5,222 matches
-
încărcate de așteptări și promisiuni, e mai-mult-decât-unul. O anume prezență aproape-absentă poartă cu ea urmele gândiriilui Greimas, poartă acel interrationalisme, acel dialog savant perpetuu, poartă intervențiile tranșante, arcanele teoretice, actualitatea lui Saussure, dezantropomorfizarea modelului proppian, reducția scenariului proppian, nuanțarea valorilor sintactice, jocul modalizărilor, aspectualităților, veridicției, tensivitatea, intensitatea, phoria, semiotica pasiunilor și imperfecțiunea care refuză, fiecare în felul lor, să rămână acel ceva de la început, refuză posibilitatea de a fi repetate, fără diferență. Algirdas Julien Greimas nu este numit și nu este
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
a existenței naționale. Progresele apărute în domeniul științei sunt urmate în mod firesc de apariția unor noi concepte definite prin termeni inexistenți până la acea dată într-o limbă, operație care obligă la formarea de noi termeni, după structura morfologică și sintactică a unei limbi. Se menționează faptul că o formare corectă a unor termeni și împrumutul lingvistic rațional atunci cand aceștia nu există, pot îmbogăți o limbă după cum o acțiune anarhică de formare și preluare, poate conduce la poluarea ei și pierderea
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
să devină un concept. Ansamblul cunoștințelor de care dispune un vorbitor asupra limbii este interiorizat într-o gramatică care trebuie să permită producerea și înțelegerea enunțărilor, el trebuie să aibă cunoștințele asupra limbii pe care o vorbește, să cunoască regulile sintactice, de pronunție și de interpretare semantică. Construcția sau însușirea unui nou termen care lipsește într-o limbă, impune ca individul să dispună de aceste cunoștințe atunci când un nou concept a apărut în dezvoltarea societății și el trebuie reprezentat printr-un
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
și limba de specialitate! Orice societate care este constituită ca o comunitate lingvistică, comportă diferite straturi sociale. Toate categoriile existente, varietățile regionale și sociale, sunt “elemente ale limbii generale a acestei comunități“. Această stratificare se reflectă în variații fonetice, lexicale, sintactice și semantice; comunicarea între diferitele grupuri sau în cadrul lor, se face prin intermediul limbilor de specialitate. Altfel spus, există o limbă generală a unei comunități, care cuprinde în totalitate toți termenii existenți în acea limbă, o serie de limbi de
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
comunicare, să știm la ce ne referim, despre ce obiecte, fenomene, idei avem să discutăm; context lingvistic sau extralingvistic (social, cultural, situațional) *CODUL COMUN : al emițătorului și receptorului este limba română cu norma unanim cunoscută (cu reguli de ordin morfologic, sintactic, lexico semantic). Acesta poate avea ca subcod limbajul medical, tehnic, criticii literare , al științelor sociale, al matematicii ș.a. Putem vorbi și de un cod al gestici, mimicii, poziție corpului etc. De asemenea, pot fi o suită de semnale sonore sau
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
accesibil, nu îl înțeleg. De aceea este necesară adaptarea textelor la nivelul de înțelegere al copiilor. În prelucrarea textelor se va lua în considerare nivelul de dezvoltare a vocabularului copiilor care citesc basmul, dar și nivelul de dezvoltare al construcțiilor sintactice ale propozițiilor. Nu vom folosi fraze lungi, complexe cu copiii de grădiniță, ci vom alcătui propoziții simple, scurte pentru fiecare imagine din carte. Aceste propoziții, scrise cu litere mari de tipar se lipesc sub imagine. La copiii școlari, în alegerea
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
a unei sculpturi. COMPOZIȚIE - O dispunere a elementelor vizuale creând un întreg autonom, echilibrat și structurat astfel încât configurația forțelor să reflecte semnificația formulei artistice. Compoziția se referă la dispunerea elementelor în spațiul bisau tridimensional; compoziția culorii se bazează pe raporturi sintactice, precum asemănarea, complementaritatea și contrastul, precum și pe relațiile dintre culorile primare și secundare. COMPOZIȚIE BIPOLARĂ - O compoziție bazată pe doi centri separați, menținuți în echilibru în jurul centrului de echilibru. CONSTANȚĂ - Gradul în care obiectele lumii fizice sunt percepute fizic ca
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR, II, 219), centre - centri (centri nominali, Acte, 383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin, 2002: 116), componente - componenți (componente facultative, GALR, II, 64, 77, dar Legătura sintactică între componenții grupurilor, DSL, 113), constituente - constituenți (constituenți ai grupului verbal, constituenți ai grupului nominal, GALR, II, 74, 89), declanșatoare - declanșatori (declanșatori de presupoziții, GALR, II, 855), determinante - determinanți/determinatori/determinativi (determinanți, Acte, 29; clasa determinanților, DSL, 167; clasa determinatorilor
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și funcțională. Româna "se poate descurca" și în condițiile absenței flexiunii enclitice. Situația nu este nouă. Așa-zisul "gen comun", deși minor ca frecvență și semnificație, este vechi în limbă 48 și evidențiază tocmai posibilitatea de a face față integrării sintactice chiar în condițiile absenței mărcilor enclitice ("ideile lui papă-lapte/lui terchea-berchea ăsta"). Utilizarea autonimică (adesea fără flexiune enclitică) a unor forme și construcții nu este nici ea nouă, mai ales pentru terminologiile științifice, apărând odată cu traducerile lucrărilor științifice. Nouă este
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
adesea fără flexiune enclitică) a unor forme și construcții nu este nici ea nouă, mai ales pentru terminologiile științifice, apărând odată cu traducerile lucrărilor științifice. Nouă este numai frecvența cu care se manifestă, în româna actuală, absența mărcilor enclitice. Pentru integrarea sintactică a substantivelor invariabile, în absența mărcilor flexionare enclitice, româna recurge la mijloace alternative: (a) fie elemente prepozițional-analitice: din cauza a doi euro, din cauza la pepsi, urmările la euro ăsta în creștere, aparține la BCR, (b) fie elemente proclitice de tip nonprepozițional
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
substantivului (lui Ion, lui Carmen, lui Ioana, lu' proștii ăștia) și dincolo de flexiunea substantivală, cu pronumele (lu' ăsta, lu' asta, lu' ăștia); (c) în absența oricărui mijloc, rolul dezambiguizator revine în exclusivitate regentului, care, prin trăsăturile lui inerente, suplinește informația sintactică absentă: aparține BCR, unde aparține este un verb cu regim de dativ, conform GALR, unde conform este o prepoziție cu regim de dativ. Fără a intra aici în detalii, trebuie observat că inventarul și ponderea fiecărui mijloc variază substanțial de la
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
duble", cu -s degramaticalizat, sunt puțin numeroase, iar, dintre acestea, un număr și mai mic este acceptat de norma literară. - Crește ponderea clasei substantivelor invariabile și, în mod special, a celor total invariabile (lipsite complet de flexiune enclitică), cu urmări sintactice semnificative, mai ales în privința marcării cazurilor oblice. - Continuă procesul de limitare a alternanțelor vocalice și, implicit, de pierdere a caracterului regulat al acestora. Sunt mult mai conservatoare alternanțele consonantice, declanșate cu regularitate sub presiunea desinenței -i de la pluralul masculinelor și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
revenind la una anterioară, abandonată pe parcursul câtorva enunțuri. 2.1.2. Sprijinirea unor mecanisme ale implicitului Participând la mecanisme pragmatice bazate pe implicit, pronumele devine suport pentru vehicularea forței ilocuționare sau a unor implicații discursive, declanșator de presupoziții sau gazdă sintactică pentru cliticele adverbiale prin care vorbitorii atașează enunțului semnificații și valori modale suplimentare. În aceste situații, actualizarea pronumelui subiect are justificări discursive. Ca suport pentru vehicularea forței ilocuționare, pronumele sprijină expresia lingvistică a unor acte de vorbire cum sunt reproșul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
C: mie nu mi-e teamă de nimic>. A: nu va e teamă de nimic. (IVLRA: 205). 2.3. Mecanisme pragmatice generate de paralelismul dintre structurile cu dativ posesiv și cele cu sintagme posesive Limba română dispune de două structuri sintactice paralele, echivalente informațional, una cu dativ posesiv (Mi-a venit fratele acasă; Ți-a fost apreciată ideea; I-am văzut cartea în librării), alta cu sintagmă posesivă (A venit fratele meu acasă; A fost apreciată ideea ta; Am văzut cartea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
lui în librării), acesta din urmă preferată pentru accentuarea persoanei (posesorului) sau pentru marcarea opoziției (al meu, nu al tău; a lui, nu a ei; ideea ta, nu a lui). Gramaticile descriptive ale limbii române precizează constrângerile semantice ale sinonimiei sintactice dintre cele două structuri, blocate în situații de posesie inalienabilă (Îmi curge nasul - *Curge nasul meu). Lucrările de cultivare a limbii atrag atenția asupra folosirii greșite a structurilor cu sintagme posesive, calchiate în traduceri după diverse limbi străine, care generează
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
163). De pildă, o reclamă la o vopsea de păr, difuzată acum câțiva ani pe posturile de televiziune, fusese tradusă Ai făcut tu ceva cu părul tău! în loc de Ți-ai făcut ceva la păr!. În afara acestor situații în care echivalarea sintactică este blocată, din analiza corpusului a reieșit frecvența scăzută a structurilor cu sintagme posesive; totodată, interpretarea enunțurilor în contextul discursiv larg a indicat, pe lângă o conceptualizare diferită a relației dintre proces/stare și actanții implicați, rolul posesivului ca suport al
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sintagmele demonstrative cu dublă determinare Structural, româna prezintă două tipuri de sintagme demonstrative: (i) determinant demonstrativ + nominal (acest om) și (ii) substantiv + articol hotărât + demonstrativ (omul acesta), acestea din urmă, sintagme cu dublă determinare - articolul hotărât și demonstrativul (pentru condițiile sintactice și pragmatice de ocurență ale celor două structuri vezi Nicula, în acest volum, p.). Deoarece în sintagmele de tip (ii), articolul hotărât contribuie la integrarea discursivă a nominalului, demonstrativul își pierde funcția de determinant, compensând-o printr-o funcție pragmatică
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
în acest volum, p.). Deoarece în sintagmele de tip (ii), articolul hotărât contribuie la integrarea discursivă a nominalului, demonstrativul își pierde funcția de determinant, compensând-o printr-o funcție pragmatică de marcare a forței ilocuționare, alături de intonație și de structura sintactică a enunțului: critică, nemulțumire, dezacord: dar acuma domnu băsescu: ne CEre:┴ că nu sînt BUNE XEroxate. CE facem NOI cu actele astea î mergem la notariAT↑ plătim↑ sîntem penSIonari cu opsute de mii pe lună. C: doamna mea↓ nu știu cine e
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
circularitate și redundanță informațională, tendință spre digresiune și tangențializare a semnificației (vezi Șerbănescu 2007: 49-83). Aceste particularități discursive sunt compensate de existența unor procese (semi)gramaticalizate de focalizare a unor constituenți de la nivel microdiscursiv, din planul propoziției. Existența unor structuri sintactice specifice limbii române (Îmi place salata, Mă doare capul), a enunțurilor fără subiect expletiv (Plouă, A sunat), frecvența enunțurilor cu verb la diateza pasivă, numărul mic de determinări din interiorul grupurilor verbale și nominale sugerează o structură informațională a enunțului
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
tu↑ îmi aduci și mie prefectura# și: o scriu io. și s-a dus la prefectură cu alina. (IVLRA: 119). O situație specială de focalizare o reprezintă exprimarea prin pronume a actantului implicit al unei predicații adjectivale, proiectat la nivel sintactic ca atribut prepozițional al unui substantiv convertit din adjectivul corespunzător (amărâta de ea, 57; pentu acest tipar, vezi Mihail, în acest volum, p. ). 3.2. Dublarea clitică Considerată o particularitate structurală a limbii române, dublarea clitică este valorificată discursiv ca
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de fenomene discursive, ele sunt considerate greșite (o veți primi cartea, el i se va adresa instanței sunt considerate greșite în Avram 1986: 159), deși sunt din ce în ce mai răspîndite în presă și în unele texte științifice, fiind probabil simțite o modalitate sintactică de emfază, utilă în absența suportului intonațional. Exceptând situațiile de dublare obligatorie, situațiile cu dublare facultativă nu sunt foarte clar circumscrise pragmatic; opozițiile discursive nu sunt încă fixate în uz, ceea ce determină inconsecvențe și fluctuații de la un vorbitor la altul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
constituenților subiect - complement identici referențial, și pronumele reciproc (unul pe altul, unul altuia), pe de altă parte, uneori cu ocurență obligatorie, alteori cu ocurență facultativă. În absența pronumelui reciproc, semnificația reciprocă este recuperată contextual, pe baza implicațiilor generate de particularitățile sintactice ale structurii (subiect plural - multiplu sau rezultat din coordonare; identitate referențială între subiect și complementul direct; simetrie semantică și structurală). Prezența pronumelui reciproc corespunde focalizării relației dintre actanții implicați în actul de predicație sau a relației dintre aceștia și acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
subiect și complementul direct; simetrie semantică și structurală). Prezența pronumelui reciproc corespunde focalizării relației dintre actanții implicați în actul de predicație sau a relației dintre aceștia și acțiunea în care sunt implicați. În funcție de pronumele reciproc actualizat în limitele unor constrângeri sintactice, în limba actuală se pot distinge mai multe nuanțe ale focalizării: focalizare standard (loc. pron. unul... altul); focalizare binară, când în relația de reciprocitate intră doar doi actanți (loc. pron. unul pe celălalt); focalizare distributivă (loc. pron. fiecare... fiecare); focalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Magic FM, 6.VI.2008); vestea cea mare (Cristian Brancu, Antena 2, 4.VIII.2008); emisiunea cea frumoasă (Mircea Badea, Antena 3, 2.VII.2008), fata cea rea (spot publicitar, Europa FM, 12,VIII, 2008). Construcțiile scindate, specializate ca procedeu sintactic de emfază în textele scrise, tind să pătrundă în limba vorbită, fiind folosite de vorbitori cu diferite grade de instrucție și în diverse contexte de comunicare, mai mult sau mai puțin formale (Mihaela Rădulescu într-o emisiune de televiziune, o
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
formal al comunicării poate fi afectat de emoție. În dialogul următor dintre un funcționar public și un client, enervarea și tendința de dominare discursivă a interelocutorului se reflectă în discurs prin folosirea inconsecventă a demonstrativelor, pe fondul păstrării altor mărci sintactice și lexicale ale stilului formal: B: # din cauza ASTA plătim estimat MAre# <F deci grija dumneaVOAstră:> da: DECI estiMAtu care este cel mai mare consumul la: # B: da A: a: cît a fost? ((privind pe factura întinsă de A)) opta: doișpe
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]