1,517 matches
-
acolo unde este și bolnavul, rămâne lângă el, vrea să Îl ajute, dar Întâlnirea dintre ei, cel din urmă o poate propune sau invoca insistent prin rugă‑ ciune sau o poate refuza. De aceea El rămâne Într‑o aștep‑ tare smerită (Apocalipsa 3, 20) și nu săvârșește minuni care fie I‑ar slăvi Persoana, fie ar constrânge pe om la o credință servilă, eludând poate personalitatea omului și neluând În seamă doleanțele lui. Astfel, Dumnezeu dorește ca omul să aibă și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și un suflet purificat 262 Suferința și creșterea spirituală prin căință intensă și mărturisire (spovedanie) sinceră. Căci Dumnezeu nu poate să‑l salveze pe om și să‑l mântuiască fără consimțământul și participarea acestuia. Durerea bolnavului cu inima Înfrântă și smerită Îl face pe acesta să ajungă la dumnezeiasca milostivire și să se arunce la picioarele Celui Răstignit. Rugăciunea lui atrage privirea miloasă și compătimitoare a lui Dumnezeu, și‑L cheamă pe Fiul Său să Se Întrupeze În el, să‑l
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru credința ortodoxă și neîntrecuta lui iubire de oameni, privegherile, culcările pe jos, neîncetata nevoință a trupului și a sufletului, bunătatea și Întreaga lui Înțelepciune care uimea și puterile Îngerești, simplitatea Îmbrăcămintei sale și mai mult decât toate, maica virtuților, smerita cugetare ? În ciuda tuturor acestor virtuți, Dumnezeu a Îngăduit să sufere de multe boli, pentru a‑l curăți, precum aurul În topitoare și astfel să‑l introducă În Împărăția Sa. Trupul său istovit din pricina postului, a privegherilor și a nevoințelor duhovnicești
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cipală a bolnavului. La ceasul morții, credinciosul lasă În urmă toate lucrurile pământești și păstrează numai rugă‑ ciunea. Ea singură Îl va conduce spre viața cea veșnică, căci Dumnezeu este veșnic și numai În unirea cu El, prin rugă‑ ciune smerită și intensă, va avea credinciosul parte de veșnicie. X.5. Dumnezeul meu, fă‑l bine pe acela și dăruiește‑mi mie boala ! În viața Sfântului Pahomie se scrie că Într‑una din zile el a visat că membrii uneia din
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bunurile cerești, cu bogăția științei dumnezeiești și cu iubirea celor veșnice. Acești creștini, oricât ar fi de virtuoși, nu se cred niciodată desăvârșiți, ci se străduiesc să urce treaptă cu treaptă, cât mai sus, pe scara desăvârșirii. Răsplata făgăduită celor smeriți este împărăția cerurilor, adică fericirea veșnică, pe care, prin credință și nădejde, ei o gustă încă pe pământ, dar deplin o vor avea numai în viața viitoare. Smerenia este, deci, prima virtute ce se cere creștinului. Fără ea, nimeni nu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
împăcat cu Dumnezeu, cu semenii și cu sine, omul blând se bucură de o stare de liniște și siguranță deplină.”<footnote id="8">Ibidem, p. 443<footnote> Astfel trebuie înțelese cuvintele Mântuitorului: „Învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihna sufletelor voastre” (Matei 11, 29). Fericiți cei ce flămânzesc și însetoșează de dreptate, că aceia vor sătura. (Matei 5, 6). Cei flămânzi și însetați de dreptate sunt toți cei ce doresc cu ardoare să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
apăsat sub greutatea păcatelor făcute. Smerenia vameșului și mândria fariseului sunt un prilej pentru Mântuitorul de a arăta că mai bine primită este rugăciunea făcută cu smerenie și umilință decât cea făcută cu trufie. Înaintea lui Dumnezeu, oamenii cei mai smeriți și umili, chiar dacă sunt păcătoși, găsesc mai multă ascultare decât cei ce se pretind drepți și buni, dar care sunt stăpâniți de mândrie și dispreț față de ceilalți semeni ai lor. Pilda fiului risipitor, una dintre cele mai frumoase parabole din
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sine și ce ușor adoptă dogma infailibilității personale! Nițel să-i dai nas, o împrejurare, un succes, o situație, la care uneori ajunge pe negândite, ori numai o speranță, că nu-l mai recunoști!” George Coșbuc surprinde frumos chipul omului smerit: „Multe bunuri are omul Dar virtutea cea mai mare E să nu se țină mândru Cu virtuțile ce are.” La rândul ei, Religia este pentru literatură izvor de inspirație, prin Sfânta Scriptură și operele Sfinților Părinți, care sunt adevărate monumente
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
la adulți. Comportamentul persoanelor-model are efect sugestiv asupra elevilor, care încearcă să le urmeze, și îi îndeamnă pe aceștia la fapte sau acțiuni morale. Domnul nostru Iisus Hristos este modelul prin excelență: Învățați-vă de la mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre(Matei 11, 29). Prin lucrarea Sa Mântuitoare, El S-a făcut pe Sine pildă vie, căci Iisus Hristos, ieri și azi și în veci, este același (Evrei 13, 8). Elevii caută să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nu are decât un singur vis: acela de a construi o biserică mare și frumoasă. Prin statutul său social, reprezintă o verigă, un element de legătură, un intermediar în lumea satului: dintre săteni și intelectuali, dintre cei păcătoși și cei smeriți. Romanul rebrenian conține un număr foarte mare de personaje care dețin diferite ocupații, fiind bine conturate social, psihologic, înlănțuindu-se într-un adevărat cerc asemeni circularității romanului, începând cu Aizic și terminând cu Zăgreanu Nicolae. Deși în total sunt 236
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
povestită de amândoi. Aceasta se întâmpla în sufrageria semiobscură, cu șemineu bătrân, având în dreapta pe perete o pânză veche din secoul al XVII-lea: Plata dijmei. Tabloul de care râdea Belulică, privindu-i pe țăranii umili de pe pânză, aducându-i smeriți daruri Seniorului. Era - zicea el - ca la colectivă, una pe la o mie șase sute și ceva14. În amplul fragment ce evocă tabloul flamand putem identifica trei părți. Prima parte nu este atât o descriere a compoziției plastice, cât a contextului în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
urmare, Iuda a păcătuit din libera lui hotărâre, și nu ca urmare a deciziei divine 12. Astfel, împotriva acestei hotărâri, orice exercițiu de gândire nu mai reprezintă un simplu joc, ci un păcat. Ceea ce se poate adăuga este numai un smerit amin, adică așa să fie. De fapt, aceasta este singura posibilitate de depășire a sofismei cărturărești. Dezbaterea teologică interbelică s-a axat, la un moment dat, asupra rolului și rostului Mărturisirii lui Petru Movilă în Ortodoxie, dezbatere stârnită de Radu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de revigorare al spațiului românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea mediului românesc. Cunoașterea religioasă Există sisteme de gândire care gravitează în jurul apodicticului, problematicului, sisteme materiale cu un caracter reflectoriu, adică punctate de o conștiință teoretică. Rațiunea umană
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Părintele umple cu Dumnezeu cotidianul aproapelui său, din prispa sa, de pe pragul său". Astfel, pustia românească se definește prin sobornicitate, concept esențial al tradiției patristice răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre existența activă, caracterizată de esența actului în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În plan soteriologic, "ieșirea la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 27. 3 Ibidem, p. 28: "Să nu uităm că Sfintele Cărți de Slujbă au predicat, veacuri de-a rândul, din amvonul smerit, care a fost strana. Avem îndestulătoare dovezi că din amvon omilia a coborât în strană, adică în cântările cărților de slujbă. De aceea, pe vremuri, preotul nu predica, ci slujea. El nu râvnea să ajungă un mare predicator, ci un
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
într-adevăr Dumnezeu cu ziduri de apărare ne-a înconjurat”. Și... tânărul de lume nouă, înfumurat de învățături deșarte și necredincios până acum, deveni un alt om, sărută cu lacrimi mâna bătrânei sale bunici, îngenunche în locul ei și... din cuget smerit se rugă lui Dumnezeu, pentru întâia oară. 15. Ispita (Să nu furi) „Doamne, nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale” ăPs. 119:10) Vasile este un om cumsecade. Lui îi place Biserica, învățăturile Evangheliei, rugăciunea și cărțile serioase
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
la biserică unde se roagă; mărturisindu-i istoria cu cei doi feciori care nu s-au mai întors, popa îi spune: "La Carte scrie că păcatele părinților se răsfrâng asupra fiilor. De te-i fi rugat însă cu inimă-nfrântă și smerită, toate-ți vor fi iertate. Cu putere de la Domnul eu te dezleg de toate vrajele, de toate duhurile necurate, de greșeli și păcate!" După o scurtă rugăciune, o blagoslovi pe femeie și-i spuse să se-ntoarcă acasă, întrucât va
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tutelat de formele derivate din esența divină și de valoarea sacrificiului lui Christos − menținut permanent ca suprem judecător și ipostază unică a arhetipului puterii celeste. Dată fiind valoarea jertfei lui Iisus, omul medieval și-a trăit credința îndoliat și profund smerit. La un alt nivel, al imaginarului puterii laice, deși a rămas în toată perioada medievală simbolul spiritual incontestabil, Iisus a fost dublat în chip necesar de modelele clericilor sanctificați și de cele ale împăraților creștini, care au dat o valoare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de creatură din pământ. În același timp, metania înseamnă micșorarea și mărirea, dar și căderea și înălțarea noastră. „Metanie” ne trimite în mod superb, cum numai creștinismul o poate face, din abisul suferinței către sublimul înălțimii divine, în toate cererile smerite ale poetului manifestându-se nădejdea ca și virtute creștină, dar și încrederea că mila și puterea dumnezeiască îi dau omului cele pe care le cere. Mai mult decât atât, Gyr aduce o „Laudă suferinței”: Suferință, spune, cum să mi te
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
este învăluită; sprijinind pereții cu nevinovăție ori folosindu-i pentru de-a v-ați ascunsa, copilul resimte că misterul se-ntâmplă înăuntru, ca un cocon învelit în ascunzișul sufletului. Atunci când participi la ceremonialul religios, îi vezi pe toți ai tăi smeriți și foarte, foarte serioși, sumbri chiar, și nu știi ce să înțelegi; pricepi așadar că nu e joacă nici măcar pentru cei mari și că ei respectă acel ceva ca atare. Și-atunci te conformezi. Te pătrunzi de taine neștiute ție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
putea în acești ani, cu bani. Cu bani a scos dosarul de pe rol. Și, în vreme ce odrasla sa criminală se plimbă încă liber, ca în țara lui Papură-Vodă, asociat și el la afaceri, babacul se înfățișează semenilor săi ca un creștin smerit. Se dă oficial ca fiind pocăit. Iar cât privește o posibilă mustrare de conștiință, nici băiatul criminal, nici babacul patron, simt că nu-i amenință așa ceva. Fiindcă, în locul acestui tribunal suprem, din interior, au de mai mulți ani o vilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
miercurea aceea..! PARTEA ÎNTÂI De-ar fi Moldova’n deal la cruce... “Ascultă-mă, prietene, înțelege gândul meu, Ia seama la adâncul înțeles al vorbelor mele; Sunt lăudate vorbele unui om de seamă iscusit în fapte rele; Umilit este omul smerit, care n-a săvârșit răutăți silnice; Dreptate are răufăcătorul a cărui nedreptate e mare” “Credințî, prietena mea, ia seama la durerea mea Ajută-mă! Privește suferința mea și înțelege-o, Eu sunt un înțelept care înalț o rugă, Fără a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai credincios când îi înalți un imn lui Dumnezeu (ori asiști la unul cântat de preot) sau atunci când încerci să-ți cauți destinul prin intermediul creației? Dacă mă gândesc la riscurile antrenate de critică, îmi pare mai reconfortant a fi supus (smerit, mai exact; dar nu știu dacă îmi este accesibilă această stare, mai ales pentru că nu-i cunosc adevărata semnificație). În același timp, faptul-de-a-fi-creator își are sensul lui contemporan provenit dintr-o formă de împotrivire la religie, din gândirea modernității, de la
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ibomnicul tot au fost mergând de să culca cu fămeaia. (Sind.1703: 84v) (iii) a. Măritu-i-au Domnulu a face cu noi, fum veseli<n>du-ne(PH.1500-10: 111v) b. prespre totu anul fuiu lucrându Domnului cu toată smerita mândrie (CV.1563-83: 9v) c. Si petrecea Cain supțiindu-se și cutremurându-se pre fața pământului și născu feciori și fete și fu muncindu-se vreme ca la doao mii de ani. (PI.~1650: 6r) 7 Ledgeway (2011: 430) descrie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
preoților de a recunoaște suferința reală, acolo unde ea există. Preotul blond de lângă raclă observă toată scena, apoi îi moralizează pe cei care s-au opus intruziunii adolescentei bolnave, rugându-i „să se roage, să fie cu capul plecat și smerit, atenți la ceea ce se întâmplă în fața lor, nu să se certe”. Tinerii îmbrăcați în plastic, din satul Cernica, au fost printre colegii mei de așteptare. Acum izbucnesc toți în râs și fac fotografii cu telefonul mobil, chiar înainte de a ajunge
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]