2,017 matches
-
practicile educaționale, pe de altă parte, există o distanță care nu poate fi acoperită printr-un demers analitic, însă trebuie să admitem că unele practici cu o valoare puternic motivată trebuie să caute conformitatea cu proiectarea politică (exemplul practicilor de sorginte liberală de tipul descentralizării curriculare etc.). Al doilea tip de argumente, legate de calitatea serviciilor, pornesc de la premisele unui management bazat pe rezultatele așteptate (fermitatea scopurilor și flexibilitatea mijloacelor), cu participarea directă a actorilor și pe existența mai multor factori
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Popper. Comunitatea deschisă este un ideal tip care se referă în special la libertatea indivizilor, membri ai comunității, dar și la capacitatea comunității de a fi deschisă unor influențe exterioare. 13 Folosirea curentă a conceptului de capital social își are sorgintea în lucrările lui Pierre Bourdieu și James Coleman din anii `70. Bourdieu a folosit pentru prima dată noțiunea alături de cea de capital cultural, pentru a se referi la volumul de cunoștințe pe care un individ le dobândește în medii sociale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
doar metodologia și modelele sistemului de simboluri, ci prin observarea din interiorul contextelor ori prin construcția de modele nonsimbolice (Lave, 1988; Schuman, 1987). Se restructurează astfel și perspectiva prin care teoria lui N. Chomsky (1988) și J. Fodor (1983), de sorginte biologizantă, promova ideea conform căreia cogniția umană, deci și învățarea de acest tip s-ar baza pe structuri dominant preprogramabile, special în domeniul limbajului, muzicii sau cunoașterii mediului fizic. Se confirmă astfel ideea conform căreia intelectul (mintea) uman este pregătit
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
evenimentele principale din viața Sfântului Francisc și a Ordinului, mai ales a primilor sfinți (Clara, Anton, Elisabeta), chiar dacă pare mai interesată de istoria Fraților Predicatori. Transcriem doar unele fragmente, ce confirmă informații franciscane deja cunoscute. Acestea și alte cronici, de sorginte franciscană sau nu, demonstrează interesul tot mai mare pe care întreaga Europă îl avea față de Francisc și față de mișcarea inspirată de el. Text din Chronica minor Erphordiensis, în MGH, Scriptores, XXIV, 172-204. În timpul celui de-al zecelea an al pontificatului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
raportul real de putere îi permite să limiteze efectele acestora. Acum, Iliescu acceptă implicit prima formă postdecembristă efectivă de separare între puterea legislativă, încredințată CPUN, și puterea executivă: CFSN renunță la monopolul legislativ care, secundar și formal în viziunea de sorginte bolșevică a liderilor Frontului, devine terenul predilect al manevrelor indirecte -, dar se luptă până la capăt pentru monopolul asupra pârghiilor executive, pe care le consideră singurele cu adevărat importante 61. FSN cedează așadar o parte a resurselor normative simbolice, dar își
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
alegeri regimul Iliescu, cu sprijinul unei mișcări de masă generate de un proces revoluționar, fără structuri rigide de partid. Stalinism cu față umană Prima reacție a puterii în fața acestei solidarizări a opoziției este recurgerea la metodele și la propaganda de sorginte stalinistă, din arsenalul cuceririi puterii de către comuniști imediat după război. FSN a declanșat astfel divizarea profundă și iremediabilă a societății în două facțiuni ostile, una dominantă, cealaltă abia tolerată, care îmbracă vreme de peste un deceniu forma unei ireductibile opoziții, Iliescu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fără ca autoritățile să schițeze măcar un gest care să oprească anarhia. În 1991, o lege agrară, faimoasa Lege 18, a răspuns revendicării generale de restituire a dreptului integral de proprietate asupra pământului, dar a făcut-o în conformitate cu o ideologie de sorginte comunistă, temătoare de noțiunea însăși de proprietar și de proprietate, și în conformitate și cu jaful legalizat care fusese practicat vreme de aproape 50 de ani: restituirile s-au limitat la 10 hectare, indiferent de mărimea inițială a proprietății și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Adevărul din 11.07.2010. 72 Niciunul dintre acești procurori nu a fost sancționat pentru încălcarea grosolană a legii. Dimpotrivă, mulți au avansat spectaculos în carieră. 73 În genere, trebuie remarcat faptul că propaganda regimului Iliescu cu privire la caracterul extremist de sorginte legionară al opoziției a beneficiat de un neașteptat credit în mediile politice internaționale, și cu precădere în SUA. În 1997, într-o discuție pregătitoare pentru vizita președintelui SUA la București, ambasadorul SUA Alfred Moses a afirmat că Piața Universității era
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
asociate tuturor afecțiunilor, ce se manifestă mai ales prin deficit energetic, dar sunt tratate de exemplu și prin procedee fitoterapeutice, ce trebuie cunoscute în acest mod. În psihiatrie sunt folosite diferite tehnici provenind în mod deosebit din medicina alternativă de sorginte orientală, indiană în primul rând (relaxare-autorelaxare) și/sau chinezești, cum în acupunctură - presură și utilizează între altele metoda celor trei traiecte de detentă, iar punctul de plecare al celor trei traiecte se află în vertex, la nivelul punctului Pae Roe
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
scăpat structurii formale a organizației. Cu alte cuvinte, problema nu este de a înțelege cum de mai există așa ceva, în urma strictei aplicări a unui plan formal riguros, ci de a găsi cea mai bună soluție organizațională formală pentru probleme de sorginte informală. Mai clar, "au lieu de considérer uniquement leș pratiques informelles comme des exceptions ou des accommodements dans le cadre de la logique traditionelle, îl faut donc aussi renverser la perspective pour essayer de comprendre le système officiel lui-même à partir
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
există atât ca definiendum, cât și ca definiens al realităților concrete) pare să nu reprezinte altceva decât o "alterare" a setului axiologic ce inițiază "modernitatea". Întrebarea esențială constă așadar în felul în care ne raportăm la evoluția sistemului societal de sorginte european-occidentală pe parcursul ultimelor secole. Este lesne să constatăm că ne aflăm într-un punct de impas, în care întâmpinăm dificultăți în clasificarea și definirea modernității înseși. În primul rând, este "modernitatea" (sau "modernismul") doar un construct metodologic? Este starea de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
2007) consideră că există trei etape istorice ale modernității: cea timpurie/premodernă (inițiată de Iluminism), cea a "maturității" moderne și, ceea ce parcurgem în contemporaneitate, epoca "modernității târzii" sau a "modernității reflexive" (sau "radicalizate"). Aceștia prezintă mai degrabă abordări constructiviste de sorginte sociologică decât viziuni "culturaliste" și se întreabă care vor fi trăsăturile epocii postmoderne. Concepte cum ar fi "industrializare", "epocă postindustrială", "globalizare", "urbanizare", "eră comunicațională", "stat național" etc. sunt centrale în cadrul unor astfel de abordări. În acest context, pentru unii analiști
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
spectru pentru dezvoltarea teoriilor socioumane în general. În contextul lucrării de față, paradigma carteziană (care pare să descindă, prin diverse filiere cognitive, din paradigma aristotelică) îmi pare un model teoretic și explicativ extrem de relevant pentru dezvoltarea teoriei sociale. Teoria de sorginte aristotelică și carteziană pune accent pe ideea de formă și, implicit, de structură, iar paradigma neoaristotelică este cea care ghidează demersul teoretic prezentat în această lucrare. Într-adevăr, recentele teorii morfologice, fundamentate pe ideea de formă și elaborate de-a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
imprecisa traiectorie a căderii unei frunze uscate dintr-un arbore tomnatic. În cazul lucrării de față cred că putem înțelege mai bine diversele fenomene sociale, precum schimbarea sau tranziția, lipsite uneori de explicabilitate și de predictibilitate prin teoria sociologică de sorginte clasică; chiar dacă exemplele de mai sus sunt fenomene explicabile și cauzalist (determinist), ele sunt neinteligibile prin "minimalismul" galileo-newtonian, care reduce lumea la relații funcționale între particule. În societate, atomismul social poate fi tratat cu aceeași "indulgență": de fapt, obiectul de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acestei noțiuni, care sugerează interacțiunea dintre diverși factori sociali, cum ar fi interesele economice și/sau politico-ideologice, aparteneța religioasă, rata sărăciei, a infracționalității și cea demografică în diverse zone sau regiuni ale societății globale și, în special, în spațiul de sorginte axiologică occidentală. Problemele ridicate de "liniile de falie", aflate la intersecția dintre diversele spații de putere și influență (și, implicit, dintre interesele marilor puteri și dintre interesele latente sau chiar exprimate ale diverselor grupuri de interese economice, politice, etnice etc.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
rezistența la schimbare și la asimilare sau la coerentizare culturală se acutizează și prezintă noi forme fractale. Spre exemplu, cetățeni nativi francezi, dar panislamici (prin moștenire spirituală și genealogică), se simt marginalizați și revendică drepturi civice fundamentale ale civilizației de sorginte occidentală, inclusiv în sferele drepturilor etnice, ale reprezentării politice și economice sau ale emergențelor culturale. ■ Panslavism, panislamism, pangermanism, paneuropenism și Mitteleuropa Mai puțin contează, astăzi, dominația militară și teritorială. Odată cu "agresiunea" panideii nord-americane și a celei europene în spațiul cultural
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de acronime (v., spre exemplu, Internet 11). S-ar putea considera că elementele lexicale generate de comunicarea informațională fac parte din internaționalizarea unui segment al limbajului comun. Din constatările mele bazate pe observație participativă, majoritatea acronimelor și abrevierilor sunt de sorginte anglo-saxonă, dar sunt folosite și de vorbitorii de limbă română și franceză. b) Atrofiile lingvistice Pe de altă parte, începuturile mesageriei scrise prin telefonia mobilă au creat o deficiență în facilitarea comunicării: dat fiind că fiecare tastă a telefonului prezintă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o alternativă la comunicarea clasică. Această variantă este definită, printre altele, și prin însușiri paraverbale, constituind-se într-o mutație comunicațională. Astfel de mutații sunt frecvente în istorie, începând cu mixtura limbilor în perioadele greco-romană și a invaziilor tribale de sorginte asiatică asupra teritoriilor europene și culminând, spre exemplu, cu "franțuzismele" din România secolului al XIX-lea. Aceste mixturi lingvistice sunt atât de frecvente încât le putem considera "naturale". Întrebarea subsecventă se referă la importanța lor morfologică sau, mai precis, la
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin faptul că perpetratorii semio-semantici fluizi marchează simbioza dintre semn și semnificație și, la limită, consubstanțialitatea semnelor și/sau semnificanților cu semnificațiile denotative și conotative purtate de acestea. (T7) Rostirea este absorbită de tiparnița virtuală. Conform teoriei lingvistice structuraliste de sorginte saussuriană, dacă am putea cuprinde suma imaginilor verbale înmagazinate în tiparele de gândire ale tuturor indivizilor, am decanta legătura socială care constituie limba. Aceasta din urmă este un tezaur depus de practica vorbirii, un sistem gramatical care există virtual în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
2.1. Interfitronul o terapie sinergica Interfitronul reprezintă o modalitate, prin care într-un remediu de sorginte fitoterapeutică, se cumulează sinergic trei principii terapeutice esențiale asumate de practică medicală actuala: principiul similitudinii (homeopatie); principiul contrarietății (fitoterapie): principiul însușit al pulstonicii sau al emisiei stimulate și amplificate de radiație luminoasă/bioluminiscență în domeniul microundelor (DDM). Lumină prin componentă
INTERFITRON, o terapie sinergică. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Ioan Pîrvulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2092]
-
furnizând cititorilor săi o imagine negativă a societății românești, atât din perspectiva instituțiilor, cât și a oamenilor care le ilustrau. Nu a negat legăturile românilor cu Occidentul, pe care le vedea, tranșant, reconstituindu-se doar prin uzajul unei limbi de sorginte latină, respectiv prin fizionomia lor care aducea cu "aerul" sau "trăsăturile" spaniolilor și italienilor. "Dar, spunea el încă din introducere, urmele înrudirii morale au dispărut; Orientul le-a întipărit Moldo-Valahilor adânc în minte legile, moravurile, obișnuințele și, mai ales, defectele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
evident, conștientizând amploarea acestor fenomene, ca și complexitatea definițiilor acordate artei sacre, în general, în cele ce urmează, vom căuta să oferim un posibil răspuns la această întrebare, prin analiza unor exemple preluate din cadrul culturii vizuale autohtone și occidentale de sorginte creștină. *** Referindu-se la arta creștină, istoricul de artă Michelle P. Brown scria că aceasta "poate fi religioasă atunci când servește necesităților religiei și transmite învățăturile ei prin simboluri și imagini recognoscibile; poate fi spirituală atunci când, la fel ca și arta
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
personaje identice, este absolut întâmplătoare. GABRIEL CRISTIAN MISTERELE SFINXULUI 1 Egiptul antic, cu multe secole înainte de Hristos Gaza, Gizeh. Sfinxul străjuiește sobru și tăcut marea piramidă a lui Keops și Kefren, faraoni ai Egiptului antic, despre care unii spun că sorgintea lor ar fi atlantideană. Piramidele imense privesc din netimp, dovezi misterioase ale înțelepciunii și puterii, unei lumi bizare demult apuse. Grandioasa lor geometrie milenară, a incitat la dispute, conflicte, polemici, pe giganții antichității:Homer, Herodot și Pitagora, uimind posteritatea. Coloșii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
toamnă suflă frunzele uscate, viforul iernii trosnește crengile prunilor din țințirim și odată cu ele moare încet-încet și sufletul dragului meu Yon... Dar, murim de fiecare dată spre a renaște, nu? Iubirea mea, Yoane, nici măcar nu moare! Ea e de altă sorginte, făcută să dăinuie veșnic, pentru că Dumnezeu e însuși Iubirea. După cum te iubesc eu, știu că trebuie să mă iubești și tu, iar ceea ce simt eu, trebuie să simți și tu, oriunde ai fi... De aceea, te rog, Yoane, nu mai
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
inefabilă rugăciune. Nici poezia și nici iubirea nu mai sunt șoapte rostite sub patrafir. Drapelul care flutură la despărțire în inimile tuturor îndrăgostiților este, de fapt, o batistă. Să facem din iubire marea revanșă la adresa morții. Multe capodopere își au sorgintea în tulburătoare seisme erotice. După un timp, în cuplurile de mari îndrăgostiți, una dintre inimi rămâne de prisos. De regulă, iubirea este o rană. Cu sau fără pansament. A ajuns, iată, și iubirea în marea groapă cu var a sentimentelor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]