6,717 matches
-
reală sau chiar pentru o aproximare rezonabilă a unei asemenea raționalități obiective”. Prin raționalitate obiectivă, ei înțeleg raționalitatea completă despre care s-a vorbit mai înainte. Pentru a putea face față complexității, sistemele sociale sau umane trebuie să recurgă la simplificări. De aici, o concluzie esențială. Comportamentul social nu este orientat spre obiectivul maximizării, ci spre cel al satisfăcătorului. Sistemele sociale și umane se opresc la o soluție care este „destul de bună”, satisfăcătoare. Comportamentul uman și social nu este unul optim
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
s-a dezvoltat în mod special prin utilizarea unui caz particular - cel al relației pacient-psihanalist -, în care se acumulase deja o experiență apreciabilă. Acest caz a ajutat la lămurirea a numeroase aspecte ale relației client-consultant, dar a introdus și unele simplificări și elemente inadecvate pentru relația dintresistemele sociale, care au ieșit ulterior în evidență. Persoana, în calitate de pacient, se deosebește de sistemele sociale client prin cel puțin o caracteristică esențială: orice sistem social este compus dintr-o pluralitate de entități (indivizi, grupuri
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alta, ci oprimarea colectivității în cvasitotalitatea ei către un mod de organizare pe care ea însăși l-a creat, dar care s-a autonomizat, dezvoltându-și în mod independent puternice mecanisme de conservare. Raționamentul lui Marcuse prezintă o serie de simplificări excesive. El sesizează însă o problemă reală, pe care sociologul practician o are adesea în față: opțiunea între statu-quo (modul de organizare existent al unui sistem) și alternativele sale de organizare. Există aici un pericol pentru sociolog. El poate deveni
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în limitele aceluiași principiu structural de organizare, evoluția are loc în mod necesar prin creșterea complexității interne; evoluția are loc însă și prin înlocuirea unui principiu structural cu altul; există cazuri în care un nou principiu structural duce la o simplificare a organizării în raport cu principiul anterior. Mai există o limită a acestui criteriu. El are o anumită forță explicativă (fiind dat un număr oarecare de sisteme concrete, aplicând o măsură a complexității, putem să le clasificăm din punctul de vedere al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
își poate face o imagine nu numai asupra procedurii propriu-zise utilizate, dar și asupra a ceea ce se poate sau nu obține printr-o asemenea metodă. Cert este că o asemenea tehnică de măsură, oricât de grave distorsiuni ar introduce din cauza simplificării excesive, se pare că duce la punerea în evidență a unor aspecte greu vizibile altfel ale evoluției. Tehnologia și eficiența ei constituie un alt criteriu propus pentru a determinagradul de evoluție al unei societăți. Leslie White a fost acela care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu ar fi fost eficient pentru supraviețuire, fie să se disperseze în așezări mai mici și să se deplaseze mai des decât înainte. Soluția adoptată a fost tocmai aceasta din urmă. Ca urmare, tribul a suferit o puternică tendință de simplificare. Doar ocazional indienii acestei comunități se mai angajau în complexele ceremonii tradiționale. În ultimul timp, organizarea socială a devenit atât de primitivă, încât au dispărut roluri ca „șamanii” și „conducătorii”. Din punct de vedere social și cultural, adaptarea la noile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
avea vreo influență asupra proceselor sociale, atât asupra „conținutului” lor, asupra tendințelor lor de perspectivă, cât și asupra„formei”, a particularităților lor, determinându-se totodată și importanța, profunzimea influenței fiecărui factor în parte. Nici una dintre aceste analize nu reprezintă o simplificare „economistă” de genul care, printr-o înțelegere îngustă a principiilor fundamentale ale materialismului istoric, au apărut la unii marxiști de mai târziu. Este adevărat, de asemenea, încă un lucru. Din punct de vedere teoretic, Marx a pus în evidență modul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care pot fi ignorate fără probleme? Orice decizie conține în mod intrinsec și o teorie privind importanța din punctul de vedere al științelor sociale. King, Keohane și Verba scriu: „Nu există altă cale decât aceea de a se simplifica realitatea. Simplificarea sistematică reprezintă un pas crucial înspre cunoașterea utilă”.2 Acordăm interes acțiunilor leaderilor din cauza unei teorii care spune că, în anumite condiții, alegerile pe care le fac elitele politice au de obicei importanță pentru tipul de rezultate pe care dorim
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Hubert Blalock, în Inferențele cauzale în cercetarea ne-experimentală scrie: „Dilema omului de știință este să selecteze modele care să fie în același timp destul de simple ca să-i permită acestuia să gândească cu ajutorul modelelor, dar și suficient de realiste pentru ca simplificările necesare să nu ducă la previziuni complet eronate. Cu cât este mai complexă (situația modelată), cu atât devine mai dificil de decis cu exactitate ce modificări să se facă și ce variabile noi să se introducă. Altfel spus, dilema de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
semnificativ. Noțiunea de probabilitate servește aici tocmai ca o afirmație a unui fapt matematic. Mai convingătoare este însă noțiunea că trebuie să existe întotdeauna o serie de influențe care să fie omise din orice explicație - unele omise din model de dragul simplificării prezentării, sau din lipsa de semnificație teoretică, iar altele omise pentru că nu pot fi tratate riguros, în acord cu concepția noastră despre comportamentul uman. Singura presupunere pe care trebuie s-o facem este aceea că variația neexplicată din Y produsă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lume, ci trebuie situată într-un lanț cauzal complex care implică condiții premergătoare și intermediare, efecte directe și indirecte, traiectorii explicative alternative și de interacțiune. Este sarcina cercetătorului să specifice conexiunile cauzale relevante din proiect și să echilibreze nevoia de simplificare cu cea de explicare. Afirmația liniară cu două variabile discutată în acest curs este utilă pentru expunerea structurii de bază, dar reprezintă doar forma cea mai elementară a modelului cauzal, având doar o singură variabilă independentă și una dependentă. Modelele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
În final, lanțul nostru cauzal ar putea acoperi un număr imens de variabile prinse într-o rețea complicată. Dar nu sunt sigur că putem trage învățăminte din asta. Scopul cercetătorului este acela de a crea un echilibru între nevoia de simplificare și nevoia de explicare. Aici se aplică trei reguli generale de bun-simț. Prima este aceea a simplității. Un model elegant și clar care să specifice relațiile de bază este întotdeauna de preferat unui model dificil de descifrat, de înțeles și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
jucătorii sunt amplasați pe baza preferințelor lor ideale de-a lungul ambelor axe. De exemplu, legislatorii ar putea fi distribuiți de-a lungul dimensiunii stânga-dreapta privind problemele economice și de-a lungul dimensiunii naționaliste-internaționaliste în ceea ce privește problemele de politică externă. De dragul simplificării exemplului, să ne imaginăm că avem doar cinci jucători și preferințe cu o singură maximă simetrică, astfel încât pierderea de utilitate de pe urma oricărei devieri de la amplasarea ideală să fie reprezentată de o serie de cercuri concentrice. Am dezvoltat deja, în ceea ce privește trăsăturile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
opțiuni, nu sunt posibile majoritățile ciclice. În Congresul S.U.A. acest fenomen poartă numele de „regulă procedurală restrictivă”. Putem reprezenta în mod grafic unele dintre trăsăturile jocului strategic din condițiile regulii procedurale restrictive, cu comitet de supervizare desemnat. Vom folosi, de dragul simplificării, un spațiu de politici unidimensional; să ne imaginăm un comitet (C) cu o preferință de politici la stânga statu quo-ului (Q), în timp ce votantul median din legislatura (M) se află la dreapta stării de fapt. Dacă legislatura ar putea iniția acțiunea, aceasta
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ca sumă aritmetică a tuturor tranzacțiilor economice din acea țară. Stabilitatea politică ar putea fi definită ca numărul de ani scurși de la ultima reformă constituțională majoră. Nici una dintre aceste reprezentări nu este perfectă. Ele constituie, în cel mai bun caz, simplificări. Se pune însă întrebarea dacă acestea reflectă în mod acceptabil conceptele fundamentale pentru a putea fi folosite în scopul investigării empirice. Un alt studiu ar putea încerca să lege mărimea guvernului de gradul de dezvoltare economică, la nivelul mai multor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
deja o selecție bazată pe o oarecare decizie teoretică. Un volum mai mare de informație se pierde mai ușor atunci când trecem de la complexitatea lumii la descrierea detaliată, decât atunci când trecem de la descrierea detaliată la analiza structurată. Înțelegerea presupune întotdeauna o simplificare, altfel spus, înțelegem cu ajutorul variabilelor. Sarcina cercetătorului din științele sociale o constituie specificarea atentă a acelor variabile și examinarea tiparelor care există între ele. Astfel, insistăm asupra specificării detaliate a modelului și încercăm să calculăm tendința centrală și covariația sistematică
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
favorizat ,,dezvoltarea unui surogat public și deci semicult”, căruia i se subordonează și imaginea incizată. Ileana Benga și Oana Benga au În vedere ,,necesitatea profund umană de a controla realitatea morții prin ritual”. Constatând mai Întâi că, În societatea modernă, ,,simplificarea progresivă” a ritului funerar duce la o ,,refacere [psihosomatică, emoționalăă] incompletă” a ,,celor ce rămân”, autoarele contrazic teza lui Ernesto de Martino (1958), după care creștinismul ar fi dus la o sărăcire a lamentației funerare. Argumentul lor este găsit În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în tradiție contestabilă și care trebuia reînviată. Cultura modernității sau despre postiluminism A considera proiectul iluminist al modernității inițiatoare doar cu referire la economie și politică, fără referiri la cultură și la structura socială a societății, ar fi o mare simplificare. Proiectul iluminist a fost în pare parte unul cultural și, prin aceasta, a devenit social. Fr. Bacon se referea încă la începutul secolului al XVII-lea (1605) la „cultura și îmbogățirea minților”, iar T. Hobbes făcea referiri, aproape cincizeci de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
configurare (ce variază, între anumite limite, de la o societate la alta). Implicația acestei opțiuni este că separarea tranziției tendențiale de tranzițiile societale ale configurării sau separarea unei tranziții de configurare de cea tendențială globală, căreia îi corespunde, riscă să inducă simplificări și chiar interpretări denaturante, eludări ale dimensiunii comparative și un gen de anistorism ce substituie duratei istorice medii sau lungi o durată istorică scurtă care inevitabil nu poate da seamă de transformările de anvergură ce se înscriu pe o anumită
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bazată pe precedenta. Voi reveni în partea a doua a lucrării cu o serie de exemple pentru a ilustra modul de implicare a cunoașterii sociale în modernitatea reflexivă. Deocamdată, cred că ar fi mai potrivit să ofer, chiar cu riscul simplificării, un tablou sinoptic comparativ al schimbărilor asociate instanțelor constitutive ale modernității (vezi tabelul 2.4). În considerarea acestui tablou sinoptic, o precizare trebuie făcută de la început: este vorba despre caracterul lui incomplet în privința instanțelor distinse și în cea a schimbărilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să se realizeze în condiții de disociere accentuată a soților și soțiilor. Implicația acestei practici de disociere ia forma creșterii numărului de divorțuri și a numărului de copii crescuți în familii monoparentale sau chiar abandonați. Ar fi însă o crudă simplificare să li se identifice rădăcinile și cauzele în familia ca atare sau în modurile personalizate de reacție ale soților sau soțiilor. Baza instituțională a acestor manifestări este de identificat în incompatibilitatea crescândă dintre constituția familiei nucleare tradiționale și funcționarea societății
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o femeie prea tânără, egoistă și necontrolată, pedepsită și ea de un justițiar misogin, care o împușcă pentru a-l salva și răzbuna pe nefericitul soț. Textul și construcția dramei sunt relativ izbutite, însă personajele sunt cam inconsistente, gândite prin simplificare spre a pune în evidență puterea oarbă, devastatoare a iubirii. Veronica (jucată în 1971 la Botoșani, publicată în 1983) aduce pe scenă iubirea dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu. Este reliefat caracterul irevocabil, chiar mistic, al dragostei Veronicăi, văzută ca
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
altfel, destul de încetățenită, aceea că oamenii de la sat nu sunt informați și nu doresc să se informeze. Se dovedește că această afirmație este doar parțial adevărată, referindu-se doar la acea categorie de populație rurală care a fost definită (pentru simplificare și aplicare în practica de comunicare) drept „țăranul de supraviețuire” (ale cărui valori și reflexe față de dezvoltarea individuală sunt fundamental diferite față de „țăranul de dezvoltare”). Preocupările țăranului de supraviețuire sunt orientate către prezent. Valorizează trecutul și nu are proiecte, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sau Zwingli. Efectele imediate ale Reformei se vor vedea într-un spectru aproape nelimitat. Apare, mai întâi, „individualismul intramundan” (Louis Dumont) de tip pietist, care refuză total noțiunile de tradiție, angelologie sau mistagogie, în favoarea unei etici pragmatic-soteriologice (Max Weber), a simplificării liturgice și a reducerii exegezei biblice la un singur palier hermeneutic (primatul literei). În arta religioasă, Reforma renunță nu doar la tabloul perspectival consacrat mai întâi în Biserica Romano-Catolică, ci la orice formă de reprezentare vizuală a sacrului. Simbolismul naturalist
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
istorismului”. Preocupată mai puțin de vreun proiect de gnoză ideologică sau teodicee speculativă, breasla istoricilor a decis să îmbunătățească instrumentele cercetării pozitive, consolidând cunoașterea noastră despre trecut printr-un flux continuu de studii și publicații de o rară minuție. Dezavuând simplificările, latura de unicitate, surpriză și enigmă a evenimentului istoric își recapătă locul în narațiunea istorică. Crezul naiv în progres profesat de Voltaire (1694-1778), Gibbon (1737-1794) sau Comte (1798-1857), iluziile hegelienilor sau convingerile materialiștilor marxiști au fost dezarmate de grotești evidențe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]