2,989 matches
-
este mai puternic, cu atât eficacitatea sa este mai mare. Tatonând zona incertă a interdiscursivității literare, Cornel Munteanu consideră manifestul "o altă formă a pamfletului, născut în zona polemicii", alături de eseu, critica literară și scrisoarea deschisă. Totuși, o astfel de situare devine vulnerabilă în momentul în care, apelând la un "raționament prin reducție", același autor stabilește că "nu orice polemică sfârșește într-un pamflet", în timp ce "aspectul polemic (...) este implicat în orice pamflet"167, pentru că manifestul este un discurs polemic explicit prin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pamfletarii care nu cruță nimic, om sau idee"300, operează o modificare completă de optică. Ideea, care fusese învestită cu un sens negativ în discursul advers, dobândește, în contradiscursul arghezian, conotații meliorative. Practic, ea nu este respinsă, ci resemnificată prin situarea într-o perspectivă nouă, autovalorizantă, prin care polemistul o și justifică, în stilul parabolic, caracteristic: Într-adevăr, domnul Iorga s-o fi așteptat, după ce a opărit trandafirii cu o mie de căldări de lături, să punem stihar de atlaz alb
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pildă, în enunțul "[N.Iorga, n.n.] cheamă la judecată un gazetar care s-a îndoit de lumina domniei sale orbitoare", Arghezi își disimulează, evident, intenția agresivă, printr-o poză admirativă al cărei fals statut creează o anume ambiguitate ușor solvabilă prin situarea secvenței între enunțuri tranzitiv-depreciative. În alt loc, ironia este marcată prin semnalizare grafică, fapt ce traduce dorința polemistului (locutorului) de a-i fi corect decodată atitudinea: "domnul Iorga adună peticele din care și-a compus timp de un an și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să evite destrămarea Ungariei În principate de sine stătătoare. În 1291 sosește În Transilvania pentru a o readuce sub ascultare. În acest context, voievodul semilegendar Radu Negru trece Carpații și se instalează la Câmpulung. Prosperitatea acestei comunități este explicată prin situarea ei pe drumul comercial ce lega Transilvania de Dunărea de Jos și Marea Neagră. „Descălecatul„ la Câmpulung este urmat de Întemeierea țării . Anihilată În Transilvania, viața politică românească și-a găsit Împlinirea dincolo de creste , la sud de Carpați. Formațiunile politice existente
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
subzistență, cultivarea plantelor și creșterea animalelor, determină extinderea și apoi retragerea locuirilor cucuteniene și pe formele joase de relief (ZAHARIA, PETRESCU DÎMBOVIȚA, ZAHARIA 1970, 32-34). O a doua lucrare majoră, care abordează problema tipologiei așezărilor cucuteniene, consideră diferențierea acestora în funcție de situarea geografică fiind în mare măsură irelevantă, deoarece, în toate fazele culturii Cucuteni, majoritatea așezărilor se aflau situate pe forme de relief ce înlesneau, în mod natural, apărarea (MONAH, CUCOȘ 1985, 42). Astfel, autorii propun adoptarea unei tipologii și terminologii geograficoetnografice
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
adoptarea unei tipologii și terminologii geograficoetnografice, aceasta fiind capabilă să reflecte cu o mai mare acuratețe structura satelor cucuteniene. Astfel, sunt propuse două tipuri structurale de așezări. Un prim tip este constituit de așezările compacte, caracterul acestora fiind determinat de situarea pe o formă de teren restrictivă prin dimensiunile suprafeței sale: promontoriu, fragment de terasă, grind, insulă, etc. Al doilea tip este dat de așezările răsfirate, situate pe forme de relief deschise, fără limite naturale sau artificiale clare (MONAH, CUCOȘ 1985
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
după cum am văzut deja, conform principiilor tipologice uzitate în prezent, aceste așezări sunt incluse într-o singură categorie, cea a așezărilor joase, în cele urmează, prin analiza condițiilor de mediu specifice, vom încerca să trasăm caracteristicile generale ale acestora, în funcție de situarea geografică. O primă problemă este ridicată de definirea termenului de terasă, și mai ales a celui de terasă joasă. Este cunoscut faptul că dinamica albiei majore a unui râu constituie un proces complex cu un impact major asupra morfologiei formelor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
formelor de relief a așezărilor cucuteniene este făcută, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, de către arheologi și nu de către geomorfologi, vedem cum, de la început, acest tip de ordonare și definire a așezărilor preistorice este marcat de un grad mare de relativism, situarea prezentă a unei așezări nefiind în mod neapărat identică cu situația din vechime. Pentru a complica situația, terasele inferioare ale râurilor, în funcție de condițiile specifice de mediu, se comportă în mod diferit. Un prim factor care determină această diferențiere, este dat
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fi definit și catalogat decât în urma unei analize contextuale amănunțite iar considerații generale vor putea fi emise doar în urma studierii unui număr reprezentativ de astfel de locuiri. În ceea ce privește așezările aflate în prezent în lunca inundabilă a râurilor, deși rămâne problema situării lor în vechime, considerăm totuși că pot fi făcute o serie de considerații cu un caracter general. Studiind răspândirea pe hartă a așezărilor pe forme joase de relief din faza Cucuteni A din spațiul extracarpatic, observăm că 12 dintre acestea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Din punctul de vedere al vânătorii, cursurile de apă atrag vânatul, practicarea acestei ocupații fiind în acest caz facilitată prin identificarea și pregătirea de ambuscade în locurile de adăpat. Pentru a rezuma, observăm faptul că din punctul de vedere al situării geografice, așezările situate în lunca râurilor, sau în imediata apropiere a acestora, este marcată prin expunerea la riscurile inerente fenomenelor de inundație, acest fapt fiind totuși compensat de posibilitățile variate de supraviețuire și procurare a hranei specifice biosferelor de luncă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
într-o zonă de risc relativ ridicat. În general, albiile majore ale râurilor sunt mai productive decât terenurile care le înconjoară, acest fapt datorându-se prezenței într-un grad mai ridicat a apei și nutrienților. Se poate astfel presupune că situarea comunității cucuteniene de la Hoisești în lunca Bahluiului poate fi legată de condițiile favorabile practicării agriculturii oferite de aceasta. Totuși, productivitatea luncilor și gradul în care acestea avantajează cultivarea plantelor, și în special a cerealelor, variază în funcție de latitudine, climă și factori
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
aduce mult rod.“ „Dao este gol ca un vas, / dar folosit, nu poate fi umplut: / o! cât de adânc, / el pare strămoșul / celor zece mii de lucruri.“ Consider că sunt esențiale și necesare, în acest moment, două gesturi autocritice, reflexive, de situare și adecvare metodologică: 1. Un prim gest este celaladecvării în privința atribuirii unui „conținut“ termenilor-cheie utilizați într-un studiu. Astfel, precizarea înțelesurilor și delimitarea conceptuală ori, după caz, categorială sunt decisive. Nu pot fi utilizați fără discernământ metodologic termeni precum: „experiență
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
cel „literar-ese istic“, denotativ, va conduce la ambiguități și neclarități, nereușind să transmită coerent și până la capăt un mesaj pentru nici unul din cele două registre implicate. 2. Un al doilea gest necesar este celal sesizării, printr-o „suspendare“ a propriei situări, a limitelor și limitărilor (dar și a unicității) propriei viziuni, prin imposibilitatea atingerii unei „clarități“ ultime întrevăzute ca privire necontaminată de propria configurație afectivă, psihică, intelectuală, culturală și, în ultimă instanță, ca ultim prag, umană... Mai precis, „căderea“ inevitabilă în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fără distingerea unui spațiu ori a unui timp specific. înclinația de a privi și interpreta fenomenele în secvențialitate, prin relația cauză-efect, trecând de la un moment la altul și privilegiind fie trecutul, fie prezentul, fie viitorul, dă seamă de o anume situare a cercetătorului, limitată, cu pri vire la lume, spațiu și timp (cel puțin din perspectiva actuală a teoriilor recente rămase însă fără efect la nivelul înțelegerii comune). Trecerea într-o „altă stare“ nu înseamnă „alt“ spațiu și „alt“ timp. Nu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
istorică, evoluționistă sau „degenerativă“, pornește de la un mod de înțelegere care are în vedere o viziune secvențială și deci limitată cu privire la spațiu și timp. O asemenea viziune va pune accent mai de grabă pe materializările treptelor, pe aspectul exterior al situării, pe adunarea statistică a „datelor“ ce survin pe o anume treaptă, fără însă ca ele să fie emblematice pentru totalitatea treptelor sau pentru chiar acea treaptă (întrucât ea însăși este mereu „alta“, ori de câte ori e reparcursă și analizată). Recunoașterea unicității la
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
cu altă istorie și altă înfățișare. Această posibilitate a „plasticității spațio temporale“ a fost de altfel formulată deja în dezbaterile științifice dezvoltate de fizica cuantică și teoria stringurilor. Rezultă că atingerea unei stări înalte de conștiință, trăirea unei experiențe religioase, situarea într-un orizont anume, pe o treaptă cu reprezentări proprii, nu reprezintă o „ascensiune“ și nici o „coborâre“, ci o modificare de stare perceptibilă astfel numai din perspectiva secvențialității. Revenind la discuția despre monoteism, a numi o religie „monoteistă“ sau a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
întrupate drept chip al Persoanei christice. Or, manifestarea întrupată este dată ca semn pentru ceea ce nu are chip. Impunerea unui chip personal Unului este, așadar, o formă greu perceptibilă de idolatrie, cea mai rafinată poate. Henry Corbin propune pentru această situare formula radicală „idolatrie metafizică“: „Pericolul iminent încă din primul moment al paradoxului mono teismului constă în a face din Dumnezeu nu Actul pur al ființei, Unul-ființa, ci un Ens, o ființare (mawjud ), chiar dacă infi nit mai presus de orice alte
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ritual nu configurează sisteme și nu transmite doctrine coerente care să ofere imaginea ultimă a realității. Maestrul spiritual păstrează starea de libertate și, astfel, de autenticitate, reușind să nu dea chip și să exprime de fiecare dată altfel unicitatea fiecărei situări în lume. în această lumină, orice raportare la natura divină prin interpunerea unei imagini, a unei configurări sau articulații cu pretenție explicativă va reprezenta nici mai mult, nici mai puțin decât o deviere, o proiecție mentală care se va substitui
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fi întrutotul "neutru" (mai ales atunci când realizează o cercetare-intervenție, o cercetare colaborativă); când vizează un obiectiv social, o problemă de soluționat el poate fi: participant, participant ca observator, observator ca participant, observator ca spectator. Este important: să-și (auto)clarifice situarea, să evite etnocentrismul 401, subiectivismul; să respecte normele de conviețuire socială, tradițiile, rutinele comunității; să nu se izoleze, să nu facă opinie separată, dar să nu aibă prea multă inițiativă; să adopte un comportament natural pentru a nu trezi suspiciuni
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de autorii aflați pe "cărări" deja bătătorite în analiza ideologiei. Cu toate acestea, pretenția ca abordarea pe care o propun să se distanțeze total de moștenirea analitică pe care conceptul o deține este, din start, neavenită. Dintr-o astfel de situare decurge totuși asumarea tezei reinventării ideologiei ca răspuns la o provocare ce vine din două direcții. Pe de o parte, este vorba de prezența restrânsă a cercetărilor sistematice cu privire la acest concept în literatura filosofică și teoretico-politică românească. În acest punct
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a cunoscut o extraordinară dinamică semantică, ale cărei implicații au necesitat modalități diferite de analiză, dezvoltate în paralel cu impactul pe care termenul l-a avut la nivelul reflexivității sociale. Multiplele forme de abordare a ideologiei au luat în calcul situarea sa istorică și culturală, raporturile cu științele (naturale sau sociale) și filosofia, relațiile sale cu fenomene precum cele legate de putere și interes, dar și, nu în ultimul rând, profundele sale implicații în plan economic ori psihologic. Nu avem, ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
asumate în mod individual, considerând că faptul neîmpărtășirii acestora de către alți indivizi nu le face să fie mai puțin ideologice 72. Când avem în vedere poziția din care ideologia este exercitată, teoria ne oferă posibilitatea de a vorbi despre o situare dominantă și despre una subordonată. În gândirea marxistă, ideologia este asociată claselor dominante, dar teoriile mai recente extind relațiile de dominație dincolo de relațiile de clasă. Din acest unghi, ideologia "servește aranjamentelor instituționale stabile prin explicarea, justificarea și solicitarea suportului pentru
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acesta conferă el însuși, prin cunoaștere, forma realității sociale? În formularea teoreticienilor contemporani, aceasta reprezintă "problema epistemologică a istoricismului radical"107: dacă toată cunoașterea produsă de ideologie este situată social și istoric și este inteligibilă numai în relație cu această situare, cum poate fi evitată concluzia că toată cunoașterea este, în fond, dependentă de situația socio-istorică a subiectului cunoscător? Recunoașterea dependenței lumii de mintea subiectului cunoscător, dar și a propriei situări istorice a acestuia din urmă, reprezintă o problemă care nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și istoric și este inteligibilă numai în relație cu această situare, cum poate fi evitată concluzia că toată cunoașterea este, în fond, dependentă de situația socio-istorică a subiectului cunoscător? Recunoașterea dependenței lumii de mintea subiectului cunoscător, dar și a propriei situări istorice a acestuia din urmă, reprezintă o problemă care nu își găsește rezolvarea, potrivit lui Mannheim, nici măcar în cadrul concepției totale asupra ideologiei: "A doua etapă în dezvoltarea concepției totale asupra ideologiei este atinsă atunci când noțiunea totală, dar supra-temporală, de ideologie este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că toată cunoașterea este relațională și că poate fi formulată numai prin referire la poziția observatorului, înfruntăm, încă o dată, sarcina de a distinge ce este adevărat și ce este fals într-o astfel de cunoaștere. Întrebarea care apare este: care situare vizavi de istorie ne oferă cea mai mare șansă de a atinge un optim de adevăr?"113. Răspunsul la această problemă este abordarea proprie sociologiei cunoașterii, în care, dialectic, ideologia se transformă prin propria sa transcendență, dată fiind necesitatea socială
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]