2,840 matches
-
sau creionu-n mână, stai și privești adânc în gol și n-ai nicio senzație... Și totuși cauți, nu te lași, în gânduri adânci te abați, hârtia-ți tremură în față, se mișcă, parcă prinde viață. Tu o privești, ea te sfidează, ai vrea să scrii dar nici o frază hârtia nu ți-o onorează când nu ai inspirație. Citește mai mult Când nu ai inspirație,cu tocul sau creionu-n mână,stai și privești adânc în golși n-ai nicio senzație...Și totuși
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
tocul sau creionu-n mână,stai și privești adânc în golși n-ai nicio senzație...Și totuși cauți, nu te lași,în gânduri adânci te abați,hârtia-ți tremură în față,se mișcă, parcă prinde viață.Tu o privești, ea te sfidează,ai vrea să scrii dar nici o frazăhârtia nu ți-o onoreazăcând nu ai inspirație.... XXXIII. MĂRTURISIRE, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 204 din 23 iulie 2011. Trecut-au ani și anotimpuri de când Pământul îl umbresc, sub semnul Soarelui
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Ce-a prădat pe cel sărac. Am mai dat și la săraci, Dar am îngropat prin munți, Comori multe, arginți mulți. Cu vitejia mea m-am lăudat Și averi am adunat, Pe boieri eu am prădat Și moartea eu am sfidat. Judecătorul: Tu nevasta ți-ai lăsat, Casă-n codru ai aflat, Din argint idol ți-ai făcut, Mulți boieri tu ai pierdut, Vițel de aur îngrășat, În păduri ai îngropat, Când de moarte potera te-a pregătit, Nici atunci nu
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
sine însăși, fiind continuitate spre noi civilizații, asemeni unei punți, ce unește maluri, trecând peste apa curgând neîncetat, plină de spontaneitate și strălucind de viață. Ireversibil și necontenit, urmându-și legile firești ale propriei evoluții, pasul lumesc se îndreaptă nelimitat, sfidând imposibilul, spre explorarea inevitabilă a secundelor virgine, ascunse în misterul îndepărtat, învăluit în ceața nopții, printre fumul risipit al incertitudinilor, indescifrabil integral ochilor minții și percepțiilor senzoriale, secunde anonime îmbrăcate cu grijă și delicatețe în mantaua viitorului din spatele cortinei, ce
CONTEMPLÂND ENIGME LUMEŞTI de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375793_a_377122]
-
o lumânare și un frumos buchet de crizanteme, să mai schimb câteva impresii cu Diana cea curajoasă și optimistă, sau mai bine zis cu amintirea ei din umbre. Îi plăceau crizantemele pentru aparența lor neîntinată și felul cum înfloreau curajoase, sfidând vitregia toamnelor târzii. Zicea ea, că sunt flori -regine, simboluri ale căldurii soarelui , în împărăția morții. Fusese mereu o prezență tonică. Deseori se relevase de un sarcasm usturător vizavi de prefăcătorie și fățărnicia lumii. Sfidase fățiș lipsa de onestitate și
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
și felul cum înfloreau curajoase, sfidând vitregia toamnelor târzii. Zicea ea, că sunt flori -regine, simboluri ale căldurii soarelui , în împărăția morții. Fusese mereu o prezență tonică. Deseori se relevase de un sarcasm usturător vizavi de prefăcătorie și fățărnicia lumii. Sfidase fățiș lipsa de onestitate și fair play, când o întâlnise, fapt care îi procurase adesea un dinte otrăvit contra din partea celor răniți în orgoliu de săgețile limbii sale. Nu era prea delicată de felul său și înfrunta cu aroganță, pe
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
brâul...și vechea hernie... Cu un țipăt de durere, scăpă furtunul. Încercă să-l târască, dar furtunul era prea greu. Durerea de la hernie creștea. Gata, moșule, gata! Striga la el Neputința, ”zâna sa protectoare”. Încăpățânat cum era,moă Ion o sfida: Cum? Eu, care am ridicat atâtea greutăți...am împins...am tras...am... Nu se poate! Ba se poate! I-a zâmbit blând Neputința. Tu, care ai putut, acum nu mai poți! Asta l-a înfuriat pe moș Ion. S-a
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
mă aflu și ce se întâmplase cu mine, dar nu puteam să tulbur aceste momente unice din viața mea. Am coborât cu acel ciudat aparat zburător pe o platformă rotundă, care părea suspendată în aer fără niciun stâlp de susținere, sfidând în mod bizar cele mai elementare legi ale gravitației, excelând parcă într-o fizică nouă, necunoscută pentru mine. Am pătruns apoi într-o încăpere de vis, straniu mobilată cu elemente de mobilier care pluteau în jurul meu, trăgând pe nări o
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
Cu sacul plin de minuni Mosul cu a lui sănioara... Cu minuni pe la Guvern Să schimbe aer murdar, Ce-a îmbâcsit în mod etern Cu minciună, legendar! Guvernanții au mințit De nici ei nu știu realul, Ca cifre au amețit Sfidând mereu actualul! În furie, prim-ministru Să câștige post suprem, Prezența cifre cu lustru Grav ieșite din barem! Moșule, adu cu tine Adevărul crud și trist, Să îl transformăm în bine, Din sinistru-n optimist! Referință Bibliografica: MOȘ NICOLAE / Marilena
MOŞ NICOLAE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369201_a_370530]
-
-nfiripe și alergam alături prin codrii-adânci,prin lunci, iar anii păreau veșnici,nu trecătoare clipe. Erai așa frumoasă și te iubeam nespus, simțeam că vom rămâne de-apururi împreună și că atunci când viața va trece prin apus noi vom păși alături,sfidând orice furtună. Mi-e inima în cârje,dar tu îi ești proptea cu sufletul din care mereu am sorbit viață, știind că pentru mine a ta mereu bătea, c-ai fost,că ești și fi-vei eternă dimineață. Sunt azi
SUNT AZI CONVINS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369225_a_370554]
-
gât, ori pe față? Îți place să încerci poziții noi? Să începi rece și să sfârșești fierbinte, cu sudori? RATB! Cu noi, fanteziile tale devin realitate! Autobuzele Videanu! Încearcă-le! RATB! 30 de zile alături de noi ... la un preț ce sfidează concurența!” (Reclamă furnizată de Lelea Safta) Ați auzit cu siguranță, doamnă primar general Gabriela Firea, de directivele NKVD pentru țările socialiste concepute de teroristul sovietic Lavrenti Pavlovici Beria? Directiva 9: „Se va urmări ca funcționarii de stat (exclusiv organele de
TABLETA DE WEEKEND (160): BUCUREŞTI – CAPITALĂ EUROPEANĂ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374187_a_375516]
-
de gânduri nu mai au vătrai în tinde, Stau căpițele de vorbă, nu sunt poale nu sunt ii, Sprijinite doar în sine, nu ni se mai nasc copii, Însa-n vorba lor de veacuri ele știu că demnitatea Este să sfidezi prezentul să nu- ți negociezi dreptatea, Al meu suflet pe coline lânga ele stând în taină, Cu privirea sus spre ceruri, descălțat și fără haină, A primit botezul vieții, ancestrala noastră carmă Care-atunci când e rănită se transformă într- o
STAU CĂPIȚELE DE VORBĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378800_a_380129]
-
Trena mult prea lungă, pare infinită, Trupul ei - ofranda celui așteptat, Frumusețea-i mută și desăvârșită A cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat. Cine este mire? Cine-o fi alesul? Fulgii în balans trag cerul de funii, Într-un ritm sălbatic, sfidând universul, Parcă-s fluturi albi prinși în dansul lunii. C-un arcuș de gheață, vântul în surdină, Din altarul lumii cântă valsul nunții Și-ntr-o despletire-n fire de lumină Mirele revarsă stele-n poala nopții. Toate-n jur
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ninsori.Trena mult prea lungă, pare infinită,Trupul ei - ofranda celui așteptat,Frumusețea-i mută și desăvârșităA cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat.Cine este mire? Cine-o fi alesul?Fulgii în balans trag cerul de funii, Într-un ritm sălbatic, sfidând universul,Parcă-s fluturi albi prinși în dansul lunii.C-un arcuș de gheață, vântul în surdină,Din altarul lumii cântă valsul nunțiiși-ntr-o despletire-n fire de luminăMirele revarsă stele-n poala nopții.Toate-n jur ... XVII. SFÂNTA CRUCE, de
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
în anii anteriori, cînd mai multe valuri fuseseră duse spre a fi zdrobite pe malurile, niciodată încheiate, ale canalului Dunărea-Marea Neagră, o imensă pușcărie mai mult decît un șantier. Pentru prima dată după mulți ani, românii îndrăzneau din nou să sfideze. Să deschidă gura și pentru altceva decît pentru minciuni. În stradă, în magazine, în tramvaie, se comentau cu glas tare evenimentele din Ungaria. Ba mai mult, se auzeau tot mai des întrebări de felul: "Și acuma noi! Nu sîntem noi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
eroul pozitiv eroului negativ. De ce această deschidere? Răspunsul furnizat de Congresul scriitorilor români, din februarie 1965, este un semn al atenției permanente acordate nivelului atins: "Partidul ne îndeamnă să nu rămînem în urma mișcării literare mondiale". Anii '60 alienează și totodată sfidează un tineret pentru care a fost desființată o întreagă generație de părinți: fie pentru că s-a angajat într-un militantism comunist ale cărui riscuri le-a înfruntat plătind scump acest preț, în 1936, în 1940-1944 sau odată cu restabilirea grăbită a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și din Kazakstan. Presa românească nu comentează această cooperare semnificativă a dependenței românești: Cum să spui unei populații care suferă de lipsuri alimentare că importante exporturi de produse agricole sînt îndreptate spre Uniunea Sovietică? Cum să explici opiniei publice să sfideze Occidentul decadent, fiindcă tehnologia occidentală este prea scumpă și că piețele occidentale sînt prea exigente pentru a absorbi o producție industrială românească a cărei calitate scade din lipsă de investiții tehnologice? Cel mai bine informați sînt atunci sovieticii care urmăresc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se strecoară perspective confuze și timide de adeziune la liberalismul occidental: problema îndemnului la muncă, a concurenței și competiției este pusă în mod deschis. O parte a elitelor românești cred cu pasiune în evoluția reformistă a comunismului unguresc. Or, Ceaușescu sfidează Vestul și disprețuiește Ungaria. Pentru observatorii străini, gestul cel mai surprinzător al șefului Statului Român este decizia de a refuza orice credit occidental și de a renunța, în februarie 1988, la clauza națiunii celei mai favorizate. Această decizie este un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Al XIV-lea Congres al partidului se desfășoară după un ritual unanimist, în luna noiembrie 1989. Unii au susținut mai tîrziu că se așteptau la anunțarea demisiei lui Ceaușescu. Nu a fost nimic din toate acestea. Cîteva delegații străine au sfidat ceremoniile, dar Ceaușescu a fost aplaudat, ovaționat și reales secretar general, pe 21 noiembrie. El se reafirma drept Conducător al patriei și repunea în discuție, pentru prima dată public, anexarea Basarabiei de către sovietici, în 1940: Toate acordurile încheiate cu Germania
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o politică aventuroasă, deși opozițiunea de la Mazar Pașa imputa acelui guvern o politică de acțiune și aventură. Partidul radicalilor, fidel programei lor de a face pururea contrariul de ceea ce-au scris și au vorbit, au rupt cu tradițiunile, au sfidat opinia publică, simțul general al țărei și, preocupat mai mult de a se mănținea cu orice preț la putere, au săvârșit faptele pe cari le imputase fără cuvânt fostului guvern. Când trimisul guvernului nostru se prezintă înaintea ambasadorului englez la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o politică aventuroasă, deși opozițiunea de la Mazar Pașa imputa acelui guvern o politică de acțiune și aventură. Partidul radicalilor, fidel programei lor de a face pururea contrariul de ceea ce-au scris și au vorbit, au rupt cu tradițiunile, au sfidat opinia publică, simțul general al țărei și, preocupat mai mult de a se mănținea cu orice preț la putere, au săvârșit faptele pe cari le imputase fără cuvânt fostului guvern. Când trimisul guvernului nostru se prezintă înaintea ambasadorului englez la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ajută în a fi oameni deosebiți prin calmul interior, detașarea în situații tensionate și gândirea limpede și clară. O vorbă bună deschide întodeauna ușa dialogului și a soluționării pașnice a conflictelor. Nu ne putem considera persoane morale dacă începem să sfidăm, viața ne poate da oricând o palmă pentru a ne arăta că nu suntem nici pe departe atotputernici și atoateștiutori. O dovadă de înțelepciune și de înaltă ținută morală este smerenia sinceră. Chiar dacă alții joacă un teatru ieftin pretinzând că
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2979]
-
domeniul "zădărniciilor". Eminescu nu iese din "rama" gândirii Ecclesiastului știind acceptând că e un nonsens "să ceri lui Dumnezeu să dea replici justificative". Înțelepciunea, amar reținută nu se va ridica în poezia lui M. Eminescu în trombe de superbie, nu sfidează și nu blestemă: "El vorbește. Și profetic glasu-i secolii pătrunde: Sufletu-i naintea morții luminează-a vremii unde; Gândul lui o prorocie, vorba lui mărgăritar;..." (Memento mori) Profeția, deși amară (ca în cazul lui Decebal prevestind peirea Romei) sună curat
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pește, așa se va numi lucrarea lui. Și habar n-are dacă o s-o expună vreodată. Și habar n-are că trăiește-n Balcani. 5 iunie Românii nu au geniu monumental. N-au tins nicicînd să înalțe forme care să sfideze cerul. Nici nu au avut cum să aibă geniu monumental în acest ținut aflat în calea tuturor vînturilor părăduitoare. Au îndreptat spre cer doar ruga, doar blestemul, încolo, nu și-au dezlipit privirea de pămînt, de pămîntul pe care atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ochi albaștri? Nu, nici o mirare: oricum, printre inițialele firmei d-sale se afla și un P.S. (chiar dacă și Democrat) mai mult decît elocvent. Cînd văd pe unu' îmbrăcat țopește, nu zic: prost gust! ci: prost! Regele adolescent, în '45, '46, sfidînd prin ținuta lui militară de o firească eleganță pe fălcoșii polcovnici înfipți în capul meselor agresiv-festive. Întîlnire, la Bolta Rece, cu scepticul de serviciu. Îi aud din nou litania: din păcate, dragul meu, pentru noi chestiunea monarhică e încheiată. Îl
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]