1,505 matches
-
teoeriei receptării, poate fi de la "pasiv" până la "cooperant", cu nuanțele "model" și "ideal", de formație "enciclopedică"), jurnalistul își atrage destinatarul pe terenul autorității instituite prin spusele marilor nume ale civilizației sau al formulelor "înțelepciunii populare", pe care uneori nu se sfiește să le citeze chiar ca atare, după o modă ce a fost în vogă măcar, până la sfârșitul secolului al XIX-lea" (S. Dumistrăcel, 2006: 131). Această "modă" are, în primul rând, avantajul "recunoașterii relativ facile a modelului" (în mod special
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
un mod personal, sfidând, dând cu tifla. Se exprimă prețios, cultivă eleganță, se poartă ca o mironosiță educată la maici, e hieratic, dar nu ezită să te trimită să i numeri ouăle. Derapează când nu te aștepți. Elegantul-mitocan nu se sfiește să Înjure, să persifleze, să se comporte ca o țață la piață. Am o răfuială cu o subspecie: AtV-istul, individul care conștientizează deficitul său de personalitate și-și completează individualitatea oferindu-și senzații tari, adrenalină, putere; alergând ca bezmetecul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
în liga fostului primar al Parisului, Jacques Chirac, și a eternului primar de Blois, Jacques Lang. Totuși, comparaison n’est pas raison, n’est pas? Pe masa de biliard a politichiei românești, dl Băsescu este tacul negeluit care nu se sfiește să rupă de fiecare dată postavul verde al competiției. Privind cu un ochi la slănină și cu altul la făină, Domnia sa hăituiește bilele cu o violență de neaflat pe scările Richter și Mercalli. Pentru dl Băsescu, cele șase găuri ale
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
să se întoarcă în România acest tip de gigei, când țara îi avea pe alde Gigi Kent și Fane Căpățână, ca să numesc numai doi „șefi de promoție” ai Școlii naționale de dans și bune maniere? Dl Gigi Becali nu se sfiește să afirme că își face singur dreptate, neavând timp de intervenția Legii. Ce-ar fi dacă și Legea și-ar face singură dreptate? Adică, uitând de proceduri și cutume, l-ar expedia pe dl Gigi Becali de unde a venit. Iar
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Voastre, câțiva cărturari au dat o explicație pe care eu unul nu am putut să o refuz. Spuneau că, atunci când le apăruse, după mari dificultăți, o carte ce îi înfuriase cumplit pe Ea și El, Ion Iliescu nu s-a sfiit să le strângă mâna sau chiar să le trimită câteva rânduri de admirație și solidaritate. Această imagine nu se potrivește de fel cu îngăduința Excelenței Voastre în fața surghiunirii Bibliotecii Naționale. Dacă, într-adevăr, directorul ei, dl Dan Ioan Erceanu, a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Așadar, Paul de Cassagnac le așează în fața lui pe cele cinci doamne mascate și le cere să-și descopere picioarele. Le admiră, le compară și acordă premiul întâi, cum era de așteptat, piciorușelor delicate ale Mariei, pe care nu se sfiește să le sărute de mai multe ori... Deși atras de Marie, Paul de Cassagnac sfârșește prin a se căsători cu altcineva. Rănită, tânăra Marie, mai îndrăgostită de el decât crezuse, aleargă atunci să se adăpostească în brațele tânărului deputat, care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
alt om de litere, Lionel Radiguet, îngroașă și mai mult trăsăturile. Romanul său numit Flirts zugrăvește zburdălniciile unei tinere canadiene, Annie, care își umple decolteul cu bumbac, se "mulează" pe partenerii de vals, "încalecă pe genunchii lor" și nu se sfiește să se arunce, îmbrăcată doar cu un capot, în brațele holteilor. Romancierul conchide, pe un ton categoric: Dacă aceste odrasle ale aristocrației dolarului au o idee cu totul aparte cu privire la însemnătatea capitalului lor când vine vorba de a face bani
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lascive. Uneori, le vezi chiar încălecând, pe sub masă, pe genunchii partenerului... Dacă unele dintre aceste "destrăbălate nerușinate" nu caută decât să se distreze, altele flirtează pentru a-și găsi un soț. Jacqueline de Rouvre, de pildă, sora eroinei, nu se sfiește, în prezența lui Luc Lestranges șeful de cabinet al Ministrului de Interne să "mângâie clapele executând un arpegiu, aplecându-se cu atâta dibăcie încât corsajul, de-abia strâns, părea să-i lase dezgolit tot pieptul". Ea îl antrenează într-o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de be-bop, pe melodii de jazz New Orleans interpretate de frații Vian sau de orchestra lui Claude Luter. Marc Dœlnitz, animator neobosit, organizează nopți tematice, "noaptea nebuniei", "noaptea anilor nebuni". Sunt alese cu entuziasm dintre tinerele candidate care nu se sfiesc să se arate în bikini Miss Jazz, Miss Saint-Germain, Miss Tabu, Miss Pubelă (!), Miss Inocență și chiar, în una din seri, Miss Viciu. În seara respectivă, tânăra care câștigase concursul ieșise în evidență printr-o găselniță trăsnită: postată în fața fiecărui
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
transport spre Europa și cumpără pachete mari de acțiuni în companii europene de gaz și petrol importante; capitalul rusesc se infiltrează pe căi mai mult sau mai puțin oculte în economia multor țări europene, inclusiv a României. Rusia nu se sfiește să utilizeze arma energetică în relațiile politice, iar eficiența acesteia este deja demonstrată. În plus, economia Rusiei se află pe un trend puternic ascendent, iar forța sa militară este în plină refacere. Are mai puține atuuri pe partea politică. UE
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
este o manifestare clară a setei de putere, iar realizarea ei este posibilă într-un stat în care societatea are o istorie și o mentalitate dispuse să o accepte. În America Latină, asemenea condiții încă există. Drept urmare, Hugo Chavez nu se sfiește să ceară câte mandate poate el duce. Și înaintea lui, președinții din Ecuador, Bolivia și Columbia au cerut și au obținut același lucru. Imaginați-vă ce reacție ar stârni o asemenea pretenție într-o țară europeană. Nici măcar Putin, despre care
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
o atmosferă deschisă schimbului de idei, Într-o casă unde s-au perindat multe din personalitățile de marcă ale lumii culturale ieșene. Discuțiile treceau de la viață literară la politica. Uneori polemicile Îmbrăcau o haină virulenta. Fostul deținut politic nu se sfiia să critice regimul ceaușist pe față, fără să țină cont de anturaj. De altfel, la mijlocul cumpliților ani '80 familia Tăcu ceruse să emigreze, din motive politice, În America. Desigur că acest fapt nu a rămas fără urmări. Asupra rudelor și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
au imprimat mîndria realizărilor proprii, astfel încît, chiar atunci cînd au ajuns în situații neplăcute, s-au purtat cu demnitate și au fost apreciați și înțeleși. De asemenea, componenții acestor popoare și-au păstrat idealul comunitar și nu s-au sfiit să-și afirme originea atunci cînd reprezentau diaspora, iar cultul tradiției a fost și un cult al elitelor, al personalităților care s-au remarcat la nivelul spiritualității majore, iar nu un cult al creației populare. Românii însă nu au avut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu-i mai aflăm înțelesul. Iar când se pare că am intrat în pustiu, nentâmpină gândul unui nou început.” Miu Florea 667. „Cărțile sunt adieri ale unor lumi de departe, care urcă în noi, sau care există în noi. Ne sfiim să le știm atunci când nu ne este sete. Dar glasurile lor răsună înăuntrul nostru și e în firea lucrurilor să le auzim.” Miu Florea 668. „Cartea e cultura imprimată, prin definiție, pe hârtie, și, prin accident, în creier.” Liviu Damian
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Fața ei are o nuanță mai vie. Pielea își recapătă culoarea. Dar corpul îi funcționează altfel. Și-a pierdut discreția, atrage neîncetat atenția asupra dificilei lui funcționări, de mașină care se reproduce singură, de la îngurgitare până la eliminare. Nu se mai sfiește să-și arate independența, chiar indiferența. Nu mai formează o unitate, ci un cuplu inseparabil, minat de un perpetuu dezacord. Resimte receptivitatea corpului față de boală ca pe o trădare. Corpul a rupt în mod unilateral contractul. Distanța care s-a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pentru ca măcar una dintre ele să corespundă actului de cunoaștere esențial și înțelegerii sensibilității mesajului. Lectura poeziei este și ea o aventură care intrigă și fascinează. Observă, odată cu poetul, că frunzele dispar ritualic, ele cad de pe ramuri noaptea, de parcă se sfiesc să le vadă lumea cum trec de la starea de vitalitate și frenezie curgătoare la cea de ușoară trecere în neființa neantului, cu un adânc și dureros efect nostalgic. Cu toții rămânem doar cu imperceptibilul foșnet al crengilor intrate în doliu. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Carol, care cunoștea situația, Regele care știa că unii dintre bătrânii conservatori fac politică rusofilă, nu voia să schimbe guvernul. Dacă Regele a rezistat atât de mult presiunilor opoziției, numai politica externă erea cauza. De altfel, rușii nici nu se sfiau ca să se demaște; la toate manifestațiile de stradă din cele din urmă zile, agenții legației ruse erau peste tot. În ziua de 15 martie, toată legația rusă, afară de ministru, erea pe Dealul Mitropoliei. Secretarul de legație, Lermontoff a stat atât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
după cele ale lui Dumnezeu: «Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea vi se vor adăuga»? (Mt 6,33). Domnul nostru [Isus] vrea să scoatem din inima noastră orice grijă de viitor și nu se sfiiește să vorbească mult despre această dulce încredere pe care trebuie s-o avem în Dumnezeu și să intre în cele mai mici detalii, ca să ne arate că Dumnezeu vrea să fie cu adevărat Tatăl nostru și că L-am jigni rău
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
curată și moale și le-a dat cu slănină, de câteva ori. Ce mai străluceau! Am așteptat puțin să se usuce și apoi, cu atenție le-am așezat amândouă în coșul meu. Văzându-le așa de frumoase, nu m-am sfiit să-i mulțumesc, sărutându-i mâinile crăpate de trudă și bătrânețe, mâine măiestre, mâini făcătoare de minuni. Am invitat-o la noi în familie, de Paște și i-am urat să-și petreacă Sfintele Sărbători în liniște și cu sănătate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru ei. Se mai spunea că, uneori, morarii obosiți după ore întregi de măcinat, adormeau lângă coșurile cu făină. În toiul nopții, șobolanii, atrași de mirosul făinii proaspete, veneau și-și potoleau poftele. Dorind însă și ceva "carne", nu se sfiiau să le roadă morarilor urechile. Unuia, cică i-a ros și vârful nasului. Sătenii îi cunoșteau pe morari, după semnele ce le aveau ca "amintire" de la "musafirii" din moară. Nu mi-am dat seama atunci că, aceste lucruri se petrec
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
asemenea neîncredere i-ar răni profund. Pentru numele lui Dumnezeu, nu vreau să mai aud una ca asta! Hildebrand, care-și muta greutatea corpului de pe un picior pe altul, mușcându-și mustața albă, după moda răsăriteană, spuse fără să se sfiască: — Doamne, iartă-mi capul bătrân și prost. Eu sunt un războinic fără știință și politica mi-e străină. Măria Ta, să nu-mi iei În nume de rău vorbele pe care le rostesc numai din credință față de Înălțimile Voastre. Înainte de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
câte știu, nu e dintre cei care ar intra printre primii În Împă răția Cerului. E foarte crud, umblă zvonuri că se petrec lucruri Înfiorătoare În pivnițele castelului lui. Se aude și despre tot felul de orgii... despre care te sfiești și să vor bești. În sfârșit, nu mi-aș da fata după un asemenea pretendent, asta e clar. Dar chiar să-l trădeze pe duce, care l-a copleșit cu atâtea privilegii și favoruri, nu-mi vine să cred... Orice
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și nobilii, cavaleri și doamne. La liturghia de duminică, călugărul predica din fața altarului, fluturându-și barba căruntă și amenințându-i cu legiuni Întregi de demoni, care nu așteptau altceva decât să-i ia În primire pe păcătoși. Fără să se sfiască, Îi certa pentru păcatele lor cele mari și grele și le cerea să se pocăiască cât mai era vreme. Oamenii plecau cutremurați, și mai Întăriți În convingerea că pustnicul lor este un mare sfânt, dacă nu cumva chiar un Înger
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
revin după câtva timp. Nu am mai revenit niciodată, căci eram, pe atunci, bântuit de un demon perfecționist care îmi șoptea mereu: "mâine vei fi mai bun!" În ciuda atacurilor la care e supusă efigia poetului Ștefan Augustin Doinaș, nu mă sfiesc să văd în el una din personalitățile proeminente ale poeziei noastre, un spirit generos, care a făcut posibil debutul unor scriitori tineri. Mă întristează atacurile împotriva sa, ignorându-se contextul ideologic de atunci, precum și presiunile enorme exercitate asupra generației lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să cultivăm cu răsfăț specificul spiritual al solului bucovinean și vom invita societatea acestui cuprins să-și potrivească o vibrație unică după nevoile psihice ale României moderne; vom arăta cu laudă, tuturor, fapta cinstită și dreaptă, precum nu ne vom sfii de a da în vileag ceea ce va fi contrariu...” Și încheia cuvântul de început cu urarea încurajatoare: „Asprimile vremii pe care o trăim să aducă folosul unei bune chibzuiri și formarea elanului de încredere în propriile noastre tării.” În spiritul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]