3,476 matches
-
exercită facultatea limbajului, posedînd competență lingvistică și comunicativă în folosirea limbii. Aceasta presupune că el are capacitatea de a folosi sistemele unei limbi pentru a construi corect și pentru a-i recunoaște formele (morfologia), respectînd regulile de combinare a cuvintelor (sintaxa) și ținînd cont de sensul acestora (semantica). Subiect vorbitor poate fi denumit însă și cel care vorbește, care produce un act de vorbire, dar, în acest caz, se renunță la diferențierea dintre statutul acestui subiect și rolul pe care îl
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limba spaniolă, "Determinación y entorno. De los problemas de una lingüística del hablar", (Romanistisches Jahrbuch 7, Berlin, 29-54; reluat în Teoría del lenguaje y lingüística general, Madrid, Gredos, 1973: 282-323). Lingvistica textului, în viziunea lui Coseriu, trebuie concepută în termenii sintaxei funcționale și ai lingvisicii integrale, textul fiind un nivel de structurare al unei limbi, nenecesar, dar empiric posibil și universal, constituit pe baza celor patru operații, amintite mai sus: super/hiperordonarea/hipertaxa, adică posibilitatea ca unitățile inferioare să se integreze
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nominație, traducere. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001. RN TRANSFRASTICĂ. Disciplină modernă, integratoare, care studiază nivelul transfrastic (nivel suprasintactic, avînd ca unitate de bază textul și / sau discursul), transfrastica se încadrează în sfera pragmaticii, dar recurge și la elemente de sintaxă și de semantică în vederea definirii, a descrierii și a investigării sub aspect funcțional a unităților de dincolo de enunț, precum și a stabilirii tipologiei acestora. Fiind o extensie a lingvisticii frastice, transfrastica explică procesul de constituire a textelor pornind de la combinarea frazelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Pragmatics of Discourse, Longman, London, 1977. Dimitrescu, Florica, Locuțiunile verbale în limba română, Editura Academiei, București, 1958. Dimitriu, Corneliu, Tratat de Gramatică a Limbii Române. I. Morfologia, Institutul European, Iași, 1999. Dimitriu, Corneliu, Tratat de Gramatică a Limbii Române, II. Sintaxa, Institutul European, Iași, 2001. Dobrescu, Paul, Bârgăoanu, Alina, Mass Media - Puterea fără Contraputere, Editura BIC ALL, București, 2002. Dostie, Gaétane, Pragmaticalisation et marqueurs discursifs: Analyse sémantique et traitement lexicographique, De Boeck/Duculot, Bruxelles, 2004. Dorschner, Norbert, Lexikalische Strukturen. Wortfeldkonzeption und
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și literatură", vol. I, 1984, pp. 5-14. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Conversația. Structuri și strategii, Edituara All Educațional, București, 1999. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Limbaj și comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, Editura All Educațional, București, 2003. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Zafiu, Rodica, Croitor, Blanca, Mihail, Ana-Maria, Sintaxă și funcționare discursivă: preteriția în discursul politic, în Studii de gramatică. Omagiu doamnei profesoare Valeria Guțu Romalo, Editura Universității, București, 2009, pp. 105-108. Iordan, Iorgu, Stilistica limbii române, ediție definitivă, Editura Științifică, București, 1975. Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Armand Colin, Paris, 1997. Molinié, Georges, Dictionnaire de rhétorique, Librairie Générale Française, Paris, 1992. Morel, Mary-Annick, Danon-Boileau, Laurent (eds.), La Deixis (Linguistique nouvelle) Presses Universitaires de France, Paris, 1992. Mortureux, Marie-Françoise, La vulgarisation, Langue française, Larousse, Paris, 1982. Nagy, Rodica, Sintaxa limbii române actuale. Unități, raporturi și funcții, Institutul European, Iași, 2005. Nida, Eugene Albert, Language and languages. Translating and interpreting; Linguistics, Stanford University Press, Stanford, 1975. Norén, Coco, Reformulation et conversation: de la sémantique du topos aux
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Word" 15, 1959, pp. 325-340; The Ethiopian Language Area, în Language in Ethiopia, Oxford University Press, Oxford, 1976, pp. 63-76. Charles J. FILLMORE (1929-2014), profesor american de lingvistică, propune prin lucrarea sa Case Grammar, din 1968, o reorientare a studiului sintaxei spre nivelul semantic. Considerat un reprezentant al lingvisticii cognitive, dezvoltă și aprofundează ideile despre rolul fundamental al semanticii în studii precum: The Case for Case, în Bach, E., Harms, R. T. (eds.), Universals in Linguistic Theory, Holt, Rinehart, and Winston
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tîrziu, ale funcționalismului și ale generativismului, în descrierea limbii române. Coordonatoare a ultimei ediții a gramaticii academice (din 2005), Valeria Guțu-Romalo a realizat și alte studii de referință: Morfologie structurală a Limbii Române (substantiv, adjectiv, verb), Editura Academiei, București, 1968; Sintaxa limbii române. Probleme și interpretări, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973; Aspecte ale evoluției limbii române, Editura Humanitas Educațional, București, 2005; Corectitudine și greșeală. Limba română de azi, Editura Humanitas Educațional, București, 2008 (ediția I a apărut la Editura Științifică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Filozofia spiritului, Editura Academiei, București, 1966). Louis HJELMSLEV (1899-1965), lingvist danez, fondator al glosematicii și întemeietor al Cercului de lingvistică de la Copenhaga. Ideile sale originale, de a integra în descrierea limbilor toate componentele tratate în mod tradițional separat -fonetică, morfologie, sintaxă, semantică, stilistică-, de a descrie entitățile limbii din perspectiva funcțiilor și relațiilor reciproce și altele, au influențat gîndirea unor lingviști și semioticieni din a doua jumătate a secolului al XX-lea (K. Togeby, H. Frei, L. Prieto, N. A. Chomsky, E.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Kulturforlag, København, 1972; Résumé of a Theory of Language, University of Wisconsin Press, Madison, 1975; Nouveaux essais, Presses Universitaires de France, Paris, 1985. Laurence R. HORN, profesor la Departamentul de Lingvistică și Filozofie de la Universitatea Yale din SUA, specialist în sintaxă, semantică și pragmatică. Lucrări de referință: On the Semantic Properties of Logical Operators in English, IULC, Bloomington, 1972; A natural history of negation, UCP, Chicago, 1989; (ed.) The Expression of Negation, Mouton de Gruyter, Berlin, 2010; (coed. cu Kato, Yasuhiko
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din Craiova, lingvist și filolog, specialist în lingvistică generală, istoria limbii române, lingvistică indo-europeană și romanică. Lucrări de referință: Problemele capitale ale vechii române literare, Iași, 1947-1948; ed. a II-a, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2012; Curs de sintaxa limbii române moderne, Iași, 1948 (litografiat); reeditat, Editura Junimea, Iași, 2004; Istoria limbii române, Editura Junimea, Iași, 1980, ed. a II-a, 2002; (în colab. cu Th. Simenschy) Gramatica comparată a limbilor indoeuropene, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981, Lingvistică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
of J R Martin, Shanghai Jiao Tong University Press, Shanghai, 2012; Systemic Functional Grammar: A Next Step into the Theory - Axial Relations, Higher Education Press, Beijing, 2013. André MARTINET (1908-1999), lingvist francez, exponent al structuralismului, fondator al direcției funcționaliste în sintaxă. Teoria limbii îi datorează lui Martinet concepte ca "dublă articulare", "morfem", "lexem". Lucrări de referință: La gémination consonantique d'origine expressive dans les langues germaniques, Munksgaard, Copenhague, 1937; La phonologie du mot en danois, Klincksieck, Paris, 1937; La prononciation du
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
océans: l'indo-européen et les indo-européens, Payot, Paris, 1986; Fonction et dynamique des langues, Armand Colin, Paris, 1989. Vilém MATHESIUS (1882-1945), lingvist ceh, profesor de limba engleză, din 1926, membru al Cercului Lingvistic de la Praga. Realizează studii care au vizat sintaxa, fonologia, stilistica limbii engleze și a limbii cehe. Lucrări de referință: Obsahový rozbor současné angličtiny ("Content Analysis of Contemporary English"), în "Bulletin of the Royal Czech Socisty", Prague, 1907-1909; A Functional Analysis of Present Day English on a General Linguistic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
elevii săi, s-a numărat și semioticianul Thomas A. Sebeok, iar teoria sa neo-pragmatică asupra tipurilor de semne lingvistice (în relație cu obiectele, cu persoanele și cu alte semne, relații cărora le corespund trei domenii de manifestare - semantică, pragmatică și sintaxă) a devenit clasică. Lucrări de referință: Foundations of the Theory of Signs, University of Chicago Press, Chicago, 1938; Signs, Language and Behavior, Prentice-Hall, New York, 1946; Signification and Significance, M.I.T. Press, Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, 1964. Thomas MORUS (1478-1535), filozof
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Tiryakian, E. A. (eds), Theoretical Sociology, Appleton-Century-Crofts, New York, 1969, pp. 338-366; Lectures on Conversation, I și II, ed. G. Jefferson, Blackwell, Oxford, 1992. Jerrold M. SADOCK, profesor de lingvistică la Universitatea din Chicago, pragmatician, discipol al lui N. Chomsky, fondatorul teoriei sintaxei autolexicale. Lucrări de referință: Toward a Linguistic Theory of Speech Acts, Academic Press, New York, 1974; Aspects of Linguistic Pragmatics, în Rogers et al. (eds.), Proceedings of the Texas Conference on Performatives, Presuppositions and Implicatures, Center for Applied Linguistics, Arlington, 1977
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pp.1-8; Über den Begriff der logischen Folgerung, în Actes du Congrès international de philosophie scientifique, Sorbonne, Paris 1935, vol. VII, Logique, Hermann, Paris, 1936, pp.1-11. Lucien TESNIERE (1893-1954), profesor și lingvist francez. Domeniul de interes fundamental a fost sintaxa structurală, în cadrul căreia a dezvoltat teoria gramaticii dependențelor. Lucrarea de referință: Éléments de syntaxe structurale, Klincksieck, Paris, 1959. Tzvetan TODOROV (n. 1939), semiolog, lingvist și critic literar francez de origine bulgară. Contribuții la dezvoltarea domeniului poeticii și teoriei literare, concretizate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
București, cercetător la Institutul de Fonetică și Dialectologie. A abordat mai multe direcții de modernizare a studiului limbii române (perspectiva generativ-transformațională, teoria textului). Lucrări de referință: Fonologia istorică a dialectelor dacoromâne, Editura Academiei, București, 1968; (în colab. cu Golopenția-Eretescu, Sanda) Sintaxa transformațională a limbii române, Editura Univers, București, 1969 (trad. engl. The transformational syntax of Romanian, Mouton, The Hague, 1972); Elemente de teorie semantică a limbilor naturale, Editura Academiei, București, 1970; Preliminarii logice la semantica frazei, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Apărut: 2015 • Format 17 × 24 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) 1 Vezi Rodica Nagy, Sintaxa limbii române. Unități, raporturi și funcții, Institutul European, Iași, 2005. 2 Ibidem, p. 86 și 96. 3 Eugenio Coseriu, Textlinguistik. Eine Einführung, Herausgegeben und bearbeitet von Jörn Albrecht, Francke Verlag Tübingen und Basel, 1994, p. 4. În traducerea românească, realizată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
coloratura naratorului. atunci Discursul Indirect Liber reprezintă un amestec remarcabil al Discursului Indirect sau al opțiunii naratoriale pentru 1, 2 și 3 (timp gramatical, pronume și inamovabilitate grafologică), dar și o opțiune DD sau caracterologică pentru 4, 5 și 6 (sintaxa propoziției regente - observabilă mai ales în interogative, imperative și exclamații; fără complemenți; deixisul spațiu/timp al personajului și lexic/coloratură). Dar Discursul Indirect Liber nu este pur și simplu a combinație judicioasă de caracteristici DD și DI, nu doar o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
exprimă întrucîtva altfel decît cei de la 1900. Nu și-au schimbat structura sintactică a graiului, dar și-au schimbat vocabularul“ <footnote Ibidem. footnote> , iar „în limba literară, care ne interesează în primul rînd, vocabularul are o importanță mai mică decît sintaxa“ <footnote Ibidem, p. 24. footnote> . Cît de aproape este concepția lui Mihail Sadoveanu de formularea în termeni științifici a lui Eugen Coșeriu, după care o limbă istorică este „un ansamblu de tradiții, în parte analoage, în parte divergente“ <footnote „Forum
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și echivalentele neologismelor din limba noastră literară, încît cu greu putea fi înțeles de românii de peste Prut. Cei tineri, sosiți proaspeți din școlile rusești, de altfel pe atunci puțini la număr, știau rusește, dar vorbeau cu un accent și o sintaxă care lăsau mult de dorit. Iar generația intermediară, al cărei reprezentat tipic era conu Petrache Bîrseanu din Boroseni și care formau majoritatea societății de pe vremuri, - vorbea un jargon moldo-rus, care ofensa deopotrivă urechea unui român și urechea unui rus, - jargon
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Marvell. 9. Louis Teeter, Scholarship and the Art of Criticism, în ELH, V (1938), p. 183. 10. Charles Bally, Trăite de la stylistique franc.aise, Heidelberg, 1909 și Leo Spitzer, cel puțin în studiile sale mai vechi, au identificat stilistica cu sintaxa. Vezi Vber syntaktische Methoden auf roma-nischem Gebiet, în Die neueren Sprachen, XXV (1919), pp. 338. 11. Despre "stilul nobil", cf. Matthew Arnold, Ore Translating Homer si G. Saintsbury, Shakespeare and the Grand Style, Milton and the Grand Style, și Dante
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
plecînd de la lucrările lui Norbert Wiener, George Miller etc.) au revoluționat studiul lingvistic. In ultima vreme, tocmai compartimentele considerate "imobile" de Wellek și Warren au fost dinamizate prin lucrările lui Noam Chomsky, de "gramatică transformațională", cu aplicație, mai ales în sintaxă, ale lui F. Katz și Postai, sau ale lui Greimas, în semantică, după cum în fonologie, studiul statistic, analiza trăsăturilor distinctive și a distribuției fonemelor, din lucrările lui Roman Jakobson, Zellig Harris, Martinet, G. Herdan etc., au devenit generale, extinzîndu-se, în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
greșită a subiectului, prin extindere 3. Acordul sintagmelor coordonate 4. Acordul adverbului 5. Acordul pronumelor personale cu antecedent nominal CONCLUZII BIBLIOGRAFIE SURSE INTRODUCERE Obiective Acordul constituie o temă de cercetare complexă, atât prin domeniile lingvistice pe care le implică - morfologie, sintaxă, semantică -, cât și prin domeniile sintactice în care se manifestă - grup nominal, grup verbal, enunț (acordul pronumelor anaforice) - și termenii pe care îi implică: în grupul nominal se acordă modificatorii adjectivali și determinanții; în grupul verbal se acordă verbul la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
află într-o relație de c-comandă, iar ținta acordului este cea mai apropiată țintă din domeniul Acordului. Trăsăturile pot fi "tari" sau "slabe". Cele tari sunt neinterpretabile la nivelul Formei fonologice, astfel că ele trebuie să fie eliminate în "sintaxa vizibilă" (engl. overt syntax) printr-o mutare vizibilă. O trăsătură tare trebuie să intre într-o relație de verificare cât mai repede posibil. Trăsătura tare A a categoriei B trebuie să fie eliminată încă de la nivelul proiecției maximale a lui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]