1,355 matches
-
1940 - 1945 . Satul Negrișoara de pe raza comunei aflate în studiu , are o istorie strâns legată de cea a Sloboziei . La 1688 este cunoscută ca un ,cadalâc“ al satului ,Neagra”, ce-și vindea hotarul și părți din sat domnitorului Brâncoveanu , acesta slobozindu-i pe locuitori de bir mărunt , miere , ceară și fân . MORFOSTRUCTURA SATULUI Vatra satului este elementul care reflectă în modul cel mai fidel funcția economică a teritoriului rural studiat , numărul și nivelul cultural al locuitorilor , istoria populării și a utilizării
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
pas cu stângul că “va fi tot slugă și fugar pe pământ”. Copilul care nu vorbește la timp este pus să tragă prima dată clopotele bisericii în noaptea de Inviere, deoarece se crede că sunetul clopotului din această noapte poate slobozi graiul copilului (Maria Bodea). Ca să fie copiii cuminți sunt speriați de părinți că vinen „lupu” ori „țâganu”. Primul dinte căzut se aruncă peste casă de către copil la îndemnul părinților și se zice: „Cioară, dă-mi un dinte de oțel, că
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
a se vedea care dintre fete sau femei nu râde. Grăitorul zice: „Noi avem o păsăruțî/ Ș-o sărutăm în guruțî/ Când păsăruța ne-a cânta/ Guruța i-om săruta”. Atunci nuna zice: „Mulțămesc, mulțămesc/ Cini mi-o slobozât graiu/ Sloboadă-i Dumnezo raiu/ Că dă tățî nuntași-mi pari bini/ Da nu-mi pari ca dă mniri și dă mnireasâ/ C-o vinit cu noi acasî”. Nuna și tăcerea ei semnifică liniștea și înțelegerea familială, precum și supunerea soției în fața soțului
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
satului Brădiceni s-au vândut cu moșie cu tot, ca rumâni, lui Stoica - mare vistier. Pe patul de moarte Stoica, "singur a socotit și s-a gandit din inimă..." împreună cu soția sa Dochia de "i-a iertat și i-a slobozit de vecinie să fie slobozi și megieși cu toata ocina lor, tot satul peste tot, hotar până în hotar". Așadar, "Brădiceni", vechi sat moșnenesc, rumânizându-se pentru scurt timp, revine la vechea formă de stare socială, remoșnenindu-se. În timpul stăpânirii austriece (1718-1739) în
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
cu moșie cu tot, ca rumâni, lui Stoica - mare vistier. Pe patul de moarte Stoica, "singur a socotit și s-a gandit din inimă..." împreună cu soția sa Dochia de "i-a iertat și i-a slobozit de vecinie să fie slobozi și megieși cu toata ocina lor, tot satul peste tot, hotar până în hotar". Așadar, "Brădiceni", vechi sat moșnenesc, rumânizându-se pentru scurt timp, revine la vechea formă de stare socială, remoșnenindu-se. În timpul stăpânirii austriece (1718-1739) în Brădiceni a fost instalată compania
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
limbi slave pot crea monștri lingvistici din care reproducem o mostră: „Rivoluția din Octiabri a făcut-o pi fimei slobodî. Amu fimeea ari totașa drepturi ca și barbatu [...]. E parti-n tot lucru obștesc. Eslili copchilărești [= „creșele de copii”] o slobod pi fimei pentru lucru ista” (p. 349). Teoreticienii existenței limbii moldovenești speculează, în plus, glotonimul moldovenesc, care este unul secundar, situându-se la același nivel cu termenii: muntean, bănățean, oltean etc., ei subsumându-se celui de român(esc); după ei
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor.”" Cercetările arheologice efectuate aici în perioada 1954-1956 au atestat că nivelul de fondare al zidurilor bisericii, ale clădirii de vest, precum și zidul de incintă aparțin perioadei istorice a primei jumătăți a secolului al XVII-lea. Ele au infirmat
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
domnesc, "„să-și întemeieze sat în hotarul mănăstirii, unde îi va plăcea, și pe cine va chema, sau din țară străină, sau din Țara Leșească, sau din țara noastră, toți acești oameni câți vor fi la această mănăstire să fie slobozi să-și are și să-și semene grâul și să cosească fân din țarina târgului Suceava ca și oamenii târgoveți. Și, de asemenea, acești oameni să aibă slobozenie, fie că vor fi meșteri sau cojocari sau orice fel de meșteri
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
grec sau de orice altfel de limbă să nu dea acești oameni nici dare, nici posadă, nici iliș, nici la morile noastre să nu lucreze, altceva nimică să nu dea niciodată, în veci. Și, de asemenea, acești oameni să fie slobozi și să umble în bunăvoie cu oale sau cu sare sau după pește, fie că vor umbla cu marfă vie sau moartă, cu ce vor putea, pretutindeni în țara noastră, vânzând și cumpărând, și prin târguri, și prin sate, iar
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor."" Călătorul armean Simeon Lehați care a vizitat Suceava în 1608 nota în jurnalul său de călătorie că a găsit la Suceava ""trei biserici de piatră (Sf. Cruce, Sf. Simeon și Sf. Treime) și două mănăstiri tot din piatră
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor."" Călătorul armean Simeon Lehați care a vizitat Suceava în 1608 nota în jurnalul său de călătorie că a găsit la Suceava ""trei biserici de piatră (Sf. Cruce, Sf. Simeon și Sf. Treime) și două mănăstiri tot din piatră
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
fi mădulările sfintei, catholiceștii Biserici a Romei, cum pre noi și rămășițele noastre (urmașii noștri) din obiceiul Bisericii noastre a Răsăritului să nu ne clătească. Ci toate țărămoniile, sărbătorile, posturile, cum pănă acum, așa și de acum înainte să fim slobozi a le ținea după călinadriul vechiu și pre cinstitul vlădica nostru Athanasie nime păn-în moartea sfinții sale să n-aibă puteare a-l clăti den scaunul sfinții sale. Ci tocma de i s-ar tămpla moarte să stea în voia
Manifestul de unire cu Biserica Romei () [Corola-website/Science/302578_a_303907]
-
a fi mădularele sfintei catolicești Biserici a Romei, cum pe noi și rămășițele noastre din obiceiul Bisericii noastre a Răsăritului să nu ne clătească, ci cu toate ceremoniile, sărbătorile, posturile, cum până acum așa și de acum înainte să fim slobozi a le ține după calendarul vechi și pe cinstitul vlădicul nostru Atanasie până la moartea sfinției sale să n-aibă puterea a-l clăti din scaunul sfinției sale...” După pecetea episcopului și semnătura lui și a celor 38 de protopopi se mai adaugă
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
și din scaunele săsești ale Brașovului și Sibiului. În ziua a 2-a, la 5 septembrie, Sinodul a stabilit că primește cele patru puncte și altceva nimic, apoi, în aceeași zi, a redactat MANIFESTUL de unire în care arată că “slobozi de bună voie și porniți de Duhul Sfânt ne-am unit cu Biserica Romano-catolică și prin rândul acestora ne mărturisim a fi mădularele ei, toate primindu-le, mărturisindu-le și crezându-le, câte le primește, le mărturisește și le crede
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
episcopului Schubert recunoștință, mulțumiri și omagii pentru fidelitatea în credința catolică și multă mângâiere pentru a putea suporta boala și oboseala. Plecând din audiență, socotea că și-a îndeplinit datoria și misiunea încredințată și poate spune cu dreptul Simion: „"Acum slobozește-l, Doamne, pe slujitorul Tău..."” . Întors în Germania și decepționat de atitudinea rece a Bisericii, la 4 aprilie 1969, episcopul Schubert trece în lumea drepților într-o clinică din München (Germania). A fost înmormântat în cripta episcopilor din "Domul din
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
scaunul Moldovei, armenii l-au sprijinit. Spre deosebire de predecesorul său, "fiindcă acest credincios Despot a venit la domnia acestei țări prin voia lui Dumnezeu, apoi pe armeni i-a adus înapoi și le-a dat voie să poarte după legile lor, slobozi și pe față, poruncind ca nimeni să nu le spună un cuvînt de rău și să nu-i împiedice, iar acei ce ar îndrăzni să judece sau să batjocorească pe armeni din pricina legii lor, să fie pedepsiți cu moarte." Atașamentul
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
masturbare. Ceea ce făcea Onan se numește "coitus interruptus". Biblia nu afirmă nicăieri că masturbarea ar constitui păcat. Masturbarea era considerată un act divin în Egiptul antic, urmare a convingerii că lumea a fost creată de zeul Atum care și-a slobozit sămânța pe Pământ. Faraonii obișnuiau să practice un ritual care simboliza creația, masturbându-se în timpul unor ceremonii publice, apoi ejaculau în Nil pentru a se asigura că nivelul fluviului nu va fi afectat de secetă. De asemenea, în timpul sărbătorii închinate lui
Masturbare () [Corola-website/Science/303498_a_304827]
-
Iupiter și a lui Metis. Jupiter a înghițit-o însă pe Metis înainte ca aceasta să nască, așa încât Minerva a ieșit direct din capul lui Jupiter, cu arme și armură cu tot. În momentul când a apărut pe lume, a slobozit un răcnet războinic, care a cutremurat cerul și pământul. Minerva era simbolul atributelor unite ale părinților ei. Ea personifica forța moștenită de la Iupiter, îmbinată cu înțelepciunea și prudența lui Metis. Zeiță războinică, reprezentată cu coif, suliță și egida pe care
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
Fiind pe cale să intre în oraș, Ahile a fost oprit la timp de Apollo. Zeii văzând că a ucis atâți copii de-ai lor au hotărât că era timpul lui să moară. Ahile a fost ucis de o săgeată otrăvită slobozită de arcul lui Paris și îndreptată spre călcâi de zeul Apollo. În altă versiune el este ucis cu un pumnal în spate (sau în călcâi), de către Paris, în timp ce se căsătorește cu fiica lui Priam, Polixena, în templul zeului Apollo. Amândouă
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
partea finală a memoriului scriau : „Și ne rugăm... pentru ai noștri, care noi, satele, i am ales oameni și i am trimis la prea înălțata Curte, anume popa Măcinic și Oprea Miclăuș. Să fii Măria Ta într-ajutor ca să ne sloboadă, căci sunt oameni buni și sunt oameni de noi toți și cu voia noastră trimiși”. La adunarea convocată de cuviosul ieromonah Sofronie de la Cioara, în februarie 1761, la Alba Iulia, s-a cerut de asemenea, eliberarea lui Oprea Miclăuș și
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
domnitorului Barbu Știrbei și prin strădania arhimandritului mănăstirii Eufrosim Poteca. O pisanie în pridvor peste intrare afirmă: "„Această reparație a zugrăvelii, după stilul original, s-a făcut cu bunăvoința Înălțimei Sale Barbu D. Știrbei, Prințul stăpânitor a toată Țara Românească, slobozind cheltuiala din Casa Centrală și prin osârdia Cuvioșiei Sale, Arhim. Eufrosin Poteca, eugumenul acestei Sfinte Mănăstiri de la Gura Motrului, la anul 1852, zugrav Niță Stoenescu."". Refacerea picturii a însemnat în epocă o repictare a scenelor acoperindu-le pe cele originale
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
Cuprinzând informații inedite despre satul și locuitorii Zalnocului, lucrarea amintită surprinde evoluția istorică a bisericii de lemn din localitate precum și o descriere detaliată a edificiului de cult, a dotării și a picturii sale interioare. ”Românilor în iobăgie nu le era slobod a-și zidi biserică numai afară ori la un capăt de sat. Știm, că biserica a fost clenodiul cel mai scump al românului în vremea grea a negrului feudalism, când românul era considerat de un slugă nimernic, a cărui viață
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
doua versiuni, pentru a favoriza popularea zonei limitrofe, trasate la acea vreme pe râul Nistru, Ecaterina II a emis un decret, conform căruia cei care se stabilesc cu traiul aici, capătă statut de oameni liberi, inclusiv foștii iobagi, care devin „slobozi” și „nu pot fi întorși” stăpânilor săi. Astfel, satul a căpătat faima unui loc din care „nu poți fi întors”. În susținerea acestei versiuni vine și denumirea unei alte localități din zonă: Slobozia, adică sat de oameni slobozi. Din momentul
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
era trecută din nou în rândul satelor, iar insistența spătarului Mihai pe lângă domn și chiar pe lângă Ștefan Cantacuzino, nepotul său, rămâne fără ecou . Abia în aprilie 1716, noul domn, Nicolae Mavrocordat, permite să se facă acolo în gura Urlaților târg, slobod toamna, pe vremea culesului în patru săptămâni . La 20 aprilie 1703, șase boieri întocmeau hotărnicia moșiei Urlați a lui Iordache Cocorăscu (moștenită de la logofătul Radu Cocorăscu), alegându-i-o și deosebind-o de cea a moșnenilor urlățeni , iar C. Brâncoveanu
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
se încadrează în regimentul de cazaci valahi reînființat la cererea rușilor de către Constantin Ipsilanti, domnitorul Țării Românești (1806-1807) și, la luptele de la Obilești-Ilfov (2 iulie 1807), Dimitrie este rănit. Cei doi frați Macedonski ajunseseră la gradul de locotenent/porucic, fiind sloboziți de generalul Bagration din serviciu (23 martie 1809), „spre a-și căuta slujbă ostășească sau politicească“. Cunoșteau, deopotrivă, limbile rusă, română, greacă, sârbă și turcă, devenind translatori pe lângă Divanul Principatului Valahiei, dar și în alte funcțiuni administrative — furnizori militari, control
Dimitrie Macedonski () [Corola-website/Science/306145_a_307474]