5,527 matches
-
eu caut să „descriu” aspectul teribil al unei întregi generații tinere care a suferit toate dezechilibrele cauzate de o dezvoltare stupidă și groaznică și încerc să îl „descriu” referitor la „acest” tânăr, la „acest” muncitor, nu sunt înțeles: pentru că pe sociologul și politicianul de profesie nu-i interesează „acest” tânăr și „acest” muncitor. Dar pentru mine personal este singurul lucru care contează. Inclusiv unii tineri „extremiști” de stânga au înțeles greșit cuvintele mele (am primit scrisori, de altfel foarte drăguțe, de la
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
unei persoane ce trăiește cultura, „diferită” și profund „străină”, a clasei sociale dominante. Dar există și alți scriitori „populari” care nu prea sunt niște artiști „naivi”. De exemplu, cei ce au scris la sugestia cuiva (a unui preot, a unui sociolog). Este cazul scriitorilor „delincvenți” (adică lumpenproletariatul din Italia de Nord), de care se ocupă Camon, analizând o carte apărută acum câțiva ani, Autobiografii din lumea interlopă 1, îngrijită de Danilo Montaldi 2. Scriitorii de acest gen sunt, ca să spunem așa
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
preface că se bate cu un fenomen mort și îngropat, arheologic, ce nu mai poate să sperie pe nimeni. Pe scurt, este un antifascism avantajos și comod. (...) Eu cred, și cred cu tărie, că adevăratul fascism este cel pe care sociologii l-au denumit prea bonom „societatea de consum”. O definiție ce pare inofensivă, pur indicativă. Dar nu este așa. Dacă observi bine realitatea și, mai ales, dacă știi să descifrezi ceea ce vezi în jur, obiectele, în peisajul, urbanistica și, mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de pregătire oferite de psihologi și asistenți sociali celor care doresc să devină părinți de plasament (Haralambescu, 2004, p. 7). În contextul discuțiilor privind efectele negative pe care le pot avea mass-media asupra persoanei, se recunoaște rolul psihologilor și al sociologilor, care „au tras deseori semnale de alarmă...” (Grigore, 2004, pp. 7-8). Dincolo de căutările unor puncte de vedere comune, practicienii psihologi și preoții își reunesc eforturile pentru a ameliora condiția oamenilor aflați în suferință, dovezi concludente fiindu-ne furnizate mai ales
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unor informații utile și pot lua cunoștință cu nivelul de dezvoltare a psihologiei conducerii din Rusia. Carolina Ștefănică, Metro Cash & Carry România Din istoria psihologiei organizaționale. Autori și cărți de referință Peter F. Drucker Peter Ferdinand Drucker este un eminent sociolog și economist american de origine austriacă. El s-a născut pe 19 noiembrie 1909 la Viena. A urmat Facultatea de Drept la Hamburg. În 1931 și-a luat doctoratul în drept public și internațional la Universitatea Frankfurt pe Main. Până la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
chiar dacă cel care face studiul trece sub anonimat identitatea unui caz sau a participanților, câțiva colegi - care se bucură de Încrederea cercetătorului - vor cunoaște identitățile reale. Atât În cazul Street Corner Society, cât și În Middletown, au existat și alți sociologi care au fost la curent cu identitățile reale, În special cei care lucrau În aceleași departamente universitare cu Whyte și soții Lynd. Speculațiile se bazează și pe descoperiri empirice. Ca parte a unei investigații anterioare, unui număr de 21 de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
care au fost la curent cu identitățile reale, În special cei care lucrau În aceleași departamente universitare cu Whyte și soții Lynd. Speculațiile se bazează și pe descoperiri empirice. Ca parte a unei investigații anterioare, unui număr de 21 de sociologi renumiți li s-a cerut să numească cele mai bune calități ale studiilor de caz (vezi COSMOS, 1983). Unele dintre aceste calități sunt reflectate În discuția de față asupra studiilor exemplare. Bibliografietc "Bibliografie" Agranoff, R., Radin, B.A. (1991), „The
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
dimensiune elitistă, care Îl diferențiază radical de celelalte forme de migrație. Totuși, exilul poate fi interior, asumat ca forma mentis de intelectuali, dar, dacă este exterior, atunci este, În mod necesar, militant, fie la nivel individual, fie la nivel colectiv. Sociologul parizian Mihai Dinu Gheorghiu nu Împărtășește această opinie, apreciind că „exilul intelectual poate fi definit printr-o dublă opoziție: față de regimul politic din țară, dar și față de Încercările de a constitui o comunitate În exil, de a reduce exilul la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
doar dintele dinozaurului, de la care plecînd istoricii vor reconstitui, asemenea lui Cuvier, dinozaurul Întreg. Slujitorilor muzei Clio le-a fost făcut reproșul că nu se mai interesează de oameni, ci doar de arhive, primii fiind lăsați În seama etnologilor și sociologilor. În Antichitate istoria a fost la Începuturile ei o anchetă orală, iar astăzi profesioniștii domeniului, specializați pe secolul XX, au o anumită reticență, avînd dreptate L. Boia cînd observa că mărturia unui om viu valorează mai puțin decît un document
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
D.C. Amzăr. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc., și a făcut loc însemnărilor trimise de un fizician (George Macrin), un sociolog (Leon Țopa), un pedagog (C. Narly) etc. Ultima pagină este consacrată unei reviste a revistelor, cu numeroase ieșiri polemice. În fiecare număr, din loc în loc, sunt citate versete din Evanghelii sau pasaje din Emil Cioran, Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Vasile
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
chiar faptul că cultura europeană e creată de multe popoare, rezultă că fiecare datorește mult celorlalte.” Influențele sunt, prin urmare, un liant, un factor comun. Practic, influențele culturii europene „s-au simțit în toate aspectele vieții românești”. În postură de sociolog, autorul studiului insistă asupra celor mai „interesante” dintre aspecte, vizând limba, literatura, organizarea politico-socială, deoarece ele exprimă sintetic „ceea ce s-ar putea numi moravuri, felul vieții sociale etc.” Înzestrați cu un accentuat spirit pragmatic și politic, muntenii sunt mai receptivi
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
de diferite orient)ri. Am v)zut, în capitolul 3, c) logică folosit) de Kaplan este și a lui Morgenthau, desi vocabularul utilizat de Kaplan, împrumutat din teoria general) a sistemelor, a pus în umbr) acest lucru. Marion Levy, un sociolog care uneori abordeaz) și chestiuni legate de politica internațional), ofer) un alt exemplu. El susține c), ,,obiectivele prioritare” în afacerile internaționale ,,sunt cele privind modernizarea societ)ților relativ non-modernizate și menținerea stabilit)ții în interiorul societ)ților relativ modernizate (și implicit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dou) concepte centrale: unit)țile economice și piața. Unit)țile economice și piețele economice sunt concepte, nu realit)ți descriptive sau entit)ți concrete. Trebuie astfel subliniat c), din secolul al XVIII-lea timpuriu și pan) în prezent, incepand cu sociologul Auguste Comte și terminând cu psihologul George Katona, teoria economic) a fost criticat), întrucat presupozițiile sale nu au reușit s) corespund) realit)ților (Martineau 1853, ÎI, 51-53; Katona 1953). În mod nerealist, economiștii consider) c) economia funcționeaz) izolat de societate
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ELITE ȘI SOCIETATE ÎN MOLDOVA LA JUMĂTATEA SECOLULUI XVII. PRECIZĂRI METODOLOGICE Cătălina Chelcu Problematica elitelor, una din marile teme ale istoriografiei actuale, comportă perspective multiple de analiză, în spirit interdisciplinar, așa cum lasă să se vadă studiile întreprinse de istorici literari, sociologi, filozofi etc. Interesul pentru aprofundarea ei denotă, cu prisosință, importanța deslușirii rostului elitelor în orice spațiu istoric, dată fiind relația intrinsecă între existența lor și contextul istoric. Este și motivul pentru care ne-am oprit asupra acestui subiect, spre a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
orice spațiu istoric, dată fiind relația intrinsecă între existența lor și contextul istoric. Este și motivul pentru care ne-am oprit asupra acestui subiect, spre a contura o imagine fie și parțială asupra veacului XVII românesc, sub unghiul amintit. De la sociologii italieni, ca Vilfredo Paretto, cu ai săi indici maximi de capacitate care selectează elitele, sau Gaetano Mosca, potrivit căruia legitimarea elitei se face prin atributul de excelență deținut doar de individualități superioare 1, până la exegeții mai aproape de noi, români sau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dizidenți și servilismul scribilor. Cum numai în ficțiune se putea discuta despre morală ori justiție socială, scriitorul a fost aproape singurul care a avut apanajul de a chestiona societatea, în condițiile în care această șansă le-a fost refuzată istoricilor, sociologilor și jurnaliștilor, subordonați aproape integral rigorilor ideologice ale regimului 27. Trădată de scribi, cultura română sub comunism a fost salvată de călugări și negustori. Acest fapt a făcut ca dizidența intelectuală să fie târzie, izolată și relativ ineficientă, apărând abia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acela va fi discutat aici. Corin Braga: E vorba de eschatip, pe care Însă nu sunt deocamdată pregătit să Îl prezint aici. Ștefan Borbély: Începând cu ședința următoare, ar trebui neapărat să capacităm oameni din alte domenii: să invităm medici, sociologi, să invităm oameni care se ocupă de părțile teoretice ale acestor noțiuni, să vedem care este părerea lor. Să invităm un economist, să vedem care este situația noastră În prelungirea respectivelor noțiuni. Altfel vom fierbe la nesfârșit În euforia Înșelătoare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că se Îmbibă de ceea ce se Întâmplă. Îmbibarea nu se poate face fără să te bagi În, iar băgarea asta „În” se produce În momentul când refuzi explicațiile ulterioare. Aceasta este metoda etnografică: „Toate explicațiile care s-au dat de sociolog, de politolog sunt false pentru că sunt operaționalizate. Eu mă duc Înăuntrul unei comunități având acest bagaj operațional”. Or, tu, la un moment dat, ai fost autorul care a participat la propria lui experiență și care, printr-o șansă extraordinară, a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai multe puncte de vedere. Consider că ar fi utile niște studii despre imaginarul colectiv al mănășturenilor - unde, sigur, ar fi nevoie și de studiul literar din perspectiva, să zicem, a producției culturale a elitelor. Ar fi nevoie de un sociolog, de un antropolog, de un fotograf, dar asemenea asocieri nu există. La noi se fac doar studii din gama marilor eforturi, cu premise enorme, pe grupuri mari. Un alt studiu binevenit ar fi pe mentalitatea patriarhală În satul românesc - aplicat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
discute fiecare În particular cu câte un echinoxist, să facă poze, fișe de intervievare, analiza relațiilor de putere În grup etc. Ar fi rezultat un studiu epocal. Important așadar este să existe echipa și să se activeze În contextul propice. Sociologii au operatorii lor specializați, iar când vor să facă un sondaj de opinie implică imediat Întreaga rețea de operatori. De aceea deplângeam situația noastră atunci când vorbeam de studiile lui Lățea și Chelcea, al Alinei Mungiu - toate acestea sunt eforturi pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aici prin aspectul ei escapist, evazionist, cum erau exemplele din Gabriela Adameșteanu și din I.D. SÎrbu. Întrebarea mea se formulează ușor impudic și anume În ce măsură vedeți, Sanda, și aici apelez mai degrabă la teoreticianul literaturii de tip clasic decât la sociologul literar, În ce măsură acest tip de lectură care se configurează În anii comunismului, și nu numai la nivelul intelectualilor elitiști, ci chiar și la nivelul maselor, literatura având o pregnanță mult mai mare decât o are astăzi, În ce măsură acest tip de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de structură ar fi mai degrabă anarhetipice. Sanda Cordoș: Da, cred că pot fi identificate anumite arhetipuri, dar o asemenea operație cred că s-ar putea face cel mai bine prin echipe de cercetare din care să nu lipsească psihologul, sociologul etc. Corin Braga: Întrebarea era cât de actual mai este acest tip de subiecte pentru noile generații, pentru cei care au crescut și s-au format după 1989? Radu, Florin, ca studenți din generațiile actuale, cum vedeți acest subiect? Vi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
foarte puțini optzeciștii care au avut această asumare politică - marea majoritate fugeau de politică, nu Îndrăzneau... Și de aici soluțiile mai degrabă călduțe... Dar Nedelciu a fost Într-adevăr unul dintre cei care au Încercat să gândească radical. Era și sociolog de altfel, și avea un exercițiu al pășirii În afară. Ceea ce este foarte greu pentru un scriitor este să iasă din lumea scrisului, din cercul social al intelectualității, și să-și recentreze poziția, să-și privească poziția din perspectiva celuilalt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-un fel refuză niște modele anterioare, inclusiv modelul optzecist comunist. Însă nu știu dacă această Castalie va reuși să abandoneze tezismul estetizant, literaturizant al deceniului În care s-a format. Și, ca să Închei această argumentație, Încep să apară tineri sociologi, politologi, iar aici exemplul unor Chelcea și Lățea - care au trecut la un alt tip de discurs, la o altă metodă de lucru și la alte puncte de interes - este mai mult decât salutar. Sanda Cordoș: Mi se pare că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
despre proiectele culturale și despre niște ficțiuni culturale construite Într-un moment sau altul. În momentul acesta - asta cred și visez - este nevoie de asemenea proiecte culturale. Tocmai de aceea i-am numit pe Lățea și Chelcea, care sunt doi sociologi extraordinari ce fac muncă de metodologie sociologică, cel puțin la nivel occidental. Mai sunt câțiva tineri istorici care fac istorie contemporană la nivel european, există o școală de politologie incipientă. Acesta este un proiect la care ar trebui să ne
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]