8,775 matches
-
plină de mister. Indiferent de locul și forma de prezentare, copilăria își are structurile ei unice, fiind un tărâm independent, cu centru în sine însuși, având deplină suveranitate în hotărârile ei. Se cunoaște faptul că, din perspectivă imaginativă, copilăria e spontană, naivă, de o mare sensilitate, jocul fiind preocuparea primordială, un adevărat univers creat, fără simțul perenității. Copilul se comportă naiv și îi place să fie în ipostaza de subiect și obiect al jocului. Literatura este scena pe care acest tărâm
POEZIA PENTRU COPII-POVESTEA UNUI IZVOR AL TUTUROR TRĂIRILOR NOASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368153_a_369482]
-
primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele, le închise în saivan unde aveau umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Se învățase să trăiască într-o turmă mare și libere, nu câteva ca acum. Moș Constantin dorea să dea o petrecere odată cu aducerea oilor acasă
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
pornesc zăbrelele/ și se afunda într-o gaură neagră/ visează omul că sfârteca ielele/ înfipte colțos în carnea lui magra” (Ochi prăfuit de stele). Acest univers dereglat generează imagini fragmentar-admirabile: „Fluturele cap-de-mort/așezat ca un sultan pe lumina/afăcut un spontan avort/oare de ce, din a cui vină?” Sau această imagine compensatorie a universului tămăduit, în care propensiunea spre sacru, atât de consubstanțiala poetului, se înaripează într-un spațiu eterat de Buna Vestire: „... poarta, ca un Sfânt Triptic/ ce se dezvăluie
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
este o formă de particularizare a sinelui fiecărui membru care îi unește și le valorifică. Ceea ce survine în timpul evoluției unui popor, ca moment adăugit culturii sale, îl numim obicei. Aici, am putea da exemplu datina sărbătorii de Dragobete cu intervenția spontană a sărbătorii americane Valentin days. O suprapunere și, totodată, o diferențiere de manifestări. Sărbătoarea Dragobetelui este pornită din străvechimi (îmi permit să subliniez că nu de etimologia numelui sărbătorii vorbesc, ci de vechimea acesteia ca materializare a unei stări de
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
amuzant șiretlicul prin care, mizând pe ignoranța anchetatorului, a încercat să-l păcălească pe kaghebist, invocând că de fapt versul era “Vine trenul din... Bender”. Anchetatotul, nu chiar încuiat, i-a cerut să reproducă și versul următor. Într-o inspirație spontană Rică încropește stihul salvator: “Vine trenul din Bender/ Plin cu minereu de fier...”. Întâlnim în roman și exemple de manifestare a demnității naționale în modul hâtru, tipic basarabeanului simplu. De exemplu, în satul de origine al lui Valentin, milițianul, un
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
arcuite Pulsează carmin pasiune Cu-n tremur ușor,cuprinse de dor Te-ncântă de-a lor slăbiciune Narcoză subtilă produc fără grabă Din câmpul de maci ,înflorit Mișcări rafinate,pornite din suflet Spectacol oniric transmit Din zâmbet șăgalnic,provoacă incendii Spontane în inimi novice O mică grimasă,de plictis de-apare-i Semnalul ca vraja să strice Poeme în râuri prăvale tăcute Când ele se întredeschid Sau spun fără vorbe-n a lor încrețire Că poți ca să fii insipid Ușor umezite,propun cu
BUZE DE DOR de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353520_a_354849]
-
cu pretenții boierești. Partid complet rupt de lumea și realitatea profundă, adâncă a săracilor, a necăjiților dar cică îi reprezintă! Cât cinism!? Ne mai vorbind de cele sfinte, de semenii „aleși”, lumea greu-manipulabilă?! Aici promisiunile și intervențiile calculate, dar și spontane într-o lume sărmană și plină de dezabilități sociale și umane pentru o zi, sunt la mare preț: curge miere și unt, zahăr și ulei, orez și orz (ovăz?), bere și mititei, etc., și am salvat viața satului și România
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
-mi scriu și memoriile, carte de suflet închinată părinților și orașului meu dintre vii. Vreau să cred că n-am făcut umbră fără rost pământului. Cititorul, studenții și cei care m-au cunoscut o vor spune cu sinceritate, deschis și spontan. Eu nu-i voi mai auzi, pentru că voi fi atât de departe, nemaiputând afla reproșurile, părerile și suspinele, dacă le voi fi meritat” * „Dacă am avut o însușire pe care nu știu cine mi-a strecurat-o în minte, în suflet, în
NICU T.ALEXIS, PERSONALITATE DISTINSĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354352_a_355681]
-
sunt singurul loc în care oamenii își mai regăsesc demnitatea umană, în care se întâlnesc, se cunosc și se recunosc ca aparținând aceleiași comunități. Parohiile îndeplinesc funcția de coagulare a comunității, sunt un antidot împotriva singurătății, sunt mijloace de întrajutorare spontană a cetățenilor. Statul este obligat nu numai să vadă, ci și să recunoască aceste lucruri. Nu are voie și nu are motiv să se amestece în viața lor de zi cu zi, însă este dator să le protejeze, pentru că ele
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
al vieții nu e mai dulce și savuros ca acela căutat, cules și pus în cămara sufletească a publicului: melosul folcloric românesc! Culegerea nu s-a făptuit printr-un lan de cultură, ci pe o câmpie cu iarbă și flori spontane, trudnic, dar nu descurajator, având sprijinitori spirituali și chiar faptici, pe savanta cercetător și etnolog Emilia Comișel, prof. univ. dr. Gheorghe Oprea (Universitatea Națională de Muzică din București), realizatorii Theodora Popescu, Ion Filip, Simona Patraulea, Marioara Murărescu)... Toate colaborările sale
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
Într-un sens, cultura și creația artistică universalizează etic și estetic omul. În sfera umanului, frumusețea este convergentă conștiinței și rațiunii. Ceea ce îmbogățește cultura care pornește de la educația în primul rând a copiilor căutători de sinteze finale în creația artistică spontană, indefinită, adesea întretăiată cu joaca, este muzica. Într-un timp ca acesta în care toată muzica este înădușită de marea industrie antimuzicală, sunt puțini copii care să nu fi auzit de soprana Angela Gheorghiu și să nu o placă pe
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un verb de acuratețe unică, o poezie a cântecului, sublimă, o flexibilitate scenică vivace, spontană, vibrantă...! „Benone”, cugetă Dan Puric, „Jurnalul Național”, 31.03.2008, „este o lacrimă de cântec românesc autentic... O voce senină și caldă, precum cerul din pânzele lui Grigorescu și un suflet pe măsură... Un spirit liber... Un model pentru mulți
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
prindeau în horă, sau se desprindeau, ea creștea și descreștea uniform. Distanța dintre jucători era aceeași. Direcția de mișcare nu era monotonă. Se juca mereu cu alternanțe neprevăzute, fie la dreapta, fie pe loc, fie la stânga. Aceste mișcări variate și spontane îi dădeau toată frumusețea.Cum reușeau jucătorii să execute acele mișcări neprevăzute în armonie perfectă? Hora era condusă de jucători experimentați cu „strigăturile”. Care nu se făceau la întâmplare. Momentul strigăturii trebuia să fie odată cu schimbarea pasului. Strigăturile erau o
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
nu mai erau pași, ci sclipiri de fulgere, imposibil de urmărit. Țesătura pașilor ar fi fost deslușită, doar dacă ar fi fost redată cu încetinitorul. Cine putea urmări așa ceva, când mișcările erau imprevizibile, extrem de variate și de rapide? Iar strigăturile, spontane și tot mai surprinzătoare, niciodată repetate. Și totuși...trupurile dansatorilor se frângeau, se răsuceau și reveneau prin suveica țesăturii pașilor, într-o armonie perfectă. Te uimea complexitatea pașilor și viteza mișcărilor, încât te întrebai: când și cum au învățat ăștia
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
pe care cartea mi-a adus-o aproape ca într-un univers imponderabil. Am o mare nedumerire: lumea epico-literară a scriitoarei Vavila Popovici a fost determinată de ambianța morală și literară în care a trăit și trăiește, sau este rezultatul spontan al imaginației? Scriitorii pendulează mereu între realitate și imaginar, între Realia și transfigurarea acesteia în litera stacojie. Pentru dumneavoastră cum este această relație dintre lumea adevărată și universul literar pe care, cu generozitate și bucurie, îl oferiți cititorilor? Vavila Popovici
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
unui gânditor o dă felul propriu de a pune problema, modul de formare a unui material neutru și general cunoscut. Ca și artistul, gânditorul e în căutarea unui “cum “ la care nu poate ajunge fără vocație și chiar fără inspirație spontană. Veritabila profunzime a filosofiei stă în puterea de construcție și în libertatea ei de poezie abstractă.Poezia ține să îndeplinească o funcție filosofică, filosofia- una formală, poetică; sau, menținându-și fiecare funcția, își împrumută reciproc mijloacele.Nu contează dacă, de
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
cei din jur să considere asemenea fenomene drept fraudă condamnabilă și să adopte o oponență explicită prin ieșiri în stradă. Nu este necesară nici o instigare. O scânteie provocată de un internaut aprinde pulberea care mocnea în public și gata manifestația spontană care poate conștientiza milioane de, mai mult sau mai puțin, interesați. Nu-i vorbă. Și ieșirea pe stradă în scopul protestului este o stupiditate. Dar este un mod de atragere a atenției că cei care hotărăsc soarta poporului sunt controlați
STUPID de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354218_a_355547]
-
unor boli marine. Brigadierii susțin că numeroasele soiuri de corali din acest golf pot rezista la temperaturi extreme. Cu toată încălzirea naturii, temperatura apelor a crescut cu aproximativ 5 grade ceea ce a determinat, în alte crescătorii de corali, o albire spontană a acestora. Se constată că în golful Eilat nu a intervenit nici cea cea mai mică schimbare coloristică. Coralii au pătruns în ape aproximativ în urmă cu 8.000 de ani, ceea ce i-a determinat să reziste la temperaturi diferite
CORALI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354556_a_355885]
-
ani. Ca atare, prin faptul că a decurs rapid, fără sincope și fără prea multe pierderi umane și materiale colaterale, ceea ce numim noi revoluția Română din decembrie 1989, seamănă foarte mult cu o lovitură de stat militară asociată unei revolte spontane a maselor. Adică, o altfel de lovitură de stat. Ștefan POPA Referință Bibliografică: O altfel de lovitură de stat / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1076, Anul III, 11 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ștefan Popa
O ALTFEL DE LOVITURĂ DE STAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354593_a_355922]
-
ATINGERE A DARULUI Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 449 din 24 martie 2012 Toate Articolele Autorului a fost, să descopăr gingășia privirii albastre, mai presus de ființă, devenind sclavă... Nu am nevoie să gândesc, buzele sunt ecoul spontan al rugii tale... Iarăși singură, contemplu muntele sfântului semn, Arunasalla... Încă păstrează culoarea purpurie... Acesta este fundalul limpede și luminos al existenței sau ne-existenței, punctul de reper, imposibil să reziști farmecului său... Orice aș face, oriunde m-aș afla
CEA MAI FRUMOASĂ ATINGERE A DARULUI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354687_a_356016]
-
sunt în totală contradicție cu “mersul lumii”. Ar fi absurd să mă pretind nevinovat. Sute de legi veghează sârguincioase asupra condiției mele de permanent infractor. Despre frumusețea acestui statut au vorbit extaziați toți marii gânditori ai lumii, aplaudând din inimă spontana graviditate a justiției omenești care a devenit un fel de punct culminant al civilizației. Nu poți face un pas fără a fi împroșcat cu noroiul unei legi, nu poți bea o gură de apă fără a fi sancționat de nu știu ce
TAINA SCRISULUI (6): OSÂNDA DE A FI SCRIITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354727_a_356056]
-
titlul „Dicționar etimologic al limbii române” la editura Saeculum, Buc. 1981. Ciorănescu afirmă că „limba română are o mare ușurință de a forma cuvinte plecând de la onomatopee și chiar de la simple interjecții. În ansamblul limbilor romanice numai româna are posibilitatea spontană de a acorda interjecției categorie verbală, ba, mai mult, de a-și îmbogăți expresivitatea cu unele infixe și sufixe,practic infinite ca număr” (Prefață la dicționar, pag.10). La fiecare cuvânt redă originea sa cu variantele altor autori de dicționare
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
mă încarcă pozitiv. Știai asta! Ne-am îmbrățișat, ne-am sărutat și ne-am privit lung. Loreta strălucea de bucurie, dar și emoția se citea din plin pe fața ei. A primit cartea și m-a recompensat cu altă îmbrățișare, spontană, așa cum am cunoscut-o cu câțiva ani în urmă. Ochii Emei începuseră să se umezească de drag, privindu-ne. Am luat-o de mână și am plecat spre rândurile din față. Grupul de afară intra în sală și trebuia să
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
denumirea dată de analiști, important a fost faptul că în state sau monarhii, contagiați de curajul tunisienilor, unul după altul popoarele s-au revoltat, ca și cum așteptau un semnal pentru a ieși în stradă . Adevăratele cauze ale acestor mișcări,la început spontane și prea puțin organizate , au fost; dezechilibrul economic, încălcarea flagrantă a democrației,guverne corupte,arogante și încălcarea dreptului la libertate. Scenă revoltelor care a fost și a rămas; stradă și locurile publice, a adăugat încă un punct comun manifestanților din
PRIMAVARA ARABA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357072_a_358401]
-
în statele revoltate, părți componente ale acestei primăveri însângerate?! Ce așteaptă occidentul astăzi, de la acești tineri care au răsturnat guvernele în țările lor, după ani grei de oprimare și lipsa de libertate este greu de imaginat? Pentru că mișcările au fost spontane, fără lideri uniți, nepregătiți , fără partide, cu o ideologie de masă incapabilă să iasă în prim plan, fără nici un program unic și concret. Opozanții aflați în exile nu s-au bucurat de încrederea maselor și au fost puși deoparte , bănuiți
PRIMAVARA ARABA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357072_a_358401]