1,910 matches
-
în Solie tristă, la Șerban Bascovici în Sonata magului pribeag) învăluie elanul salvator în fatalitatea pierderii înaltului ideal și în damnare. Cum în spațiul versurilor semnate Ervin teoreticianul și îndrumătorul Ovid Densusianu nu e absent, „dogma” (Perpessicius) riscă să sufoce spontaneitatea, ajungându-se, tocmai când se dorea descoperirea subconștientului, a „sufletului universal”, la o poezie de program simbolist ce evaluează cu formulele ei înghețate neliniștile prin care prindea a se defini sensibilitatea modernă. Dar mai ales efectele de ordinul sugestiei antrenate
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
Însetat de depărtări (1959) -, deși conțin câteva poezii și cântece cu oarecare ecou în epocă, abundă în versificări dogmatice, într-un limbaj discursiv, șablonard. Abia volumele Lume, dragă lume... (1962) și Gustul pânii (1964) învederează un autor ce mizează pe spontaneitate, pe simplitate și cultivă dezinvolt o formulă de factură tradițional-cantabilă, cu rădăcini în folclor. Evocarea ambianței rurale și poetizarea faptelor cotidiene reprezintă nota dominantă a versurilor lui Z., care explorează eficient detaliul revelator și metafora rară. Evoluția ulterioară a poeziei
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
literare parcă nefiltrate. Mobilitatea derutantă a stilului poetic al lui Vinea conduce analiza către experiențe lirice și estetici diferite, pe un arc de cerc larg, de la simbolism la avangardism. Inteligența artistică, tot mai pregnantă, devine constrângătoare pentru lirica lui Vinea, spontaneitatea, prospețimea expresiei fiind progresiv cenzurate de intelectualism și - într-o mișcare de retorică dublată - de reflecția asupra lui. Conștiința de sine duce la un exces de abstractizare, iar incursiunea în universul poeziei lui Vinea relevă „o dramă a sterilității”. În
ZAHARIA-FILIPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]
-
reînnodarea cu principiile comunismului vechi, care nu cunoaște nici exploatare nici lupta de clasă, dat fiind că ignoră proprietatea privată și deosebirea dintre bogați și săraci. Deschiși marxismului și revoluției bolșevice, dar și dictaturii, anarhiștii* comuniști preferă să mizeze pe spontaneitatea muncitorului pentru a vedea apariția unei noi umanități. încredințată sindicatelor, asociațiilor și cooperativelor, producția trebuie să răspundă exclusiv nevoilor omului, în afara legilor economiei de piață. Pentru a contra orice veleitate de îmbogățire personală, repartiția bunurilor necesare trebuie să treacă prin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nu o aprobă, ia parte la insurecția Ligii Spartachiste de la Berlin din 6 ianuarie 1919. Arestată de niște soldați din trupele speciale, este asasinată, împreună cu tovarășul ei, Karl Liebknecht. Apare atunci un curent de idei, mai încrezător decât Lenin în spontaneitatea revoluționară a maselor, luxemburghismul. începând de la mijlocul anilor 1920 și la îndemnul lui Stalin*, marxism-leninismul* este erijat într-o intangibilă ortodoxie, dar, deși rămân legați de leninism și de partidul comunist, mai mulți lideri emit o serie de critici. Unii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este practic o metodă didactică, ci o metodă de stimulare a creativității ce se poate insinua în discuții, dezbateri și “ în general “ atunci când se urmărește formarea la elevi a unor calități imaginative, creative și chiar a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism). Metoda asaltului de idei (brain=creier, storm=furtună) are drept caracteristică separarea procesului de producere a ideilor de procesul de valorizare, de evaluare a acestora (care are loc ulterior) de aceea este supranumită filosofia marelui DA sau metoda evaluării
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
scopului. Jocul are un acentuat caracter formativ. El dezvoltă capacitatea elevilor de a depăși unele dificultăți, de a tinde spre performanță, de a trece de la incertitudine la certitudine (caracter conștient), de acceptare a riscului, dezvoltă spiritul de inițiativă, fantezia, voința, spontaneitatea. Jocul didactic îi atrage pe elevi, îi angajează, le absoarbe atenția, îi captivează, îi farmecă. Prin joc elevii își manifestă istețimea, răbdarea, îndrăzneala, inițiativa, inventivitatea. Prin organizarea de către învățător a unor activități practice- joc, se oferă elevilor posibilitatea ca ei
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
hârtie. Dacă specificul manierei creion este determinat de semnul lăsat de creion pe hârtie, în cazul manierei verniului moale materialitatea semnelor este determinată de presarea hârtiei cu vârful creionului pe placa unsă cu verni. Astfel, avem șansa de a regăsi spontaneitatea gestului, continuitatea sau frânturile bruște specifice desenului la șevalet. Din punct de vedere tehnic, prepararea plăcii se face la fel ca în cazul gravurii în aquaforte, atât doar că verniul, de data aceasta, are în compoziție o grăsime animală ce
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
artă. Cele două tehnici se caracterizează prin faptul că artistul, eliberat de preocupările derivate din specificitatea anumitor tehnici, gravură în înălțime, adâncă sau plană, se poate concentra mai mult pe zona creativă a formelor și materialităților sugerate. Energia, improvizația, gestul, spontaneitatea și schimbările petrecute în timpul execuției formei figurate sunt elementele caracteristice procesului de imprimare. Este tehnica prin care sugestia tușelor picturale este cel mai convingător rezolvată pe un suport de hârtie. În mod obișnuit, oricare dintre cele două tehnici folosește un
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în sine și nici adhocrația în sine sunt deficitare, ci birocratizarea și adhocratizarea. Când se păstrează în limitele raționalității formale, birocrația poate fi eficientă; când însă raționalitatea ei este extinsă până la cele mai mici detalii previzibile, eliminând orice sursă de spontaneitate și creativitate, devine total ineficientă. Așadar nu birocrația produce ineficiența, ci birocratizarea excesivă (problemele care nu se încadrează în raționalitatea amănunțită predefinită nu sunt recunoscute ca existând; în virtutea omniscienței regulamentare, se propun soluții anterioare la probleme cu totul noi). # Extensia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a „trei variații experimentale ale stilului de conducere: autoritar, democratic, laissez‑faire”. Simplificând și reținând doar extremele (stilul autoritar și stilul democratic), redăm în continuare efectele practicării lor. Efectele practicării stilului de conducere autoritar sunt: # - îngrădirea activității subordonaților și a spontaneității lor; - apariția tendinței de abandonare a responsabilităților proprii în sarcina liderilor; - absența aproape totală a tendinței subordonaților de a lua inițiativa; dimpotrivă, subordonații manifestă tendința de supunere, de apropiere de lideri sau de atragere a atenției lor; - generarea apatiei subordonaților
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acestora conduitele, nu le poate înlătura gradul de libertate și de voință, care rămân incomensurabile (vezi Roy, 1992). O altă tehnică de tip creativ, oarecum asemănătoare cu brainstorming-ul, este sinectica, propusă de W.J.J. Gordon în 1961, care încurajează spontaneitatea și fluxul de idei al gândirii și imaginației și se bazează pe utilizarea unor tehnici care prevăd „transformarea unui lucru familiar, obișnuit, în ceva nou, ciudat, neobișnuit” și „transformarea ciudatului în familiar”. Spre deosebire de brainstorming, care este mai mult o asociație
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de planuri strategice. 6.2.2. Stilul obsesiv-perfecționist/compulsiv Se caracterizează prin preocupare pentru detalii nesemnificative; insistența ca și ceilalți să se conformeze la modul propriu de acțiune; relațiile cu alții sunt văzute în termeni de dominare sau supunere; absența spontaneității; incapacitate de relaxare. Stilul compulsiv este marcat de frica de a nu ajunge la mila oamenilor sau evenimentelor. Preocuparea persoanelor cu acest stil este de a stăpâni și controla pe oricine și orice ar putea să le afecteze viața. Ei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ceva. Pot fi respectuoși cu superiorii și apoi, imediat, autocratici cu subordonații. Au tendințe de perfecționism, se centrează pe detalii, reguli și regulamente. Sunt orientați spre rutină, le este dificil să devieze de la planul prestabilit, sunt inapți de relaxare și spontaneitate. Le sunt comune: meticulozitatea, dogmatismul, încăpățânare, preocuparea excesivă pentru ordine, organizare, eficiență. Îi deranjează lucrurile nefamiliare. Din cauza fricii de a nu greși sau de a încălca prețioasa eficiență, devin indeciși și înclinați să găsească faptele esențiale. Comportamentul lor este rigid
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cea dorită. "Poza", dacă se poate vorbi de ea, este în mare măsură conformă realității și, ca urmare, în comportament nu mai apare nimic distonant sau artificial. De regulă, o reacție, cu cât este mai rapidă, mai apropiată de limita spontaneității, cu atât este mai "adevărată". În schimb, la alți indivizi există un decalaj, o lipsă, mai mică sau mai mare, de suprapunere între structura reală și cea reflectată prin "poză", ceea ce dă naștere unui comportament forțat, mascat. În legătură cu aceasta poate
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
spre a evita - pe cât posibil - riscul cel de toate zilele, care planează asupra noastră, datorită tulburării “măruntaielor” pământului, care produce tot mai multe și mai dese cutremure mari în întreaga lume. CUTREMURELE DE PĂMÂNT ȘI SEMNELE CEREȘTI În concepția populară, spontaneitatea cutremurelor de pământ, rapiditatea cu care se propagă undele sale de șoc, distrugerile catastrofale ale clădirilor, modificările profunde ale solului și peisajelor, pierderile mari de vieți omenești în câteva secunde sunt considerate ca o pedeapsă trimisă de Dumnezeu împotriva oamenilor
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
unor opere literare. În aceste condiții, narațiunea literară a dezvoltat unele tehnici speciale (precum monologul interior, discursul indirect liber, naratorul martor) pentru a reda vorbitul, atunci cînd scrierile dau posibilitatea unei reprezentări acustice a discursului. Astfel, oralitatea produce impresia de spontaneitate, printr-o aparentă lipsă a prelucrării expresiei după reguli prestabilite. Această impresie nu corespunde însă realității, fiindcă oralitatea textului literar nu este o reproducere tale quale a vorbirii, ci, dimpotrivă, este rodul unei prelucrări intense de către autor, în sensul ideii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ambiguităților naționale generate de sincronizarea modernității politice cu lupta pentru independența și de unificare națională, ca și a ambiguităților generate de un destin colectiv, pentru a relua afirmațiile lui Daniel Barbu. Democratizarea care începe este în aceeași măsură caracterizată de spontaneitatea construcției din zona partidelor. Problema care se impune cercetătorului în cazul acesta privește condițiile care animă codul genetic al acestor partide care oscilează între inovație, dorința de a relua legătura cu tradiția de dinainte de război sau cu continuarea față de vechiul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cum o face deja, ceea ce echivalează cu paradoxul "Fiți spontan". Dacă se cere cuiva să adapteze un anume tip de comportament, judecat pînă atunci ca spontan, el nu mai poate fi spontan, pentru că faptul de a i se cere face spontaneitatea imposibilă"65. Dintr-o dată, injoncțiunea paradoxală impune pacientului o modificare a comportamentului. Pacientul este atunci constrîns să iasă din jocul său, să înceapă să-l stăpînească. 2. De la teorie la experiență A) Locul teoriei Știința tradițională nu dovedește niciodată nimic
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și ne împinge să credem în această includere. Noi știm, totuși, că doar electronica și dispozitivele complexe ne leagă de emițătorul îndepărtat. Dar distanța geografică și intermediarii tehnologici, departe de a da un sentiment de artificiu, ne oferă imaginea unei spontaneități totale. În timpul călătoriei papei în Polonia, o mulțime în delir se elibera de orice temere la contactul fizic cu sutana papei. Călătoria pontificală a fost televizată în toate țările lumii. Familiile reunite în jurul televizorului s-au împărtășit din ea după
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în relația cu discipolii săi. Transformarea de la chemarea carismatică la o mișcare marchează una dintre fazele creșterii carismei. Schimbarea de la o mișcare de masă la o mobilizare de masă semnalează o nouă etapă. De asemenea, o anumită voință, entuziasm și spontaneitate marchează încă mișcarea, însă și acestea dispar într-o fază ulterioară. Oamenii se schimbă, dar aceștia sunt de obicei mobilizați. De la mișcare la mobilizare se marchează un alt pas către o organizație formală și foarte adesea către idolatrie. Nevoia de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
dă întregului un aspect caleidoscopic diletant. Inteligența prozatorului, resimțită mai ales ca luciditate, cedează în fața unui patos juvenil inexplicabil. Deși elaborată, confecționată chiar sub raportul tehnicilor și limbajelor, cărticica lui Theodor Codreanu lasă o mai puternică impresie de naturalețe și spontaneitate în dialog decât celelalte debuturi. Prozatorul are simțul replicii, al monologului interior, în general al scenei relatate, calitate ce-l recomandă genului dramatic. Chiar și gradul de convenție poate fi util rostirii scenice, unde firescul nu e niciodată pură transcripție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
atractiv. Savant de mare probitate profesională, Theodor Codreanu, are mai întâi grijă să treacă în revistă principalele opinii care au fost lansate anterior, inclusiv consacrarea unională. Scriitori, traducători și critici din republicile ex-sovietice au observat cu toții, în primul rând, naturalețea, spontaneitatea, conștiința artistică și ontologică (deosebită) a lui Grigore Vieru, motiv pentru care, în republicile lor, l-au tradus, l-au comentat sau chiar l-au introdus în manualele școlare, în cărțile pentru copii. Temele majore ale liricii sale ajung astfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
urban, cunoșteau foarte bine situația din întreg județul. În plus, ofițerii de jandarmi și-au exercitat mandatul pe teritoriul rural, mai întins și mai complex din punct de vedere polițienesc față de poliția urbană. Obiectivul acestei unificări a fost acela de spontaneitate, simultaneitate și omogenitate în derularea măsurilor informative/contrainformatie, controlul execuției și răspunderea unică în rezultatul acțiunilor întreprinse. Comandanții de legiuni au fost subordonați comandamentelor militare pe raza cărora se aflau, iar cu D.G.P. raporturile au rămas de colaborare. Excepții de la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
urbană și cea rurală, având în vedere că acțiunile subversive erau inițiate la oraș, dar se aplicau, în mare parte, în mediul rural. Pentru informare rapidă și reprimare eficientă s-a ajuns la concluzia unei necesități de omogenizare, simultaneitate și spontaneitate în măsurile de reacție luate de organele statului. La jumătatea anului 1939, s-a produs o schimbare legislativă, prin intrarea în vigoare a Legii pentru organizarea Jandarmeriei, care a prevăzut că aceasta este un corp militar instituit pentru a veghea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]