32,236 matches
-
din Regimentul Dolhasca, spre vest, pe itinerariul LespeziHeci-Pașcani-Moțca, pentru a se apăra pe Valea Moldovei. În luptele de retragere, în localitatea Lespezi, infanteria inamică cu două batalioane, atacă puternic pentru a ocupa podul de peste Siret. Pentru a opri înaintarea armatelor sovietice, românii comandați de lespezeanul V. Hreamătă au aruncat podul în aer, la dinamitare participând și soldatul Gheorghe Burcut (Oloi) din Heci, salvându-se toate tunurile, muniția, oamenii răniți, trupele pregătindu-se în aceeași zi (7 aprilie 1944) să se retragă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la atac în zona Trestioara, cât și la Boureni, însă a fost respins cu pierderi mari. La 23 august 1944, Divizia a 6-a contraatacă la est de pădurea Trestioara, reușind intrarea inamicului până la 200 m sud de cazemate. Ofensiva sovietică declanșată la 20 august 1944 duce la ruperea frontului Iași-Chișinău și trecerea Siretului a armatelor sovietice conduse de generalul Malinovski, atacând din flanc și din spate armatele românești. După lupte crâncene au fost distruse orașul Pașcani și târgul Lespezi. În
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
La 23 august 1944, Divizia a 6-a contraatacă la est de pădurea Trestioara, reușind intrarea inamicului până la 200 m sud de cazemate. Ofensiva sovietică declanșată la 20 august 1944 duce la ruperea frontului Iași-Chișinău și trecerea Siretului a armatelor sovietice conduse de generalul Malinovski, atacând din flanc și din spate armatele românești. După lupte crâncene au fost distruse orașul Pașcani și târgul Lespezi. În noaptea de 23 spre 24 august s-a declarat încetarea ostilităților împotriva armatelor sovietice („Profiluri militare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dumitru Tătărușanu, Ion Nichita, Mitruță Nichita, Vasile Rotaru. Tragic a fost pentru familiile ai căror soți, fii, frați nu s-au mai întors, peste jumătate din cei plecați. Este și cazul prizonierului Vasile I. Drob, care a murit în Uniunea Sovietică. În memoria lor, s-au ridicat monumente la Lespezi, Heci, Bursuc Deal, Buda. Numele celor căzuți la datorie au rămas înscrise pe plăcuțele monumentelor: 1. Eniu C. Ion 09.08.1923, Lespezi, plt. Șc. Militari 2. Bucoveanu V. Gheorghe 08
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1950, când a devenit miliție și s-a mutat în casa pretorului, colț cu strada Brătenilor. La 6 aprilie 1944, în acea clădire în care se afla și oficiul poștal era stabilit Comandamentul Armatelor Românești, care se retrăgeau din Uniunea Sovietică pe linia Lipcani - Botoșani - Sirețel - Pașcani. În acea zi, târgul era plin de soldați, iar în ziua următoare podul de fier avea să fie aruncat în aer. Ultimul comandant de jandarmi și primul milițian avea să fie Aurel Botez, a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ce vizau școala și localitatea. După al doilea război mondial se modifică planul de învățământ, programele școlare, structura disciplinelor școlare și conținutul manualelor. Se introduce studiul obligatoriu al limbii ruse și se aplică notarea de la 1 la 5 după model sovietic în anii școlari 1952-1953 și 19561957, după care în anul 1958 se revine la sistemul de notare de la 1 la 10. Anul școlar 1962-1963 a fost ultimul când absolvenții terminau șapte clase și la sfârșitul cursurilor susțineau examen de absolvire
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
prezenta astfel: Pentru a ne da seama de politizarea și sovietizarea procesului de învățământ, a fost de ajuns să urmărim programul serbării de sfârșit de an din 26 iunie 1949, programul cuprinzând 30 de secvențe printre care: - imnul R.P.R.; - imnul sovietic; - Imn închinat R.P.R., recitare Emilia Palade, clasa a VI-a; - Întâlnire pe Elba, recitare Lucia Grapan; - La luptă pentru pace, recitare Alexandru Moșneagu; - Cântec, recitare Maria I.Simina;Marșul țăranilor, recitare Vasile Hreamătă;Avem pământ, recitare Petru Camer; - Azi țara
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
limbă străină, cu o campanie de promovare (de pildă, legată de participarea RPR, în 1952, la Consiliul Mondial al Păcii, ținut la Viena, la care fuseseră formulate și câteva recomandări privind politicile culturale), indica drept campioană, în materie de literatură sovietică, Editura Cartea Rusă, care publicase, în cei 9 ani de activitate, 1.468 de titluri (dintre care, 406 în limbile minorităților), în 20.750.000 de exemplare 2. Să observăm că, dacă perioada interbelică își găsise ascendența, în ceea ce privea
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
sensibilă la "agreabil", "atracțional" și "îndulcitoare spre lectură", epoca de după 1944 va face apel la cea pașoptistă: activitatea editorială era din nou "serioasă", menită în primul rând instruirii (politice, de data aceasta). Într-o conferință cu titlul Cultura în Uniunea Sovietică, ținută în 25 ianuarie 1948 la Ateneul Român, Iorgu Iordan, proaspăt întors din URSS, vorbea despre "înlesnirea și răspândirea creațiilor culturale" ca despre unul dintre fundamentele societății sovietice. Dat fiind că socialismul însuși era "un produs, de calitate superioară, al
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
politice, de data aceasta). Într-o conferință cu titlul Cultura în Uniunea Sovietică, ținută în 25 ianuarie 1948 la Ateneul Român, Iorgu Iordan, proaspăt întors din URSS, vorbea despre "înlesnirea și răspândirea creațiilor culturale" ca despre unul dintre fundamentele societății sovietice. Dat fiind că socialismul însuși era "un produs, de calitate superioară, al culturii"3, statul sovietic își propunea să obțină o "masă cultivată", punându-i la dispoziție o cultură "generoasă, umanitară". În viziunea partidului, literatura, teatrul, cinematograful aveau, finalmente, aceeași
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
ianuarie 1948 la Ateneul Român, Iorgu Iordan, proaspăt întors din URSS, vorbea despre "înlesnirea și răspândirea creațiilor culturale" ca despre unul dintre fundamentele societății sovietice. Dat fiind că socialismul însuși era "un produs, de calitate superioară, al culturii"3, statul sovietic își propunea să obțină o "masă cultivată", punându-i la dispoziție o cultură "generoasă, umanitară". În viziunea partidului, literatura, teatrul, cinematograful aveau, finalmente, aceeași prețioasă calitate ca și presa: aceea de a întări solidaritatea maselor. Exercitând o influență la fel de mare
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
Număr de număr, începând cu septembrie 1944 când este reînființat, "Scânteia" va ține sub foc continuu instituțiile culturale, coordonând marea campanie de epurare. Și "Veac nou" este implicat în această campanie de epurare și, la schimb, de propagandă a culturii sovietice, furnizoarea "singurei filosofii pertinente a prezentului". Dacă în numărul din 17 decembrie 1944 publicația vorbea despre Otrava cărților didactice de dinainte de 23 august 1944, în cel din 1 septembrie 1945 afirma: "Dacă s-ar face un bilanț al tipăriturilor apărute
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
tip nou. Literatura vecinilor noștri de la Răsărit, spunea N. Moraru, viitorul redactor-șef al revistei "Veac nou", este atât de imensă, încât simți că "te afunzi ca într-o mare în plină furtună". Doar cel care parcurge cărțile marii culturi sovietice poate pătrunde misterul, "pentru mulți nedezlegat", al felului în care "un simplu muritor poate să devină erou, un țăran neștiutor de carte - poet de frunte și o lume înapoiată - leagănul civilizației veacului al 20-lea" 8. Mirajul mefistofelic pe care
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
sprijină aserțiunea este evident... Cititorul român înțelegea pentru prima dată cât de indispensabil era pentru sine acest produs. Prin intermediul editurii, "încetul cu încetul, n-a mai rămas nici un om de bună credință care să nu fie pătruns de măreția civilizației sovietice"9. Cu ajutorul acestor cărți, "Silabisim un limbaj nou. Sunt încă multe nedumeriri ca după o trezie târzie ș...ț o lume nouă trebuie să se nască pe baze noi materiale"10. Numărul 2 din "Veac nou", din 17 decembrie 1944
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
17 decembrie 1944, consemnează deja cele 8 puncte ale planului editorial al Cărții Ruse: - traduceri din scriitori sovietici și clasici ruși; - autori occidentali democrați; - scriitori români democrați; - cărți pentru copii și tineret; - cărți de popularizare; - lucrări privind viața și cultura sovietică. În același număr era oferită și o bibliografie conținând primele titluri apărute la Cartea Rusă (A.N. Ostrovski - Așa s-a călit oțelul, Ilya Ehrenburg - Puterea cuvântului, Petre Constantinescu-Iași - Educația publică în Uniunea Sovietică; Femei-eroi ale Uniunii Sovietice, Administrația în
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
popularizare; - lucrări privind viața și cultura sovietică. În același număr era oferită și o bibliografie conținând primele titluri apărute la Cartea Rusă (A.N. Ostrovski - Așa s-a călit oțelul, Ilya Ehrenburg - Puterea cuvântului, Petre Constantinescu-Iași - Educația publică în Uniunea Sovietică; Femei-eroi ale Uniunii Sovietice, Administrația în URSS), precum și câteva dintre cele aflate în pregătire: Mihai Beniuc - Antologia poeților sovietici; A.P. Cehov - Opere alese; N.V. Gogol - Taras Bulba; A. Malraux - Speranța; L. Aragon - Cartierele fericite; John Dos Passos - 1918, și Paralela
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
și cultura sovietică. În același număr era oferită și o bibliografie conținând primele titluri apărute la Cartea Rusă (A.N. Ostrovski - Așa s-a călit oțelul, Ilya Ehrenburg - Puterea cuvântului, Petre Constantinescu-Iași - Educația publică în Uniunea Sovietică; Femei-eroi ale Uniunii Sovietice, Administrația în URSS), precum și câteva dintre cele aflate în pregătire: Mihai Beniuc - Antologia poeților sovietici; A.P. Cehov - Opere alese; N.V. Gogol - Taras Bulba; A. Malraux - Speranța; L. Aragon - Cartierele fericite; John Dos Passos - 1918, și Paralela 45; J. Steinbeck: - Cartierul
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
în calitate de secretar general al ARLUS, cât și Mitiță Constantinescu, în calitate de președinte al secției Cartea Rusă12, descriau evenimentele din prima etapă a activității editurii, când fuseseră multiplicate 38 de volume primite prin amabilitatea VOKS, "această organizație de înaltă cultură din Uniunea Sovietică, care ține strânsă legătură cu multe țări din Europa, ca și de dincolo de ocean"13. Chiar dacă până în 7 aprilie 1945 editura nu dispusese de un local propriu, în decurs de doar 6 luni a reușit să editeze 64 de cărți
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
de doar 6 luni a reușit să editeze 64 de cărți, într-un tiraj de 289.000 de exemplare - cifră record: "Nici una dintre instituțiile de editură n-a putut să realizeze acest record de tipărire și imprimare, nu pentru cărți sovietice, dar pentru cărți românești!"14. Potrivit unor date oferite șapte ani mai târziu (în numărul din 3 iulie 1952 al revistei "Veac nou"), la finele anului 1945, editura publicase 99 de cărți (cifra se referea doar la beletristică), într-un
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
și broșurile cu tematică propagandistică au o pondere mai mare18. Este semnificativ, în acest sens, faptul că, în 1949, editura a publicat în română, maghiară, germană, sârbă și ucraineană o serie de volume precum: Oamenii culturii și științei din Uniunea Sovietică apără pacea; Părerea oamenilor simpli din Uniunea Sovietică despre pace; Antologie de poezii despre pace și democrație, la care se adăuga un album "cu fotografii și texte lămuritoare", având ca titlu URSS în fruntea luptei pentru pace19. În noiembrie 1950
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
mai mare18. Este semnificativ, în acest sens, faptul că, în 1949, editura a publicat în română, maghiară, germană, sârbă și ucraineană o serie de volume precum: Oamenii culturii și științei din Uniunea Sovietică apără pacea; Părerea oamenilor simpli din Uniunea Sovietică despre pace; Antologie de poezii despre pace și democrație, la care se adăuga un album "cu fotografii și texte lămuritoare", având ca titlu URSS în fruntea luptei pentru pace19. În noiembrie 1950, este comunicat un tiraj de 1.105.000
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
Altă categorie de prefațatori era cea a vocilor de autoritate (ideologică): N. Moraru, Ion Călugăru etc. Multe dintre prefețe sunt preluate direct din ediții rusești, semn al unei neîncrederi în capacitatea cititorilor profesioniști români de a înțelege corect universul literar sovietic. În multe cazuri nu este precizat traducătorul, ediția nu are un prefațator sau un minimum discurs de escortă (nu este doar cazul cărților de propagandă și de popularizare, ci și al celor de beletristică). Mai ales în primii ani, avem
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
în grabă. Cartea Rusă a dispus de un număr de 25 de colecții, care articulează tematic dezideratele ideologice anunțate în programul publicat în decembrie 1944 (din 1945, colecțiile: Literatura pentru copii, Colecția ARLUS, Literatura politică și militară, Clasicii Ruși, Literatura sovietică, Literatura progresistă; Studii și documente românești; din 1946: Știința pentru toți; din 1947: Călăii Europei; din 1948: Literatura pentru toți; din 1950: Biblioteca analelor româno-sovietice; Colecția satului; De vorbă cu sătenii; din 1953: Lectura; din 1954: Monografii; din 1955: Muzica
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
de confruntări și revizuiri ale textului, uneori chiar cu excese ce au condus la alterarea armoniei textului original. Și Demostene Botez, scriitorul care în 1962 vorbea, în broșura Prin URSS apărută la Editura Tineretului, despre grandoarea aproape egipteană a arhitecturii sovietice și despre ospitalitatea colhozurilor, are numai cuvinte dure la adresa editurilor interbelice (goana după câștig le-a împins să cultive pornografia și criminalitatea, iar lipsa unei perspective ideologice - o traducere belferească 32). El formulează însă și câteva observații pertinente legate de
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
la romanul Verei Panova - Tovarăși de drum. Oamenii pe care Vera Panova îi zugrăvește sunt "oameni din massă" pe care autoarea i-a ridicat "în văzul lumii întregi", pentru a arăta "cum au fost ei educați, crescuți, îndrumați de realitatea sovietică"37. Romanul impresionează și prin arhitectură - senzația că în cadrul unei povestiri sunt mai multe. "Arhitectura aceasta a fost utilizată de scriitori". Unul dintre aceștia era numitul Aldous Huxley, "în romanul său de Ťideiť Contrapunct șsic!ț", însă "Cât de slab
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]