din acest volum, nu lipsesc sonetele și rondelurile, pentru care poetul are o permanentă preocupare. De altfel, Petre G. Gorun a scris peste patru sute de sonete și peste trei sute de rondeluri, unele fiind publicate în volum. 9
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
are efecte și asupra numelor de locuri și de persoane. Mai multe localități numite odată "Cacova" și-au schimbat numele în "Livezile", "Dumbrava", Fîntînele, "Grădinari". Mulți vorbitori evită să pronunțe în întregime numele "Ion Luca Caragiale" sau îl pronunță cu sfială și preferă în schimb prescurtarea "I. L. Caragiale". Continuarea unei astfel de tendințe anticacofonice ar face ca fetele numite "Rodica", "Viorica", "Anica", "Măriuca" etc. să privească precaut băieții al căror nume de familie este "Coman", "Codrea", "Culcer" etc., pentru ca prin căsătorie
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
indiferent, deoarece mi-am dat imediat seama că pentru Traian Brădean atât Anastasie Demian, cât și Gheorghe Ghițescu sau Alexandru Ciucurencu sunt astăzi la fel de prezenți în existența și în trăirile sale ca și atunci când erau în viață. De aici și sfiala domniei sale de a le rosti numele altfel decât însoțite de formulele ceremonioase care exprimă recunoștința și admirația față de ei. M-am gândit atunci și mă mai gândesc și acum dacă nu cumva ar trebui să-i urmez exemplul și să
Traian Brădean () [Corola-website/Science/313381_a_314710]
-
Nu mă gândesc la satul meu decât ca la un loc al tainelor și al enigmelor nedezlegate până azi: aici s-a născut lumea și tot ce a fost după aceea n-a însemnat decât un adaos. Mă apropii cu sfială de acele locuri, scăldate în lumină, cuprins de un amestec de teamă și uimire, știind că aici totul mai este încă de cucerit și că sunt posibile cele mai neverosimile întâlniri cu mine însumi. De câte ori vin în sat, sunt totdeauna
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
aceste norme. Există în această creație o anume dimensiune spirituală cu însemnări liturgice, din care Victoria a extras esențialul, împăcând veștile și poveștile Vechiului Testament cu cele ale Noului Testament, spre sfințire și înveșnicire a timpului imediat... Emoționați, cuprinși de sfială și, în final, bucuroși, conștientizăm esențialul, devenind pelerini pe Calea Victoriei. Alexandru Davidian (...)Renunțînd la bronz,Victoria Zidaru a pătruns mai mult pe tărîmul ideilor și, uneori, chiar pe domeniul aromelor din artă. În recenta sa expoziție (...) Zis și cusut, Victoria
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
lumii. Pentru frumusețea sa emoțională, ne-am oprit asupra uneia dintre variantele acestei legende. Privighetoarea - care în acele timpuri de început era mută - se îndrăgosti de trandafir care, pe atunci, era de culoare azurie, datorită frumuseții sale fără seamăn. Cu sfială, se apropie de el, însă fiind lipsită de glas, nu izbuti să-i întoarcă binețea cu care trandafirul o întâmpină. Înfuriat până peste poate, acesta nu mai vru să-i vorbească deloc din acea clipă. Copleșită de mâhnire, cu inima
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
de veșminte și accederea într-un nivel superior de existență împreună cu omul-șarpe Andronic pe un soi de insulă paradisiacă. Inițierea sa poate fi asemănată cu o „a doua naștere” la o viață totală, percepută astfel: "„Nici o durere, nici o teamă, nici o sfială, ci numai o copleșitoare, amară bucurie a ființei ei adânci; ca și cum s-ar fi trezit cu un alt suflet, niciodată bănuit, și într-un alt trup, mai fericit, mai dumnezeiesc. (...) I se lumină deodată un înțeles adânc, simplu, pe care
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
întorc acest rezultat și afirmă în spațiul public că aș dori răsturnarea guvernului legitim. Nu! Fals! Ați câștigat, acum guvernați și legiferați, dar nu oricum! Nu oricum! România are nevoie de un guvern puternic, nu de un guvern care cu sfială execută ordinele de la partid. România are nevoie de un guvern care lucrează transparent, care guvernează predictibil, la lumina zilei, nu noaptea, pe furiș. Legiferați pentru România, dați legi bune pentru România, nu pentru un grup de politicieni cu probleme! Conduceți
Klaus Iohannis se adresează Parlamentului. LIVE TEXT/VIDEO by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102588_a_103880]
-
Ibrahim Letaief, Nadia el Fani, Ridha Béhi, Mohamed Zran, Nejib Ben Azouz, Hichem Ben Ammar, Anis Lassoued, Abdellatif Ben Ammar, și tinerilor cineaști care consideră deosebit de importantă ilustrarea realităților tunisiene. reînvie acest gen la sfârșitul anilor 1990, fiind abordat cu sfială în primii ani de cinematografie. Festivalul Internațional de Film Documentar "Doc à Tunis" a cărui primă ediție a avut loc între 5-9 aprilie 2006, confirmă această ”renaștere”. În medie, aproximativ 20 de filme străine se filmează anual în Tunisia, deoarece
Cinematografia tunisiană () [Corola-website/Science/336254_a_337583]