12,660 matches
-
sens restrâns) sunt foarte rare în studii și cărți. Cumulativitatea sociologiei noastre este foarte scăzută. Se discută insuficient problemele societății românești. Se discută de asemenea foarte puțin problemele comunității sociologiei românești. 7. Îmi este teamă că o bună parte din sociologie evită marile probleme ale societății noastre actuale și se retrage în studii punctuale cu accent masiv pe reflecții metodologice. Sunt cercetări care se înfundă în perfecționări metodologice, posibil excelente, dar cu rezultate dezamăgitoare. 8. Contribuția la dezvoltarea „imaginației sociologice”. Este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
noastre actuale și se retrage în studii punctuale cu accent masiv pe reflecții metodologice. Sunt cercetări care se înfundă în perfecționări metodologice, posibil excelente, dar cu rezultate dezamăgitoare. 8. Contribuția la dezvoltarea „imaginației sociologice”. Este una dintre funcțiile importante ale sociologiei. Cum se poate face acest lucru? - Învățământul. Sociologia este una dintre disciplinele fundamentale ale culturii generale, cetățenești și sociale. În licee, sociologia, care era înainte de război obligatorie și este obligatorie în țările occidentale, după 16 ani de la Revoluție sociologia se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cu accent masiv pe reflecții metodologice. Sunt cercetări care se înfundă în perfecționări metodologice, posibil excelente, dar cu rezultate dezamăgitoare. 8. Contribuția la dezvoltarea „imaginației sociologice”. Este una dintre funcțiile importante ale sociologiei. Cum se poate face acest lucru? - Învățământul. Sociologia este una dintre disciplinele fundamentale ale culturii generale, cetățenești și sociale. În licee, sociologia, care era înainte de război obligatorie și este obligatorie în țările occidentale, după 16 ani de la Revoluție sociologia se predă poate doar în 1-2% dintre clasele liceale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
posibil excelente, dar cu rezultate dezamăgitoare. 8. Contribuția la dezvoltarea „imaginației sociologice”. Este una dintre funcțiile importante ale sociologiei. Cum se poate face acest lucru? - Învățământul. Sociologia este una dintre disciplinele fundamentale ale culturii generale, cetățenești și sociale. În licee, sociologia, care era înainte de război obligatorie și este obligatorie în țările occidentale, după 16 ani de la Revoluție sociologia se predă poate doar în 1-2% dintre clasele liceale. Componenta „sociologică” a altor discipline este practic inexistentă. Acest lucru este un deficit major
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ale sociologiei. Cum se poate face acest lucru? - Învățământul. Sociologia este una dintre disciplinele fundamentale ale culturii generale, cetățenești și sociale. În licee, sociologia, care era înainte de război obligatorie și este obligatorie în țările occidentale, după 16 ani de la Revoluție sociologia se predă poate doar în 1-2% dintre clasele liceale. Componenta „sociologică” a altor discipline este practic inexistentă. Acest lucru este un deficit major al programei de învățământ preuniversitar. Totodată este, să recunoaștem, un eșec necorectat al Asociației noastre a sociologilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
liceale. Componenta „sociologică” a altor discipline este practic inexistentă. Acest lucru este un deficit major al programei de învățământ preuniversitar. Totodată este, să recunoaștem, un eșec necorectat al Asociației noastre a sociologilor. În toate facultățile din lume, în forme diferite, sociologia este cuprinsă oarecum obligatoriu. Chiar înainte de 1990 sociologia se preda în multe facultăți. După 1989 predarea universitară a sociologiei nu numai că nu s-a extins, dar chiar s-a restrâns. Predarea sociologiei la facultățile cu profil nesociologic va fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
inexistentă. Acest lucru este un deficit major al programei de învățământ preuniversitar. Totodată este, să recunoaștem, un eșec necorectat al Asociației noastre a sociologilor. În toate facultățile din lume, în forme diferite, sociologia este cuprinsă oarecum obligatoriu. Chiar înainte de 1990 sociologia se preda în multe facultăți. După 1989 predarea universitară a sociologiei nu numai că nu s-a extins, dar chiar s-a restrâns. Predarea sociologiei la facultățile cu profil nesociologic va fi probabil lichidată prin reducerea învățământului universitar prin faimoasa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
preuniversitar. Totodată este, să recunoaștem, un eșec necorectat al Asociației noastre a sociologilor. În toate facultățile din lume, în forme diferite, sociologia este cuprinsă oarecum obligatoriu. Chiar înainte de 1990 sociologia se preda în multe facultăți. După 1989 predarea universitară a sociologiei nu numai că nu s-a extins, dar chiar s-a restrâns. Predarea sociologiei la facultățile cu profil nesociologic va fi probabil lichidată prin reducerea învățământului universitar prin faimoasa prostie la 3 ani la multe facultăți. Este adevărat că nici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
toate facultățile din lume, în forme diferite, sociologia este cuprinsă oarecum obligatoriu. Chiar înainte de 1990 sociologia se preda în multe facultăți. După 1989 predarea universitară a sociologiei nu numai că nu s-a extins, dar chiar s-a restrâns. Predarea sociologiei la facultățile cu profil nesociologic va fi probabil lichidată prin reducerea învățământului universitar prin faimoasa prostie la 3 ani la multe facultăți. Este adevărat că nici nu am produs un manual atractiv de sociologie pentru învățământul nesociologic. - Difuzarea gândirii sociologice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dar chiar s-a restrâns. Predarea sociologiei la facultățile cu profil nesociologic va fi probabil lichidată prin reducerea învățământului universitar prin faimoasa prostie la 3 ani la multe facultăți. Este adevărat că nici nu am produs un manual atractiv de sociologie pentru învățământul nesociologic. - Difuzarea gândirii sociologice. Prin nici una dintre formele de difuzare a „imaginației sociologice” stăm destul de slab. Cărțile cu adresabilitate publică largă pe teme sociale sunt o excepție. Nu există o revistă cu tematică socială pentru publicul larg. Doar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
reviste și ziare studiile pe teme sociale, făcute calificat sociologic, sunt rare. Sociologii sunt slab prezenți în publicistică. Ceea ce scriu aici poate părea a conține autocritici prea severe. Posibil. Cred că este însă momentul să ne îndreptăm atenția asupra situației sociologiei noastre și asupra direcțiilor ei de dezvoltare. Dezvoltările spectaculoase ale sociologiei au un risc: să fim mai puțin reflexiv. Violența în emisiunile de televiuziune Media și violența Ioan Drăgan Universitatea din București Articolul prezintă o sinteză, fie și sumară, a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
rare. Sociologii sunt slab prezenți în publicistică. Ceea ce scriu aici poate părea a conține autocritici prea severe. Posibil. Cred că este însă momentul să ne îndreptăm atenția asupra situației sociologiei noastre și asupra direcțiilor ei de dezvoltare. Dezvoltările spectaculoase ale sociologiei au un risc: să fim mai puțin reflexiv. Violența în emisiunile de televiuziune Media și violența Ioan Drăgan Universitatea din București Articolul prezintă o sinteză, fie și sumară, a datelor și concluziilor rezultate din două proiecte de cercetare realizate de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a) procesul de incubație (instalarea progresivă a sentimentului de teamă și de insecuritate, care poate deveni paralizant) și b) fenomenul „cultivării” (G. Gerbner) având ca rezultat confundarea „realității lumii” cu „realitatea mediatică” îmbibată de violență - supraestimarea violenței reale (Rémy Riffel, Sociologie des médias, Ellipses, Paris, 2001, p. 139). Studiul Centrului nostru de la Universitatea din București în mediul liceenilor adolescenți din București (cf. figura 1) situează pe primul plan al reacțiilor acestora la violența mediatică starea de indiferență, ceea ce poate semnifica mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
l’intimité, Paris: Seuil. Morley, David (1992), Television, Audiences & Cultural Studie, Routledge, New York, Londra. Potter, J.W. (1999), On Media Violence, Sage Publications, Inc., Thousand Oaks, Londra, New Dehli. Propp, Vladimir (1970), Morphologie du conte, Seuil, Paris Riffel, Rémy (2001), Sociologie des médias, Paris: Ellipses. Rowland, W. (1983), The Politics of TV violence. Policy Uses of Communication Research, Sage Publications, Londra Sartori, Gabriel (2005). Homo Videns, Editura Humanitas: București. Schramm, W., Lyle, J., Parker, E. (1961). Television in the Live of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și educația”, 26-27 mai, București. Ștefănescu, Poliana (2006), Violența trece, efectele rămân, Dilema veche, anul III, nr. 118. Ștefănescu, Poliana. (2005). „Mass-media electronică și violența la televiziunea română”, Revista de Asistența Socială, nr. 3-4. Ștefănescu, Poliana. (1999), Modele cauzale în sociologie, Editura Universității din București, București. *** „Evaluarea monitorizării violenței televizuale (grila de vară)”, raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CAN, HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro, iulie-august 2004. *** „Evaluarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prin modul în care este identificată ca atare, ca violență, de către copii -, specific, care se poate constitui într-o problemă, atât teoretică, cât și socială prin urmările pe care le poate avea, este o întrebare legitimă și de interes pentru sociologie, dar și pentru publicul mai larg preocupat de problema violenței televizuale în general. Subiect de interes public și științific, violența televizuală este problema principală pe care o ridică mass-media audiovizuale, cel puțin în partea lor ficțională. Astfel, fie că este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
1996). Aceste efecte observate de Grebner se pot extinde și chiar pot fi mai mari în cazul copiilor a căror capacitate de distingere a realității și de selectare a mesajelor este mult mai scăzută. Audiența TV Există numeroase studii de sociologie a comunicării de masă ce analizează audiența diferitelor mijloace de comunicare în masă, mai precis: publicul acestora; atitudinile, interesele, gusturile, opiniile și comportamentele celor ce consumă un anumit tip de media; ponderea și tipurile de populație ce utilizează un anumit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
semnale, simboluri) care se transformă prin procesul de comunicare. Fenomenul de comunicare mediatizată, susține Rémy Rieffel, a oferit prilejul mai multor modele simplificatoare care încearcă să descrie, să înțeleagă și să explice circulația mesajelor și a simbolurilor. În Dicționarul de Sociologie, noțiunea mass-media este definită ca „termen consacrat mai întâi în limba engleză referitor la mijloacele de comunicare în masă; setul de tehnici și metode de transmitere de către furnizorii centralizați ale unor mesaje, unei audiențe largi, eterogene și dispersate geografic” (Zamfir
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
viața cotidiană, Iași: Editura Polirom. Stoiciu, Gina. (1981), Orientări operaționale în cercetarea comunicării de masă, București: Editura Științifică și Enciclopedică. Vâlcu, V., Televizorul, un parinte agresiv, în Adevarul din 23 mai 2006. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, C. (coord.) (1993). Dicționar de sociologie, București: Editura Babel. Abstract Among the mass-media means, the most impact has Television. As informational system and technical mean, Television is a invention of the human mind, which is not negative but the way to use transformed it in a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
accede la diferite niveluri din ierarhia socială. În prezent, analiza relației dintre educație și structură socială în general și clasa de mijloc în particular, a revenit în atenția sociologilor datorită accentuării decalajului dintre evoluția ierahiei educaționale și a celei sociale. Sociologii, și nu numai, apreciază că, în ultimele decenii, a avut loc o creștere considerabilă a nivelului de educație al populației. În societățile occidentale, 70-80% dintr-o generație finalizează învățământul secundar și mai mult de jumătate dintre aceștia își continuă studiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Grigorescu, A., Lăzăroiu, A., Lăzăroiu, S., Pană, M., Pop, L., Stănculescu, S.M. (1999). Fețele schimbării. Românii și provocările tranziție, Editura Nemira, București. Corneliu Căpățână. (2000). Mobilitatea socială în România. Aspecte cantitative și calitative la nivel național și în profil teritorial, Sociologie Românească, 1, 2000. Chauvel, Louis. (1998c). La seconde explosion scolaire: diffusion des diplômes, structure sociale et valeur des titres, HYPERLINK http://www.louis.chauvel.fr www.louis.chauvel.free.fr. Chauvel, Louis. (1999g). Classes et générations:l’insuffisance des hypotèses
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
louis.chauvel.free.fr. Chauvel, Louis. Les nouvelles générations devant la panneprolongée de l’a ascenseur social, HYPERLINK "http://www.louis.chauvel.free.fr" www.louis.chauvel.free.fr. Coulangeon, Philippe. (2004). Classes sociales, pratiques culturelles et styles de vie, Sociologie et sociétés, www.erudit.org.revue/soc. Forsé, Michel. (1997). La diminution de l’inégalité des chances scolaire ne suffi pas a réduire l’inégalité des chances sociales, Revue de l’OFCE, 63, octombrie, www.insee.fr. Gal, Denizia. (2002
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mobilitate socială, Târgu Mureș: Editura Tipomur. Goux, Dominique, Maurin, Éric. (2001). La mobilité sociale et son évolution: le rôle des anticipations réexaminé, Annales d’économie et statistique, 62, 2001, HYPERLINK http://www.insee.fr www.insee.fr. Hatos, Adrian. (2006). Sociologia educației, Iași: Editura Polirom. Mărginean, I. (2004). Studii de sociologie, calitatea vieții și politici sociale, Pitești: Editura Universității din Pitești. Mendras, H. (1988). apud Adrian Gavrilescu (2003), „Clasele sociale remodelate de profit și putere”, Revista Esențial, 8. Mills, W. (1959
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
2001). La mobilité sociale et son évolution: le rôle des anticipations réexaminé, Annales d’économie et statistique, 62, 2001, HYPERLINK http://www.insee.fr www.insee.fr. Hatos, Adrian. (2006). Sociologia educației, Iași: Editura Polirom. Mărginean, I. (2004). Studii de sociologie, calitatea vieții și politici sociale, Pitești: Editura Universității din Pitești. Mendras, H. (1988). apud Adrian Gavrilescu (2003), „Clasele sociale remodelate de profit și putere”, Revista Esențial, 8. Mills, W. (1959). apud Adrian Gavrilescu (2003), „Clasele sociale remodelate de profit și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
2000). Fuzzy-set social science, The University of Chicago Press, Chicago. Ragin, C., Drass, K., Davey, S. (2006). Fuzzy-Set/Qualitative Comparative Analysis 2.0., Department of Sociology, University of Arizona, Tucson, Arizona. Rughiniș, C. (2003). „Mize și strategii ale cercetării comparative”, Sociologie Românească, vol. I, 1-2, 129-143. Savolainen, J. (1994). „The retionality of drawing big conclusions based on small samples: in defence of Mill’s methods”, Social Forces, 72(4), 1217-1224. Shannon, C. E. (1940). A simbolic analysis of relay and switching circuits
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]