5,503 matches
-
cu precizia savantului, iar nu cu imaginația artistului, autorul reușește ca dincolo de exactitatea și erudiția expunerii să recompună o frescă animată și plină de culoare a lumii evocate. După mai bine de treizeci de ani dedicați studierii operei ovidiene, va sintetiza rezultatele cercetărilor în monografia Ovidiu. Omul și poetul (1971), prima consacrată poetului latin în România, lucrare ce va fi concentrată la datele esențiale și totodată accesibile publicului larg în compendiul Ovidiu, poetul exilat la Tomis (1973). L. analizează personalitatea clasicului
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
cel inițiat de Ch. Morris (1956), denumit „drumurile de viață” (good life, ways to live). Pornind de la concepții despre lume și viață promovate în diverse sisteme etico-filosofice, autorul a selectat câteva modalități de a trăi viața, pe care le-a sintetizat în 13 drumuri de viață, fiecare cuprinzând 4-5 propoziții-îndemn. În ele sunt implicate dimensiuni, ca: activismul social, autocontrolul, nevoia de interiorizare, hedonismul. Unele dintre drumurile de viață sunt mai liniare - centrate pe o singură dimensiune -, altele mai „zigzagate”, cuprinzând mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fiind în joc frica de gelozie și de culpabilizare. 6.2.2. Organizarea bugetului familialtc "6.2.2. Organizarea bugetului familial" Analiza bugetelor (bănești) ale familiilor i-a preocupat intens pe analiștii vieții economico-sociale încă din secolul al XIX-lea. Sintetizând asemenea cercetări, statisticianul Ernest Engel a formulat în jurul anului 1835 două ipoteze importante (apud Damian, 1972): 1. Dintre toate variabilele care influențează comportamentul consumatorilor, venitul este factorul cel mai important. 2. Cu cât o familie este mai săracă, cu atât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
formulat răspunsuri de genul: „Căsătoria este cea mai grea meserie din lume, dar este și cea mai valoroasă”. Cel mai bun predictor pentru desfacerea căsătoriei a fost însă scorul ridicat la dimensiunea „deziluzie și dezamăgire cu privire la viața concretă de familie”. Sintetizând rezultatele unei cercetări proprii efectuate în anii 1984-1985 privitoare la percepția surselor de satisfacție și insatisfacție maritală, am arătat că se poate vorbi de un sindrom al incapacității de conviețuire, în centrul căruia se situează „lipsa sentimentelor de dragoste”, consumul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe care le au copiii homosexualilor, cât faptul că ei încearcă să ascundă statutul părinților lor (Patterson, Chan, 1997). Argumentele celor ce susțin legiferarea căsătoriilor între persoane de același sex și posibilitatea ca ei să crească împreună copii pot fi sintetizate astfel (Bryjak, Soroka, 2001, p. 210): permisiunea de mariaj între homosexuali va reduce considerabil promiscuitatea ce există în astfel de comunități și va contribui implicit la limitarea răspândirii diferitelor boli sexuale, în special SIDA; posibilitatea de a fi crescuți într-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și puternice contraargumente. Subiecții expuși informațiilor persuasive procesează informația și elaborează răspunsuri cognitive în funcție de interesele lor, de atitudinile prealabile, de grupurile dereferință, de contextul concret în care receptează mesajele, de capacitățile și preocupările intelectuale și de alte caracteristici și împrejurări. Sintetizând și interpretând unele cercetări pe această temă, R. Petty și I. Cacioppo (1986) preconizează modelul probabilității de elaborare, care arată că eficiența persuasiunii este legată de probabilitatea și gradul în care subiecții-țintă elaborează răspunsuri cognitive la mesaj. Două principale procese
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
convențional și postconvențional). A te comporta prosocial înseamnă să știi la modul rațional cum să o faci. D. Batson admite, în continuare, că rațiunea morală, o dată însușită, poate deveni motiv ultim de acțiune, depășind egoismul mascat individual sau chiar colectiv. Sintetizând pozițiile filosofilor moralității, în frunte cu I. Kant, care susține imperativul moral ca universal uman și nelegat de circumstanțe practico-instrumentale, și denumind respectivele poziții ca principialiste (de la focalizarea lor pe principii morale indubitabile), el afirmă că doar cercetări viitoare pot
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupurilor latente) ale căror interese le apără își vor îndrepta atenția înspre alte organizații, de la care speră o mai mare eficiență, sau vor crea unele noi. 1.2. Parametri și funcțiitc "1.2. Parametri și funcții" I. Radu (1994) a sintetizat astfel principalii parametri ai grupului: 1) Mărimea grupului se referă la numărul de membri ce alcătuiesc un grup. Deși în limbajul curent un grup presupune mai mult de doi membri, în literatura de specialitate o atenție specială este acordată diadei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din grup; 3) de ordin cognitiv: inteligența (capacitatea de a integra și interpreta o cantitate mare de informație), creativitatea și originalitatea (pp. 253-254). Probabil că, așa cum observă și autorii citați, abilitatea cea mai importantă (care într-un fel le și sintetizează pe celelalte) este flexibilitatea, capacitatea de a sesiza ce acțiuni și abordări sunt centrate pe o anume situație și de a urmări atent îndeplinirea lor, schimbând, dacă e cazul, din mers, tactici și mijloace pentru atingerea scopului propus. Flexibilitatea poate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de procese și fenomene de mai scurtă sau mai lungă durată, cu amprente considerabile asupra vieții de ansamblu a grupurilor sau cu efecte mai puțin semnificative. Și, bineînțeles, cu rare excepții, grupurile sunt puternic marcate de mediul în care funcționează. Sintetizând aceste constatări, se poate vorbi despre trei mari dimensiuni ale grupurilor (vezi, pe larg, Neculau, 2003): a) dimensiunea instrumentală, ce desemnează totalitatea structurilor și activităților care conduc la performanță de grup și care au fost redate în secvențele dedicate parametrilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sondaje. De altfel, în cea mai mare măsură, aceasta este și rațiunea pentru care sondajele sunt solicitate și finanțate. Cu toate că se recunoaște efectul lor general pozitiv asupra socialului, sondajelor de opinie li se aduc și anumite acuze, care pot fi sintetizate astfel (Bradburn și Sudman, 1988): a) influențează alegerile; b) invadarea, prin chestionar, a vieții private, a intimității individului; c) simplificarea nepermis de mult a unor probleme complexe; d) sondajele sunt lipsite de importanță deoarece conțin erori și, oricum, se ocupă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
stimuli - accentuarea caracterului mesajului în cauză, a răspunsului sau a reacției; - intenție - accentuează faptul că actele comunicative au un scop; - momentul și situația - acordarea de atenție contextului actului comunicativ; - putere - comunicarea văzută ca mijloc de influență. În încercarea de a sintetiza mulțimea de variabile identificate și stocate de aceste definiții, în literatura de specialitate întâlnim o mulțime de modele ale comunicării (de altfel, putem spune că majoritatea autorilor care s-au ocupat de problematica actului de comunicare au încercat să ofere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rolurile de emițător, cât și cele de receptor sunt văzute ca subînțelese, accentul punându-se pe activitățile rezultate, și anume pe cele de codare și, respectiv, decodare a mesajului): Tabelul 1. Adaptare după modelul lui Torrington asupra procesului de comunicare Sintetizând mai multe direcții de cercetare din literatura de specialitate, Denis McQuail (1999) ne propune un model al comunicării axat asupra situației și dezvoltat de-a lungul unei axe activ-pasiv. Aceste două atribute oferă o combinatorică în raport cu emițătorul sau receptorul, conducând
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
70 ai secolului trecut pornește de la ideea că oamenii pot, prin studierea tiparelor gândirii, comportamentului și limbajului, să-și construiască un set de strategii prin care să-și crească nivelul eficienței personale, să-și dezvolte modele de excelență. Combinând și sintetizând multe dintre contribuțiile aduse științei comunicării până la acea dată, cei doi autori au realizat un sistem care are la bază câteva concepte-cheie utile în studiul comunicării în ansamblu: - astfel, autorii au observat un fapt aparent foarte simplu, dar peste care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spre exemplu, profesorul educă, dar - într-o anumită măsură - este educat de elevii săi, managerul conduce, dar acceptă și propuneri de la subordonați etc. Trebuie să atragem în același timp atenția asupra a doi factori ce conduc la ineficiență, așa cum îi sintetizează Sternberg (2002, p. 235): astfel, (1) omnisciența poate să caracterizeze faptul că profesorul poate considera că tot demersul informațional îi aparține, că el „știe tot” și astfel devalorizează cursantul; și (2) omnipotența este iluzia cadrului didactic că el poate face
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să obțină și de la ceilalți o astfel de dimensiune comunicațională complexă, pornind de la complimente, invitații la întâlniri cu băieții etc.- deoarece frumusețea nu are standarde absolute prin care propria comunicare cu sine „sunt frumoasă” să fie suficientă. Laurie Mullins (1993), sintetizând direcțiile de cercetare din aria comunicării intrapersonale, alcătuiește o listă cu factorii de natură psihologică ce afectează acest fenomen: personalitatea, motivația, experiența anterioară, scopuri, expectații, interese, pregătire, abilități, inteligență, învățare. Acești factori, grupați în ceea ce vom numi mai departe setul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceste sentimente spre ceilalți și este probabil ca aceștia să dezvolte sentimente negative similare. Astfel, o posibilitate de manifestare și dezvoltare a comunicării intrapersonale este intitulată astăzi gândire pozitivă. Ralph J. Cordiner, președintele comitetului de conducere al Companiei General Electric, sintetiza în următorul mod întreaga importanță a gândirii pozitive în succesul personal și social: „Cerem fiecărui om ce aspiră la succes - pentru el și pentru compania sa - hotărârea de a pune în practică un program personal de autoperfecționare. Nimeni nu îi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o perioadă introductivă, vor trebui să dea sonorul la minim și să urmărească piesa interpretând doar mesajele nonverbale; apoi, sonorul va fi dat din nou la un nivel auditiv suficient, și cursanții vor trebui să observe acuratețea descifrării continuității acțiunii. Sintetizând aceste direcții de acțiune metodologică, putem regăsi în practică incidența unor funcții ale comunicării nonverbale (vezi și Hybels, Weaver, 1989, p. 111; DeVito, 1988, pp. 135-136): - comunicarea nonverbală are menirea de a o accentua pe cea verbală; astfel, profesorul poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
3.1.1. Învățarea cu ajutorul celuilalttc "13.3.1.1. Învățarea cu ajutorul celuilalt" Atât învățarea prin cooperare, cât și învățarea prin competiție își au un imbold epistemic major în teoriile formării imaginii de sine și ale comparării sociale. Unii autori sintetizează opțiunile de dezvoltare ale psihologiei sociale în acest domeniu prin tentativa de a oferi răspunsuri la câteva întrebări fundamentale; în ceea ce ne privește, vom relua aici două dintre ele, la care vom adăuga o a treia: 1. Pe baza căror
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
constituind-o selecția și ierarhizarea soluțiilor. Evaluarea generală a ideilor este apanajul cadrului didactic (deși el poate alege unul dintre participanți să facă acest lucru, lui revenindu-i doar conturarea - atunci când este necesar - a reperelor importante ale concluziilor), care va sintetiza informațiile rezultate din analizele de grup și din dezbaterea în plen, va accentua ideile valoroase și va dezvolta aspectele apărute în derularea reuniunii, pe care le poate utiliza în acoperirea cognitivă și motivațională a demersului său, încurajând activitățile de învățare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
două maniere de lucru în grup în cazul focus-group-ului. Modul cumulativ presupune obținerea unui evantai mai larg de informații. În esență, într-o primă etapă, un grup nr. 1 discută liber despre problema în cauză, ulterior concluziile acestei discuții fiind sintetizate. Un alt grup, grupul nr. 2, discută liber despre aceeași problemă până când se epuizează subiectul; în acest moment i se prezintă concluziile grupului nr. 1, continuând dezbaterea. Procesul continuă, în același mod, cu toate grupurile incluse în activitatea de focus-group
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deficiențele dramatice - este Simion cel Drept. Dedicată lui Lucian Blaga „în veșnicie”, piesa intenționează să fie un recviem pentru satul românesc, iar în figura, memorabilă, a lui Simion Albu, ciobanul dârz, profilat în fața casei sale înconjurate amenințător de blocuri, S. sintetizează semnificațiile dramei. Densitatea textului vine din perfecta susținere a temei - stingerea vetrei strămoșești - pe conflictul dintre acest ultim mohican al ruralității și partizanii tot mai numeroși ai „progresului” istoric. Dar piesa este viabilă estetic numai până la actul al III-lea
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
a treia, unde Augustin se oprește asupra problemei originii sufletului după ce a avut posibilitatea să citească un Comentariu la Epistola către Romani al lui Pelagius, în care el îl identifică pe adevăratul cap al ereziei. Ca urmare, Augustin reia și sintetizează motivele din cele două cărți precedente, referitoare la necesitatea botezului care servește la ștergerea unicului păcat comis de copii, cel originar, și la presupusa posibilitate de a nu păcătui, negată și de Scriptură (cf. Iov 14, 4-5; Psalmi 50, 6-7
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
modela pe unele după celelalte”: într-adevăr, amintim că de cîteva decenii în Egipt fuseseră instituite regula lui Pahomie și organizarea de mare amploare a mănăstirilor de la Nitria. Mai tîrziu, celebra formulă a Sfîntului Benedict va fi aceea care va sintetiza viața cenobitică în dubla supunere față de stareț și față de regulă. Spiritualitatea asceților din Lerin nu e deloc obișnuită, în sensul că, deși ei cunosc anumite tematici comune întregului monahism, din Orient și din Occident, acestea rămîn pe fundal și sînt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nu pare un poem unic, cu o structură organică, ci mai degrabă format dintr-o serie de șapte poeme separate. Poetul a folosit un text biblic anterior versiunii lui Ieronim și și-a luat mai multe libertăți decît Iuvencus, uneori sintetizînd narațiunea, iar alteori dezvoltînd-o. E interesant și faptul că Ciprian, în anumite momente, schimbă tipul de vers în funcție de situația narată: rugăciunea lui Moise după traversarea Mării Roșii, cîntarea israeliților în preajma izvorului din deșert și aceea a lui Moise pe patul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]