12,011 matches
-
soluției în grade Kelvin. Înlocuind C cu 1/V, V fiind volumul soluției, această expresie se poate scrie și ca: π ·V = R·T Pe baza acestei legi, van’t Hoff a asemănat soluțiile diluate cu amestecuri în care moleculele solventului se comportă ca un gaz perfect. Prima lege a presiunii osmotice arată că la volum constant și la aceeași temperatură, valoarea presiunii osmotice depinde numai de numărul de molecule dizolvate și nu de natura substanței dizolvate. Definiție. La aceeași temperatură
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
la volum constant și la aceeași temperatură, valoarea presiunii osmotice depinde numai de numărul de molecule dizolvate și nu de natura substanței dizolvate. Definiție. La aceeași temperatură, soluții diferite dar cu același număr de molecule dizolvate în volume egale de solvent au întotdeauna aceeași presiune osmotică. Exemplu: o soluție care conține 342 g zahăr (1 mol) în 10 litri de apă are o presiune osmotică egală cu o soluție care conține 74 g acetat de metil (1 mol) în 10 litri
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
7. Instalație de desalinizare a apei 4.6.3. Osmoza inversă Este procesul de osmoză ce are loc atunci când asupra soluției din celula osmotică acționează o presiune exterioară mai mare decât presiunea osmotică. În acest caz, are loc osmoza inversă, solventul existent în soluție trecând prin membrană în compartimentul cu solvent pur. Procesul de curgere a lichidului are loc de la soluția concentrată spre solvent. Membranele semipermeabile ce se folosesc în procesul de osmoză inversă sunt confecționate din acetat de celuloză, nylon
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
inversă Este procesul de osmoză ce are loc atunci când asupra soluției din celula osmotică acționează o presiune exterioară mai mare decât presiunea osmotică. În acest caz, are loc osmoza inversă, solventul existent în soluție trecând prin membrană în compartimentul cu solvent pur. Procesul de curgere a lichidului are loc de la soluția concentrată spre solvent. Membranele semipermeabile ce se folosesc în procesul de osmoză inversă sunt confecționate din acetat de celuloză, nylon, poliamidă etc. Membranele utilizate în osmoza inversă sunt supuse la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
osmotică acționează o presiune exterioară mai mare decât presiunea osmotică. În acest caz, are loc osmoza inversă, solventul existent în soluție trecând prin membrană în compartimentul cu solvent pur. Procesul de curgere a lichidului are loc de la soluția concentrată spre solvent. Membranele semipermeabile ce se folosesc în procesul de osmoză inversă sunt confecționate din acetat de celuloză, nylon, poliamidă etc. Membranele utilizate în osmoza inversă sunt supuse la diferențe mari de presiune de 20 - 100 barr, ceea ce determină dificultăți deosebite la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
În metale, curentul electric este transportat cu ajutorul electronilor, iar în soluțiile de electroliți, cu ajutorul ionilor. Definiție. Se numesc proprietăți coligative acele proprietăți ale soluțiilor care variază proporțional cu concentrația lor, deci cu numărul de particule dintr-un volum dat de solvent. Exemple: presiunea de vapori, crioscopia, ebulioscopia, presiunea osmotică. 5.1.1. Factorul de corecție van’t Hoff S-a constatat ca soluțiile de electroliți (acizi, baze, săruri) au presiuni osmotice mai mari decât cele calculate după legea lui van’t
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
formează perechi de ioni de semn contrar (+ ). 5.1.3. Activități. Coeficienți de activitate Soluțiile a căror comportare corespunde legilor lui Raoult sau van’t Hoff sunt considerate ideale. În aceste soluții, moleculele de solut sunt înconjurate la fel de molecule de solvent și nu se influențează reciproc. Această condiție este îndeplinită doar în soluții foarte diluate (la diluție infinită). În soluțiile de electroliți, fiecare ion este înconjurat de un nor ionic de semn contrar. Pentru a îndepărta un ion de acest nor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Când un amestec este trecut prin coloană, doar un tip de molecule de solut reacționează cu moleculele legate și formează legături la rășină. Moleculele de solut dorite sunt dislocate apoi de moleculele legate variind pH-ul sau tăria ionică a solventului. 88 7.1. Cromatografia de lichide pe coloană Cromatografia de lichide este primul procedeu cromatografic aplicat. În cadrul acestei cromatografii, faza mobilă se poate deplasa prin coloana cromatografică fie sub acțiunea greutății (metoda clasică) fie sub presiune (metoda HPLC - cromatografie de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fie sub acțiunea greutății (metoda clasică) fie sub presiune (metoda HPLC - cromatografie de lichide la presiune înaltă). Instalația necesară separărilor cromatografice are următoarele componente: coloana cromatografică - în care se desfășoară separarea componenților probei; dispozitiv de introducere a probei; circuitul de solvent (fază mobilă) - care transportă proba prin coloană. Acesta include rezervorul, dispozitive de reglare a vitezei de curgere, de măsurare a presiunii și a debitului, dispozitive speciale pentru purificare etc.; ansamblul de identificare și dozare a componenților separați - detectori cu sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
face cu o seringă Hamilton, în cantitate bine determinată, variind între 1 și 10 µl, rar 50 µl (când componentele de analizat sunt în cantități foarte mici în probă). Probele solide sunt introduse în cromatograf după dizolvarea lor într-un solvent convenabil sau în stare topită. Pentru analiza substanțelor solide cu moleculă mare (polimeri, copolimeri sau compuși naturali cu puncte de fierbere foarte ridicate) se aplică metode de piroliză (descompunere la temperaturi ridicate) urmate de analiza cromatografică a produșilor rezultați. Coloanele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este neutru, inactiv); celuloza (poate fi fibroasă, acetilată sau microcristalină); poliamida (pulbere, poate fi normală, acetilată sau cu indicator de fluorescență) - sticla pulbere (cu mecanism de separare asemănător silicagelului); geluri (în special xerogeluri sau geluri uscate). Faza mobilă Este un solvent sau un amestec de solvenți. Alegerea fazei mobile este determinată de natura substanțelor de separat și a fazei staționare. Timpul de migrare depinde de grosimea stratului și de caracteristicile granulometrice, de atmosfera camerei de developare, de poziția plăcii (verticală sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fi fibroasă, acetilată sau microcristalină); poliamida (pulbere, poate fi normală, acetilată sau cu indicator de fluorescență) - sticla pulbere (cu mecanism de separare asemănător silicagelului); geluri (în special xerogeluri sau geluri uscate). Faza mobilă Este un solvent sau un amestec de solvenți. Alegerea fazei mobile este determinată de natura substanțelor de separat și a fazei staționare. Timpul de migrare depinde de grosimea stratului și de caracteristicile granulometrice, de atmosfera camerei de developare, de poziția plăcii (verticală sau înclinată) și de solvent. 97
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de solvenți. Alegerea fazei mobile este determinată de natura substanțelor de separat și a fazei staționare. Timpul de migrare depinde de grosimea stratului și de caracteristicile granulometrice, de atmosfera camerei de developare, de poziția plăcii (verticală sau înclinată) și de solvent. 97 7.3.2. Aparatură Există mai multe tipuri de aparate pentru cromatografia plană. Eluarea componenților se realizează în spații închise cu atmosferă saturată în vaporii fazei mobile. În funcție de aparatura folosită, se disting: cromatografia plană descendentă: 1 - cameră cromatografică; 2
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
1 - cameră cromatografică; 2 - rezervor fază mobilă; 3 - hârtie cromatografică sau strat subțire. cromatografie plană ascendentă; 1 - cameră cromatografică închisă; 2 - suportul hârtiei sau plăcii, fixat în capac; 3 - hârtie sau placă (strat subțire); 4 - rezervor (baie) de eluant sau solvent. cromatografie plană orizontală; 1 - cameră de developare etanșă; 2 - hârtie sau strat subțire; 3 - fitil; 4 - baie de eluant sau solvent. Camerele de developare pot fi cilindrice sau paralelipipedice. În toate aparatele descrise, solventul în contact cu suportul solid pătrunde
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
suportul hârtiei sau plăcii, fixat în capac; 3 - hârtie sau placă (strat subțire); 4 - rezervor (baie) de eluant sau solvent. cromatografie plană orizontală; 1 - cameră de developare etanșă; 2 - hârtie sau strat subțire; 3 - fitil; 4 - baie de eluant sau solvent. Camerele de developare pot fi cilindrice sau paralelipipedice. În toate aparatele descrise, solventul în contact cu suportul solid pătrunde în capilarele (porii) fazei staționare și stabilește un front de eluție care avansează, antrenând eventualii componenți ai unei probe care a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
4 - rezervor (baie) de eluant sau solvent. cromatografie plană orizontală; 1 - cameră de developare etanșă; 2 - hârtie sau strat subțire; 3 - fitil; 4 - baie de eluant sau solvent. Camerele de developare pot fi cilindrice sau paralelipipedice. În toate aparatele descrise, solventul în contact cu suportul solid pătrunde în capilarele (porii) fazei staționare și stabilește un front de eluție care avansează, antrenând eventualii componenți ai unei probe care a fost depusă în prealabil pe suportul solid (faza staționară). 98 În funcție de viteza de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
antrenând eventualii componenți ai unei probe care a fost depusă în prealabil pe suportul solid (faza staționară). 98 În funcție de viteza de migrare a compușilor din amestecul probei, la sfârșitul cromatografierii aceștia se vor regăsi la diferite distanțe de frontul de solvent și de linia de start. Separarea lor se face în funcție de factorul de retenție specific substanțelor respective în condițiile date. Factorul de retenție (Rf) este egal cu raportul între distanța medie parcursă de moleculele de solut (compusul de analizat) și distanța
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de start. Separarea lor se face în funcție de factorul de retenție specific substanțelor respective în condițiile date. Factorul de retenție (Rf) este egal cu raportul între distanța medie parcursă de moleculele de solut (compusul de analizat) și distanța parcursă de frontul solventului. = Revelarea este operația de punere în evidență a zonelor separate, corespunzătoare diferiților componenți. În practică se obișnuiește imersarea (scufundarea) cromatogramelor în soluția reactivului de revelare sau mai frecvent, pulverizarea benzilor cu soluțiile revelatoare. Spoturile revelate se identifică fie colorimetric, în funcție de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cromatografică revelată poate arăta astfel: Dacă se dorește analiza cantitativă, se pot fie compara dimensiunile spoturilor de concentrație necunoscută cu cele ale spoturilor probelor etalon de concentrație cunoscută, fie se decupează suprafețele spoturilor, se recuperează componentul prin extracție cu un solvent și se face analiza spectrofotometrică. Cea de-a doua metodă este supusă unor erori suficient de mari, fie prin nerecuperarea cantitativă a suprafeței spotului, fie prin introducerea de impurități din cauza decupării unei suprafețe prea mari. Metoda cromatografiei plane este aplicată
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solid, este posibil ca pe suprafața acestuia să fie reținută substanța dizolvată. Este cazul adsorbției din soluție, procedeu folosit încă din secolul al XVIII-lea la purificarea soluțiilor. Concomitent cu adsorbția substanței dizolvate, în mod obișnuit are loc și adsorbția solventului. În plus, fenomenul depinde și de natura soluției (electrolit sau neelectrolit) și a adsorbantului (rețea cristalină ionică sau atomică). Și în acest caz, adsorbția poate fi fizică sau chimică. Adsorbția din soluții are o mare importanță practică deoarece se poate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de natura soluției (electrolit sau neelectrolit) și a adsorbantului (rețea cristalină ionică sau atomică). Și în acest caz, adsorbția poate fi fizică sau chimică. Adsorbția din soluții are o mare importanță practică deoarece se poate utiliza în purificarea și recuperarea solvenților, în rafinarea produselor petroliere, a uleiurilor și altor grăsimi, în decolorarea siropurilor din industria zahărului, în purificarea și dedurizarea apelor naturale etc. De asemenea, în cazul sistemelor coloidale tipice, la suprafața particulelor coloidale are loc adsorbția ionilor sau moleculelor din
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
siropurilor din industria zahărului, în purificarea și dedurizarea apelor naturale etc. De asemenea, în cazul sistemelor coloidale tipice, la suprafața particulelor coloidale are loc adsorbția ionilor sau moleculelor din mediul de dispersie. 1.1.2.5.1. Adsorbția aparentă. Adsorbția solventului În cazul unei adsorbții solid - lichid, în afara adsorbției substanței dizolvate are loc și interacțiunea solventului cu suprafața solidă. Sugestivă este diagrama din fig. 1.7., ce redă forma izotermelor la adsorbția acidului acetic din soluții apoase pe cărbune activ, în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sistemelor coloidale tipice, la suprafața particulelor coloidale are loc adsorbția ionilor sau moleculelor din mediul de dispersie. 1.1.2.5.1. Adsorbția aparentă. Adsorbția solventului În cazul unei adsorbții solid - lichid, în afara adsorbției substanței dizolvate are loc și interacțiunea solventului cu suprafața solidă. Sugestivă este diagrama din fig. 1.7., ce redă forma izotermelor la adsorbția acidului acetic din soluții apoase pe cărbune activ, în două situații: izoterma 1 se obține când cărbunele a fost saturat în prealabil cu solvent
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solventului cu suprafața solidă. Sugestivă este diagrama din fig. 1.7., ce redă forma izotermelor la adsorbția acidului acetic din soluții apoase pe cărbune activ, în două situații: izoterma 1 se obține când cărbunele a fost saturat în prealabil cu solvent (apă); izoterma 2 se obține dacă adsorbantul a fost perfect uscat. 115 În grafic, valorile lui ГS și C se referă la substanța dizolvată (acidul acetic). În primul caz (1), adsorbția apei este exclusă și izoterma descrie adsorbția reală a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Izoterma va avea un aspect anormal, corespunzător adsorbției aparente a acidului acetic. Se observă că la concentrații mari în acid acetic, când concentrația apei devine comparabilă cu cea a acidului, coeficienții de adsorbție ai acestuia scad, deoarece se manifestă adsorbția solventului. 1.1.2.5.2. Adsorbția electroliților În cazurile discutate anterior nu s-a ținut seama de natura rețelei cristaline a adsorbantului. Adsorbția neelectroliților și cea a electroliților slabi nu depinde esențial de acest criteriu. În schimb, în cazul adsorbției
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]