2,695 matches
-
și fuziunile dintre diferite societăți și grupuri sunt tot mai numeroase. De multe ori este vorba despre societăți cu sedii în țări diferite. Faptul cel mai inedit în acest proces de mondializare rezidă în apariția investitorilor instituționali, care administrează fonduri speculative sau fonduri de pensie de origine anglo-saxonă. Acești "nebuni", pentru a relua eticheta folosită, la un moment dat, în mediile financiare și în presă, nu cunosc granițe și investesc în funcție de rentabilitățile bursiere ale societăților cotate (Izraelewicz, 1999). Rezultă că nu
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
descompunerii". Or, cum "unicul sens al lumii" i se pare "spectacular", numai consecințele bolii (repaosul absolut), și nu boala însăși (simplu "mijloc") reprezintă "împlinirea" propensiunii sale contemplative, singura preocupare pe care o găsește acceptabilă fiind tot "de ordin estetic și speculativ, și deci dezinteresat". De fapt, "miasma tare a nihilismului", lipsa de apetență vitală (un determinant psiho-temperamental, deci) "cheamă" cu adevărat boala fizică, pentru a distruge "germenul voinței de putere firesc tinereții, pentru a-l trece prin cuptorul marilor renunțări și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
moderni, precum Camil Petrescu și Eugene O'Neill, și despre sensurile intelectuale ale erotismului pe care le vehiculează scrierile de tinerețe al lui Lovinescu și va vedea despre ce vorbesc. Printr-o atitudine disimulată, de "blândețe" autoironică ce pregătește saltul speculativ, critica lui Antonio Patraș își descrie, de fapt, propria poziție intelectuală. Antonio Patraș este un critic care, neaspirând să rămână în istorie prin inventarea de concepte și metodologii, de reevaluări și cartografieri canonice, cumva obosit dinainte de "lupta vieții", pe care
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
le denumește "catholita", "todetita", "horetita", "acatholia", "atodetia" și "ahoretia". Maladiile spiritului nu țin de biologic, ci de ființă, de identitatea fiecăruia. "Înălțând patologia din zona psihismului uman în tăriile maladiilor spiritului, intrăm, pe mâna lui Noica, în zona crepusculară a speculativului, fiindcă, oricât aș evita să observ, construcția patologiei spiritului mi se arată mai degrabă ca artefact al sofisticii", anunță Nicoleta Sălcudeanu, acceptând totuși că exilul stă la granița dintre psihic și spirit, iar două dintre maladii "ar putea îmbogăți cu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mai semnalăm și pe aceea de a fi crezut (împreună cu Fericitul Ieronim) că Dumnezeu este vizibil spiritual în esența Lui, greșeală reluată, printre alții, și de Varlaam calabrezul în disputa cu Sfântul Grigorie Palama. Aceste erori sunt, desigur, consecința formației speculativ filosofice neoplatonice de care Fericitul Augustin nu s-a putut dezbăra pe deplin. Aspectele sus amintite sunt aprofundate de părintele francez ortodox Patric Ranson în studiile sale. Teoria supremației harului în actul mântuirii și predestinației absolute, precum și concepția eronată despre
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
din secolele IV și V, el precizează că în Dumnezeu se află o singură esența sau ființă, în trei persoane. În partea a doua, cărțile VIII-XV, se ocupă cu fundamentarea filosofică a dogmei trinitare, dând dovadă de o mare profunzime speculativă. În argumentare el folosește diferite imagini și analogii în legătură cu cele trei puteri ale sufletului omenesc: existența, cunoștința și voința. De libero arbitrio (Despre liberul arbitru) cuprinde trei cărți și s-a dorit a fi răspunsul la întrebarea „de unde provine răul
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
al scrierii este subsumat interesului ei cultural-documentar. Gândirea augustiniană ni se dezvăluie în devenirea ei fascinantă. G. Opera oratorică Cuprinde aproximativ 800 de omilii, inclusiv cele exegetice la Ioan, cele mai multe dintre ele fiind tahigrafiate. Predica augustiniană este mai abstractă, mai speculativă. H. Corespondența Corespondența Fericitului Augustin cuprinde o colecție de 270 de scrisori, dintre care 47 îi sunt adresate lui, 6 unor prieteni, unele scrisori au un caracter strict personal, altele abordează probleme de filosofie, teologie și pastorație. În acest sens
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
este considerată cel mai vechi tratat de psihologie creștină. Dar cel care „unește în el puterea creatoare a lui Tertulian, lărgimea de orizont a lui Origen, simțul bisericesc a lui Ciprian, ascuțimea dialectică a lui Aristotel, avântul idealist și adâncimea speculativă a lui Platon, simțul practic al latinului și mobilitatea teoretică a grecului”, figură gigantică a literaturii creștine, ce întrunește în pesonalitatea și în operele lui caracteristicile școlii apusene, este Fericitul Augustin. II.3.1. Educația în gândirea Fericitului Augustin Educația
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
psihologice și sociale implicate în realizarea funcțiilor de predare-învățare. În concepția lui J. Dewey, copilăria nu trebuie privită ca o stare de imaturitate, ci ca un moment al vieții, caracterizată prin puterea de creștere. Ca reacție la pedagogia de tip speculativ, se dezvoltă pihologia și pedagogia xperimentală. Binet și Simon au elaborat prima scară metrică de măsurare a inteligenței. Se dezvoltă curentul „educației noi” sau al „școlii active”. E. Durkheim a pus în evidență caracterul social al educației (ca fapt obiectiv
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
imparțială, obiectivă (emițător neimplicat), prin limbaj denotativ, impersonal, prin lexicul specializat etc.; - textul argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă asumată, subiectivă. Limbajul, denotativ și conotativ, primește mărci ale subiectivității, ale retoricii argumentative, se nuanțează expresiv și/sau afectiv. Scopul informativ și cel cognitiv sunt dublate, în aceste cazuri, de scopul persuasiv; - în ambele situații, însă, textul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
percep realitatea. În viziunea eroului, raportarea diferită la realitate, la vârsta copilăriei și la cea a maturității, este motivată de credința copilului în miracol. Aceste reflecții au rol în caracterizarea indirectă a personajului, care, deși adolescent, vădește o gândire profundă, speculativă, de tip ana litic. Limbajul elevat, neologic, justifică de asemenea încadrarea acestui personaj în tipologia intelectualului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Impactul massmediei asupra comunității Una dintre caracteristicile lumii moderne este globalizarea informației, care nu ar fi fost posibilă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
literar profunzime și originalitate. De exem plu, ecranizarea romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război suplinește, prin adăugarea unor episoade, chiar a unor personaje inexistente în opera lui Camil Petrescu, neputința aparatului de filmat de a surprinde gândirea speculativă a protagonistului, dilemele sale interioare. În al doilea rând, transpunerea cinematografică a unui roman este multiplu condiționată: de caracterul „reprezentabil“ al narațiunii, de accentul asupra evenimentelor și conflictelor exterioare, de durata limitată a unui film etc. Cu toate acestea, meritul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
următor el a publicat eseul care definea opțiunile sale sociale, intitulat De la propriété capitaliste à la proprieté humaine. Aportul lui Maurice Blondel, care se situa în tradiția augustină, este de asemeni foarte important datorită reflecțiilor sale asupra raporturilor dintre gîndirea speculativă și realitatea practică, a acțiunii. El propunea o justificare a unității profunde a persoanei în ființa sa și în acțiune; aceasta este "locul geometric" unde se întîlnesc rațiunea și credința. El ajută astfel la clarificarea termenilor de angajare politică. Filosofia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
reținerile cu preponderență în Le paysan de la Garonne: "Partide politice numite "creștine" (majoritatea fiind mai ales combinații de interese electorale)", din cauza cărora "speranța în apariția unei politici creștine (care să răspundă practic la ceea ce reprezintă o filosofie creștină în plan speculativ) a fost complet blocată"14. În 1934, scriindu-i directorului de la L'Aube, Paul Archambault, el nega faptul că ar avea un program creștin-democrat afirmînd că vede lucrurile dintr-un punct de vedere "complet diferit". (L'Aube, 25 ianuarie 1934
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fluier de plumb). Autorii demonstrează o remarcabilă vivacitate stilistică și convingeri demne de epoca lor, anatomo-clinică: "Jurnalul nostru se va baza mai mult pe anatomia patologică, fără care medicina devine nu o știință positivă, după cum trebuie să fie, ci una speculativă". "Nimica fără causă", era deviza redactorilor. Calificarea bună a acestor medici, ambii doctori ai Facultății de Medicină din Paris, numărul de paturi remarcabil la acea dată, instrumentarul pe care îl menționează, printre care microscop, sfigmograf, termometre și "alte aparate de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sunt dintre cele mai interesante și interpretarea lor denotă o gândire anatomopatologică, de altfel, declarată: "Jurnalul nostru se va basia mai mult pe anatomia patologică, fără care medicina devine nu o știință positivă, după cum trebuie să fie, ci o știință speculativă. Nimica fără causă, iată credința noastră și de câte ori causa ne este necunoscută, mai bine preferăm să mărturisim imperfecțiunea sensilor noștri și a instrumentelor noastre de observație, decât să ne pierdem în discuțiuni și ipoteze scolastice". S-au comunicat, în cele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sentimentul; ci mai degrabă: avem nevoie de un intelect care are sentiment. Și tocmai acesta este neexprimatul, sentimentul care se arată intelectului.“44 Ceea ce viza Wittgenstein prin distincția dintre ceea ce se spune și ceea ce se arată era nu numai metafizica speculativă, ci și limbajul literaturii. Admirația lui Wittgenstein pentru poemul lui Uhland Graf Eberhards Weissdorn se îndreaptă nu spre ceea ce se spune, ci spre ceea ce se arată în poem. Cum observă Engelmann, imaginea unei vieți în 28 de rânduri. Este poemul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care a consacrat-o dezvoltării gândirii lui Wittgenstein, Pears face afirmații și mai concludente. Ceea ce oferă Tractatus-ul - scrie el - este o „metafizică a experienței“, o metafizică derivată din însăși existența limbajului ce descrie fapte. După cum se știe, distincția dintre metafizica speculativă precritică și „metafizica experienței“ este o distincție kantiană. „Știința se sprijină pe o metafizică fundamentală, care nu este o extindere a științei.“19 Ca și Kant, în prima sa Critică, Wittgenstein cercetează fundamentele cunoașterii bazate pe experiență. TRACTATUS-UL ȘI
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
este vizibilă pentru o minte ce nu este suficient 138 GÂNDITORUL SINGURATIC de bine exersată din punct de vedere logic. O notație conceptuală adecvată va face însă posibilă identificarea nonsensurilor ascunse, nonsensuri care survin bunăoară în opere reprezentative ale metafizicii speculative. „Trebuie să utilizăm, așadar, un limbaj al semnelor care ascultă de gramatica logică - de sintaxa logică“, ni se spune în 3.325. Pe de altă parte, regulile sintaxei logice sunt respectate în mod obișnuit de către vorbitorii limbajului cotidian, chiar dacă ei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o contribuție în domeniul teoriei cunoașterii și al filozofiei limbajului. Ei vor presupune că în centrul lucrării stă formularea unui 164 GÂNDITORUL SINGURATIC criteriu al semnificației cognitive pentru expresiile limbajului și delimitarea, pe această bază, a științei pozitive de metafizica speculativă. Și vor considera că Tractatus-ul propune o teorie, una înrudită cu cea kantiană, în măsura în care este tot o teorie a experienței, diferită însă de aceasta prin orientarea ei empiristă. O formulare foarte clară a acestei receptări răspândite a Tractatus-ului a dat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mesaj moral este simplu și transparent, în contrast cu cele în care sunt etalate ambițiile intelectuale și artistice ale regizorului. Lui Wittgenstein îi plăcea să citească prietenilor basme populare pentru copii, de exemplu povestirile fraților Grimm. El valoriza marile opere ale gândirii speculative din aceeași perspectivă din care recepta arta și textele religioase. Contestarea pretenției metafizicii tradiționale de a reprezenta o contribuție la cunoașterea lumii mergea mână în mână cu prețuirea pentru acele realizări ale geniului filozofic în care vedea expresii a ceea ce
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
limbă engleză din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea. Întâlnim nenumărate mărturii în acest sens în vaste teritorii ale literaturii filozofice. Aprecieri critice standard la adresa Tractatus-ului, care pot fi găsite în scrierile unor filozofi de orientare speculativă, existențialistă, marxistă sau neomarxistă din a doua jumătate a secolului trecut, pornesc de la presupunerea că lucrarea de tinerețe a lui Wittgenstein ar fi constituit punctul de plecare și de sprijin al empirismului logic.78 Dincolo de unele apropieri la suprafață, există
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
membri ai Cercului de la Viena care au identificat în Tractatus tendințe și poziții de care au înțeles să se delimiteze.81 Tânărul Wittgenstein a fost, ce-i drept, apropiat de filozofi ca Russell, Schlick sau Carnap, prin contestarea pretenției filozofiei speculative de a formula enunțuri adevărate despre absolut, necondiționat, transcendent, despre lume ca întreg. Chiar dacă nu pe temeiul unui criteriu al semnificației cognitive a enunțurilor, a unui anumit criteriu de demarcație, a unui argument filozofic general. El s-a despărțit însă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un alt pasaj, Haller găsește identitatea a ceea ce numește „filozofia austriacă“ în „sublinierea metodei logice de critică a limbajului și postularea unei baze empirice a cunoașterii, o filozofie care este caracterizată negativ prin respingerea sinteticului a priori și a metafizicii speculative a idealismului german“ (op. cit., p. 22). Încadrarea Tractatus-ului în această tradiție de gândire nu va surprinde din partea unui autor care afirmă că Wittgenstein „ar fi fost convins că întrebările metafizice vor fi eliminate doar printr-un criteriu al sensului, acel
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
prin activități cum sunt imaginarea jocurilor de limbaj care se asociază diferitelor situații de viață și activități oferă, credea el acum, posibilități de exprimare a personalității, este adevărat foarte diferite de cele pe care le oferea marea tradiție a metafizicii speculative, dar tot atât de generoase. Dacă comparăm scrierile mai târzii ale lui Wittgenstein cu ceea ce reprezintă nota dominantă a filozofiei profesionale, îndeosebi în țări de limbă engleză, în vremea lui ca și mai aproape de noi, s-ar putea spune că în ele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]