1,921 matches
-
la vîrf, președintele von Hindenburg acceptă demisia lui von Schleicher, cancelarul de atunci, și aprobă propunerea ex-cancelarului von Papen de a-l numi în fruntea guvernului pe Hitler. Luni, 30 ianuarie 1933, către ora 11 a dimineții, Hitler depune jurămîntul. Social-democrații sunt uluiți: pentru ei, era imposibil ca von Hindenberg să-l numească pe Hitler cancelar. E o răsturnare de situație incredibilă, imprevizibilă. Bătrînul mareșal nu refuzase oare, de două ori, să-l numească în fruntea guvernului pe Hitler atunci cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
înțeleasă în mod general ca un proiect, ea este totuși un semn care arată că este dificil să concepi Europa numai ca o simplă piață. Diverse tradiții politice, care resping "Europa liberală", cheamă toate la dezvoltarea cetățeniei europene. Socialiști sau social-democrați reclamă introducerea drepturilor sociale ale cetățeniei europene, pentru că acestea oferă o ga-ranție supranațională în fața distrugerii Statelor Providență de către piața unică 16. Partizanii puterii publice, a politicii înțeleasă ca o depășire a condiției civice, refuză ideea de cetățenie dacă aceasta nu
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
18) Întrucât zeul fenician Moloch rămâne simbolul cruzimii față de copii, cam la fel stau lucrurile și cu mixajul la care s-a oprit traducătorul. Mai precis, capitalismul este reprezentat de susținătorii liberali ai societății civile, iar socialismul este susținut de social-democrații care au militat pentru întărirea funcțiilor statului, pentru buna înțelegere dintre guverne și sindicate, numită de autori "neocorporatism", precum și prin grupurile și categoriile sociale beneficiare de funcții bine plătite în stat, numite "noii mandarini". Etatizarea democrațiilor occidentale postbelice s-a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dovadă a gestalt-ului care creează o ruptură adâncă între noi". (23, p. 333) "Rupturile" presupun legăturile. Ele urmează ori trimit la cooperări. În acest sens, merită reținută observația britanicului W.H. Newton-Smith că și Kuhn a evoluat "de la revoluționar la social-democrat". (25) În această scriere publicată în anul 1981 și retipărită mereu de cunoscuta editură londoneză Routledge and Kegan Paul, Kuhn era așezat alături de liberalul P. Feyerabend (1924-1994) pentru faptul de a fi susținut modele non-raționale ale științei. Bunăoară, pentru că au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
împreună deopotrivă, ideea prea fragilă a federației eu-ropene. Mai mult, nimeni nu se gîndea în 1918 să includă în Societatea Națiunilor o asociație europeană. Începînd din 1945 însă, dinspre partidele socialiste și democrat-creștine începe să se simtă un suflu european. Social-democrații, al căror internaționalism oficial este exsanguu, au conservat o oarecare ardoare meta-națională în ideea europeană, iar bătrîna social-democrație și-a păstrat încă imunologia dinainte de război cu privire la bolșevism, iar apoi la stalinism. Creștin-democrația se ivește în germene în Germania și Italia
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cea comunistă sau cea fascistă, însă acestea reprezintă prelungirile "extreme" ale ideologiilor consacrate, iar manifestările lor în politica europeană, inclusiv în cea românească, după 1990 sunt sporadice și neglijabile. Așadar, acest studiu nu utilizează înțelegerea clasică pentru România conform căreia social-democrații ar reprezenta stânga, conservatorii centru-dreapta, iar liberalii dreapta. Din același motiv, nu discutăm aici nici despre ambiguitatea care există asupra identității liberalilor, considerați a fi de dreapta în statele postcomuniste și de stânga în vestul Europei. Premisa de la care pornește
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vestul Europei. Premisa de la care pornește acest studiu este aceea că cele trei familii ideologice sunt dispuse într-un triunghi, cu ajutorul căruia putem înțelege mai bine și interacțiunile dintre ele, ele având fiecare în comun cu cealaltă o anumită dimensiune: social-democrații și liberalii au în comun orientarea către libertățile sociale (spre deosebire de tradiționalismul conservatorilor), liberalii și conservatorii sunt avocații unei implicări minime a statului în economie (spre deosebire de social-democrații care susțin implicarea statului în economie), iar conservatorii și social-democrații pun accentul pe comunitate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și interacțiunile dintre ele, ele având fiecare în comun cu cealaltă o anumită dimensiune: social-democrații și liberalii au în comun orientarea către libertățile sociale (spre deosebire de tradiționalismul conservatorilor), liberalii și conservatorii sunt avocații unei implicări minime a statului în economie (spre deosebire de social-democrații care susțin implicarea statului în economie), iar conservatorii și social-democrații pun accentul pe comunitate ca structură primordială a societății (spre deosebire de liberali, care consideră că individul este elementul central al societății). Pentru a determina gradul de instituționalizare ideologică a familiilor ideologice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cealaltă o anumită dimensiune: social-democrații și liberalii au în comun orientarea către libertățile sociale (spre deosebire de tradiționalismul conservatorilor), liberalii și conservatorii sunt avocații unei implicări minime a statului în economie (spre deosebire de social-democrații care susțin implicarea statului în economie), iar conservatorii și social-democrații pun accentul pe comunitate ca structură primordială a societății (spre deosebire de liberali, care consideră că individul este elementul central al societății). Pentru a determina gradul de instituționalizare ideologică a familiilor ideologice din România, vom analiza rezultatele obținute de partidele care fac
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2,38 1 2004 1 2,63 1 2008 1,08 1 1 Sursa: Compilat pe baza rezultatelor electorale din tabelul 1. Înainte de a trece la analiza fiecăreia dintre cele trei familii, se remarcă din figura 2 evoluțiile interdependente ale social-democraților și conservatorilor. Dinamica liniilor care reprezintă cele două familii urmează același model, ceea ce arată că pierderile electorale ale uneia dintre familii de transpun în câștiguri pentru cealaltă. Am adăugat pe fiecare punct care reprezintă un ciclu electoral dacă respectivul ciclu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
un rol important jucându-l și forța electorală a acetuia; după eșecurile repetate ale PNȚCD, popularii nu aveau o reprezentare solidă pe scena politică din România, la acea dată viitor membru al UE, cu un număr însemnat de viitori europarlamentari. Social-democrații Pentru familia social-democrată, observăm un nivel relativ scăzut al volatilității electorale, dar și cel mai mare număr efectiv de partide dintre cele trei familii incluse în analiză. Singurele runde de alegeri în care acest număr este 1 sunt prima, din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
scăzut al volatilității electorale, dar și cel mai mare număr efectiv de partide dintre cele trei familii incluse în analiză. Singurele runde de alegeri în care acest număr este 1 sunt prima, din 1990, și ultima, din 2008. În 1990, social-democrații au fost reprezentați doar de FSN, care domina categoric scena politică. FSN era un conglomerat de foști comuniști din eșalonul secund al PCR și foști oponenți ai regimului. Este relativ dificil să încadrezi o asemenea formațiune politică într-o anumită
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ulterior PDSR după 1992, și Petre Roman, care a păstrat eticheta FSN, partidul fiind redenumit PD după alegerile din 1992. Un alt partid social-democrat care a apărut drept un actor important în 1992 este Partidul Social-Democrat din Romania (PSDR), succesorul social-democraților interbelici. Totuși, PSDR a câștigat mandate după ce a participat în alegeri în cadrul CDR, alături de partide din alte familii. În 1996, aceleași trei partide au reprezentat această familie, însă PD și PSDR au participat împreuna în Uniunea Social-Democrată (USD), iar mai
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de partide efective. În ciuda sciziunilor și a fuziunilor numeroase din interiorul familiei, electoratul liberal este unul stabil și loial acestei ideologii. Liberalii au fost izolați de schimbul constant de sprijin electoral și chiar de partide, care poate fi observat între social-democrați și conservatori. Mai mult, alegerile din 2008 au arătat că nici sciziunea, nici migrarea masivă a multor membri PNL către PD (formând PDL, via PLD) nu a influențat poziția liberalilor. Evoluțiile social-democraților și ale conservatorilor sunt puternic conectate: pierderile unora
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
chiar de partide, care poate fi observat între social-democrați și conservatori. Mai mult, alegerile din 2008 au arătat că nici sciziunea, nici migrarea masivă a multor membri PNL către PD (formând PDL, via PLD) nu a influențat poziția liberalilor. Evoluțiile social-democraților și ale conservatorilor sunt puternic conectate: pierderile unora se transferă în câștig pentru ceilalți, și invers. Totuși, putem spune că social-democrații au un nivel de instituționalizare mai mare, dat fiind nivelul mai scăzut al volatilității. Totuși, spre deosebire de liberali, care nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nici migrarea masivă a multor membri PNL către PD (formând PDL, via PLD) nu a influențat poziția liberalilor. Evoluțiile social-democraților și ale conservatorilor sunt puternic conectate: pierderile unora se transferă în câștig pentru ceilalți, și invers. Totuși, putem spune că social-democrații au un nivel de instituționalizare mai mare, dat fiind nivelul mai scăzut al volatilității. Totuși, spre deosebire de liberali, care nu au pierdut voturi în urma migrației unora dintre reprezentanți către altă familie, social-democrații au pierdut voturi de pe urma migrării PD la conservatori. Acest
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
câștig pentru ceilalți, și invers. Totuși, putem spune că social-democrații au un nivel de instituționalizare mai mare, dat fiind nivelul mai scăzut al volatilității. Totuși, spre deosebire de liberali, care nu au pierdut voturi în urma migrației unora dintre reprezentanți către altă familie, social-democrații au pierdut voturi de pe urma migrării PD la conservatori. Acest lucru arată că o parte a electoratului care până atunci votase pentru social-democrați erau de fapt orientați către partid, în speță PD, și nu către ideologie. În fine, nu putem vorbi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
al volatilității. Totuși, spre deosebire de liberali, care nu au pierdut voturi în urma migrației unora dintre reprezentanți către altă familie, social-democrații au pierdut voturi de pe urma migrării PD la conservatori. Acest lucru arată că o parte a electoratului care până atunci votase pentru social-democrați erau de fapt orientați către partid, în speță PD, și nu către ideologie. În fine, nu putem vorbi sub nicio formă de instituționalizare în cazul conservatorilor. Variațiile scorurilor electorale sunt foarte mari, ceea ce arată că atașamentul electoratului pentru această ideologie
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de Cod Electoral cu privire la granițele colegiilor uninominale. În final, doar sugestiile care proveneau de la organizațiile județene ale PNL și PSD au fost acceptate (Ziare.com 2008); prin urmare, noua geografie electorală a reflectat parțial interesele guvernului minoritar liberal și ale social-democraților care îl sprijineau tacit. Vizibilitatea strategiilor de inginerie prin manipularea geografiei electorale ("gerrymandering") aplicate a diferit de la județ la județ și fiindcă rezultatele acestora au fost doar vag reperate în media locale (Contrasens 2008). În mod evident însă, nu toate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și tabelul 1 ce sumarizezază datele analizei, în fiecare din aceste cazuri s-au produs adevărate scandaluri mediatice în care actorii se acuzau reciproc sau disculpau (după cauză) de furtul voturilor. După ce ani de zile obiecțiile au fost îndreptate asupra social-democraților, aceștia, au recurs la același tip de acuze în momentul în care au pierdut alegerile. Acest tip de discurs postelectoral nu a înregistrat o diminuare în timp. Din contră, s-a amplificat punând în lumină existența clară a minciunii politice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu (PNL) a alocat primăriilor din toată România mai mult de 273.7 milioane € din bugetul la dispoziția guvernului pentru corectarea dezechilibrelor financiare (Decizia guvernamentală 11555/2008). Cabinetul său era pe atunci unul minoritar, tolerat de social-democrați în schimbul distribuirii favorabile a unor resurse și a acceptării anumitor amendamente de lege. Prin urmare, de alocarea preelectorală a fondurilor au beneficiat aproape exclusiv acele localități care aveau primari ai PNL sau PSD. Măsura urmărea două obiective. Primul era menit
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
februarie 2003, pe care o deținea László Tökés din 1991 (Scurtu et al. 2003, 272), eliminându-se astfel posibilitatea ca declarațiile acestui politician extremist să fie asociate cu UDMR. Odată cu transformarea PDSR în PSD, la Congresul din 16 iunie 2001, social-democrații români au intrat în marea familie social-democrată europeană, în noiembrie PSD devenind membru consultativ al Internaționalei Socialiste. Dar, după cum remarcă Zoe Petre (2010, 259), "PSD a uzurpat în acești ani eticheta socialiștilor europeni, dar nu le-a preluat nici măcar retorica
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
europene se regăsesc în principal aceleași grupuri politice și că dominația grupurilor mari (creștin-democrați și social-democrați) nu a fost niciodată contestată 18. Până în 1965, Parlamentul European era compus numai din trei mari familii politice tradiționale, formând fiecare câte un grup: social-democrații, creștin-democrații și liberalii. Apariția deputaților gauliști în 1965, apoi a comuniștilor în 1974 a lărgit întrucâtva spectrul parizan, însă acesta s-a modificat ceva mai substanțial în urma introducerii alegerilor directe pentru PE. Într-adevăr, dacă înainte de 1979 guvernele naționale nu
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Danemarca sau Olanda. În noile state membre, situația este ceva mai neclară, existând o tendință a partidelor socialiste din această regiune de a se apropia de nivelul scorurilor electorale obținute de partidele socialiste din fostele state membre 23. Scăderea performanțelor social-democraților a fost totuși parțial compensată de integrarea a 21 de deputați ce provin din Partidul Democrat italian, căruia i-a fost greu să își găsească locul în peisajul politic european în legislatura precedentă. Includerea acestui partid s-a făcut totuși
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
aderare, au câștigat populiștii gemenilor care, pentru că nu aveau majoritatea suficientă, s-au aliat cu radicalii naționaliști. Dar, cum s-a văzut la recentele alegeri locale, lucrurile se reașează, acestea au fost câștigate de liberali, pe de o parte, de social-democrații care erau la putere în momentul aderării, pe de alta. Însă, acolo, economia e deja mult mai puțin dependentă de politic decât a noastră, așa că se muncește în draci. Când am fost în primăvară, la Cracovia se repara centrul vechi
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]