2,110 matches
-
și din romane se încheagă un vast epos al existenței românilor, cu îndeletnicirile, credințele, instituțiile și obiceiurile lor străvechi. În proza sadoveniană situațiile, atmosfera sunt încărcate de ecouri și rezonanțe multiple. Din întâmplări mărunte, chipuri fugare, din scurte drame anonime, spovedanii la un popas, în preajma focului, se învie ample fragmente de viață comunitară, civilizația pastorală, lunga și zbuciumata istorie a răzeșimii, tenacea rezistență împotriva mereu altor năvăliri cotropitoare, legile codrului sau ale pustietății bălților, unde își găsesc lăcaș refractarii. Chiar atunci când
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Un trezorier, RL, 1995, 29; Tania Radu, Lectura de dimineață, LAI, 1995, 33; Corneliu Crăciun, „Revizuiri”, F, 1995, 9; Monica Spiridon, Recurs la dosarele literaturii române, R, 1995, 11-12; Mircea Cau, Așteptându-l pe Boerescu, CC, 1996, 1-2; Alex. Ștefănescu, Spovedanie și confesiune, RL, 1996, 23; Doru Burlacu, Revizuirea ca bun-simț critic, ST, 1996, 6; Radu Mareș, Criticul studiat la „egograf”, TR, 1996, 28; Anca Noje, Ion Simuț - un critic de actualitate, TR, 1996, 31-32; Radu G. Țeposu, Farmecele maligne ale
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
dintre aceste forme este rugăciunea, actul de invocare a divinității de către persoană, acel dialog secret al inimii prin care omul intră, sufletește și moral, În comuniune cu Dumnezeu. Un alt act, apropiat ca semnificație acestuia, este reprezentat prin confesiune sau spovedanie, act de deschidere și de mărturisire a individului În fața lui Dumnezeu, În care preotul intermediază, cu valoare terapeutică, cathartic-restauratoare, acest dialog dintre om și Dumnezeu. Rezultatul va fi o eliberare sufletească și o purificare morală a celui care se spovedește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
rolul acestora În viața cuplului. Intimitatea nu se limitează Însă exclusiv la viața cuplului, deși, În acest caz, ea este dominantă, majoră și esențială. Intimitatea se mai poate realiza și În alte situații, cum ar fi de exemplu următoarele: aă Spovedania sau confesiunea, ca relație de intimitate duhovnicească Între persoană și preot, la biserică. Aceasta reprezintă un tip de intimitate moral-spirituală, o deschidere prin care ceea ce se află În câmpul conștiinței morale a unui individ este transmis sau proiectat asupra preotului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
va restabili ordinea biologică sau echilibrul fiziologic pierdut. că Psihoterapia este actul de intimitate sufletească În cursul căruia pacientul cu probleme psihice se deschide psihoterapeutului prin intermediul cuvântului. Este tot o formă de confesiune, dar sufletească, nu morală, ca În cazul spovedaniei. În această situație, rolul psihoterapeutului este ca, pătrunzând În interioritatea pacientului său, să descifreze problemele acestuia, conflictele, complexele, psihotraumatismele și să le lichideze printr-un act de cooperare inteligibil-explicativă cu pacientul, de clarificare, restabilind astfel starea de echilibru sufletesc a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Generația nouă în lirica germană, București, [1931]; Arcul lui Cupidon, București, [1932]; Atitudini critice, [București, 1932]; Personalitatea lui Goethe, București, 1932; Zece ani de activitate academică, București, 1932; Pagini de critică, București, [1933]; Eminescu und der deutsche Geist, Jena-Leipzig, 1936; Spovedania unei reîntoarceri, București, 1937; Aspecte literare, Sibiu, 1938; Goethe, I, București, 1938; Deutscher Geist in der rumänischen Literatur, Halle, 1939; Duduca Sevastița, București, 1939; A doua primăvară, [București], 1940; Gaetano Cerri, inspiratorul lui Eminescu, București, 1940; Neue deutsche Quellen bei
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
mai curând se mântuiește va‐ meșul pentru că este smerit și știe să ierte. Să învățăm și noi să iertăm și să fim smeriți în fața lui Dumnezeu și El ne va ierta de toate păcatele, dacă le mărturisim, cu căință la Spovedanie și ne hotărâm să nu mai facem altele. Dar și această iertare are o limită. Această limită este judecata particulară de la trec erea în cealaltă lume. Avem tot timpul cât trăim pe lumea aceasta să ne mărturisim păcatele și să
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
lenea); Împotriva Duhului Sfânt ( se îndreaptă împotriva virtuțiilor teologice: credința, nădejdea, dragostea); Strigătoare la cer ( uciderea săvârșită cu voie; asuprirea văduvelor, orfanilor și săracilor; oprirea plății lucrătorilor; lipsa de cinste și mulțumire față de părinți). Păcatul poate fi anulat prin pocăință (spovedanie) și prin părere de rău însoțită de hotărârea de a nu mai repeta păcatul. Dacă nu ne pocăim și nu ne hotărâm să ne îndreptăm, păcatul crește în noi și înăbușă în sufletele nostre darurile pe care le primim de la
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
este jucat de țara întreagă, rămasă în 1989 fără conducător, în urma comploturilor de care masoneria și serviciile de securitate nu ar fi fost străine. SCRIERI: Bătrâna domnișoară n-are alibi, Craiova, 1976; Versiunea maiorului Vlad, Iași, 1977; Testamentul, Craiova, 1979; Spovedania unui spion, Cluj-Napoca, 1982; Prizonierul speranțelor, Iași, 1983; Agent secret, Iași, 1985; Egreta Brâncovenilor, Craiova, 1986; Ultima sută de metri, București, 1987; Statueta sfântului Leonard, Craiova, 1990; Pădurea cu plopi argintii, Iași, 1991; Capcană pentru asasin, București, 1993; Scară către
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
râul), Grigore Popescu-Băjenaru, V. Demetrius, Vasile Militaru, Natalia Negru, Teodor Castrișanu (Sandu ucenicu), George Silviu (teatru pentru copii), Constanța Hodoș, Ioan I. Ciorănescu, Orest Tafrali, Artur Enășescu (Cenușăreasa, Privighetorile), I.V. Tassu, Victor Eftimiu, Horia Furtună (Păcală - snoavă în două acte, Spovedania lui Aghiuță), George Mihail Zamfirescu, I.A. Bassarabescu, Al. Bilciurescu, Radu D. Rosetti, George Acsinteanu, Mihail Lungianu, Alecu Popovici. Se reproduc texte de V. Alecsandri, Petre Ispirescu, Petre Dulfu (basmul în versuri Zâna florilor), Nichita Macedonski. Există și un sector
UNIVERSUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290362_a_291691]
-
1998, 7; Noemi Kosma, Bluesul A.K.A., mod de a trăi, VTRA, 1998, 7; Adrian Lăcătuș, Muică, suntem neam de țuică, VTRA, 1998, 7; Al. Th. Ionescu, De la Găești la literatură. Fără retur‚ VTRA, 1998, 7; Valentin F. Mihăescu, Spovedania unui păcătos, „Azi”, 1998, 26 octombrie; Dan Perșa, Jertfă și steag, TMS, 2000, 6; Tudor Cristea, Un roman remarcabil, „Litere”, 2001, 4; Cristina Ionică, „Lia Mora”, OC, 2001‚ 84; C. Rogozanu, Incest și naratologie, RL, 2001, 30; Lefter, Scriit. rom
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
la ipostazele răzmeriței argheziene: „Citesc pe chipul milei Tale ciuda/Că-Ți sunt mai om decât mi-ești Dumnezeu”. Frecvent însă, angoasa, sentimentul părăsirii sau al finitudinii sunt deturnate spre formele ludicului. Tristis amor, Telefon, Romantic, Ispita clipei, Bărbat învins, Spovedania unui copil al Erosului nostru și multe alte piese din ciclul De-amor și de-amar (joc de cuvinte mizând pe rezonanțele etimologice ale celui de-al doilea termen) sunt elegii erotice convertite, disimulate prin prozodii sprințare și prozaizări voite
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
închis pe viață pentru activitate sionistă. Eliberat în 1956, emigrează în Israel, unde moare după câteva luni. A debutat editorial cu piesa în patru acte David Brandeis (1916), abandonând însă dramaturgia după alte câteva încercări. Publică volumele de proză scurtă Spovedania unui candelabru (1926) și Ereticul de la Mănăstirea Neamțu (1930), culegerile de articole și eseuri Noi... - breviar iudaic (1932), Logos, Israel, Biserica (1937), Nu există cult mozaic (1947), dar se remarcă mai ales cu romanele Marcu sin Marcu (1934), Calea calvarului
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
la publicații de stânga - „Egalitatea”, „Opinia”, „Capitala”, „Lumina” (Iași), „Steagul”, „Cuvântul”, „Hatikvah”, „Licht”, „Viața românească”, „Lumea evree”, „Integral”, „Lumea” (Iași), „Bilete de papagal”, „Adam”, „Facla”, „Hasmonaea”, „Renașterea noastră”, „Curierul israelit”. Semnează și cu pseudonimul Ormuz. Cu povestirile și nuvelele din Spovedania unui candelabru, proza lui Z. pare a-și fi găsit formula definitivă, chiar dacă se păstrează în sumar și un text mai vechi, intitulat Copilărie, mai apropiat stilistic de ambianța revistei „Integral”, unde apăruse inițial. Nota plastică a descrierilor de locuri
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
vilegiatură. David Sondek din Samson și noul Dagon, un răzvrătit metafizic, se sinucide pentru a-l pedepsi pe Dumnezeu, printr-o astfel de abordare Z. depășind miza pitorescului și a literaturii sociologice, concentrată asupra ghetoului. SCRIERI: David Brandeis, [București], 1916; Spovedania unui candelabru, București, [1926]; Ereticul de la Mănăstirea Neamțu, București, 1930; Noi... - breviar iudaic, București, 1932; Marcu sin Marcu, București, 1934; Calea calvarului, București, 1935; Logos, Israel, Biserica, București, 1937; Samson și noul Dagon, pref. Gala Galaction, București, 1939; Nu există
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
1937; Samson și noul Dagon, pref. Gala Galaction, București, 1939; Nu există cult mozaic, București, 1947. Repere bibliografice: B. Fundoianu, „David Brandeis” „Hatikvah”, 1916, 1; I. Ludo, „David Brandeis”, „Absolutio”, 1916, 11; Arghezi, Scrieri, XXIV, 276-281, XXVI, 303-307; Camil Baltazar, „Spovedania unui candelabru”, „Știri din lumea evreiască”, 1926, 213; B. Fundoianu, „Spovedania unui candelabru”, „Integral”, 1927, 10; I. Peltz, O carte și un poet, „Caietele lunare”, 1927, 1; Romulus Dianu, „Ereticul de la Mănăstirea Neamțu”, CRE, 1931, 1 071; Ion Călugăru, O
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
există cult mozaic, București, 1947. Repere bibliografice: B. Fundoianu, „David Brandeis” „Hatikvah”, 1916, 1; I. Ludo, „David Brandeis”, „Absolutio”, 1916, 11; Arghezi, Scrieri, XXIV, 276-281, XXVI, 303-307; Camil Baltazar, „Spovedania unui candelabru”, „Știri din lumea evreiască”, 1926, 213; B. Fundoianu, „Spovedania unui candelabru”, „Integral”, 1927, 10; I. Peltz, O carte și un poet, „Caietele lunare”, 1927, 1; Romulus Dianu, „Ereticul de la Mănăstirea Neamțu”, CRE, 1931, 1 071; Ion Călugăru, O carte și o generație, „Adam”, 1931, 44; Mihail Sebastian, „Noi... - breviar
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
Panait Istrati (1944). Aici insistă cu argumente asupra faptului că scriitorul român a condamnat comunismul și situația din URSS în volumul (scris în colaborare) Vers l’autre flamme, apărut la Paris, în 1929, din care contribuția sa, cunoscută sub titlul Spovedanie pentru învinși, o va traduce în 1991. În ultimele decenii cercetările lui T. dedicate activității lui Panait Istrati în România și în Franța sunt fundamentale. S-a preocupat mai întâi de retipărirea scrierilor cărora autorul lor le-a dat versiuni
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
Cum am devenit scriitor, îngr. trad., Craiova, 1981; ed. I-II, îngr. trad., București, 1998, Neranțula și alte povestiri, îngr. și pref. trad., București, 1984, Amintiri. Evocări. Confesiuni, pref. trad., București, 1985, Corespondență cu scriitori străini, îngr. trad., București, 1988, Spovedanie pentru învinși, pref. trad., Cluj-Napoca, 1991, Pelerinul inimii, îngr. și pref. trad., București, 1998, Chira Chiralina și alte scrieri, îngr. Eugen Blăjan, București, 1999, Opere, II, îngr. Teodor Vârgolici, București, 2003; Octave Aubry, Împărăteasa Eugenia, București, 1943; Jean Jaurès, Arta
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
soția și alte amănunte, care nu mai trebuiau să rămână necunoscute unui regim ce lansase expresii ca «vigilența», «lupta de clasă» și «dușmanul de clasă», «mobilizarea» - împotriva «ofițerilor deblocați», a foștilor industriași comercianți, a preoților care nu rupeau legământul tainei spovedaniei etc. - și, de asemenea, unui regim care impunea autobiografii repetate (pentru a se constata, cu minuțiozitate, dacă se omitea ceva de la una la alta). S-a petrecut astfel ceea ce, mai înainte, ne păruse multora incredibil (și mai pare astfel unor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Celălalt deziderat a rămas. Oamenii, mai ales intelectualii „cu probleme”, își urau: „Să fii iubit de clasa muncitoare!”. Dar nimeni nu iubește dacă nu se știe iubit. Cunoșteau această „lege psihologică” și cei care își făceau A.d.p. ca o spovedanie. Într-una dintre autobiografii, I.C. declară caragialesc: „Sunt partizanul progresului, indiferent de atmosfera timpului”, aducând ca argument faptul că în 1936 a scris într-o revistă (Curentul) despre eforturile depuse în Rusia sovietică pentru cunoașterea etnografică și că a retipărit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
psihopatizare a personalității”, Analele Sighet. Anii 1954-1960. Fluxurile și refluxurile stalinismului („La détention - facteur de psychopatisation de la personnalité”, Les annales Sighet. Les années 1954-1960. Les flux et reflux du stalinisme), Editura Fundației Academia Civică, București. Jela, D. (1999), Drumul Damascului. Spovedania unui torționar (La voie de Damas. L’aveu d’un tortionnaire), Humanitas, București. Jela, D. (2001), Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste (Le dictionnaire noir. Moyens de la répression communiste), Humanitas, București. Lenin, V.I. (1948), Stângismul, boala copilăriei comunismului (L’esprit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
P. reușește să publice primul volum, Utopia posesiunii, abia în 1990, fiind distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Liniile dominante ale acestei cărți pot fi considerate caracteristici definitorii, confirmate în versurile din culegerile ulterioare: Fără întoarcere (1992), Tentativă de spovedanie (1994), Ce mai aștept (1996), Moartea mea - Viața mea (1997), Când o femeie vine către tine (2001) ș.a. Poezia lui P. stă sub semnul unei interiorități care, în mod paradoxal, este exhibată în „transcrieri disperate”, printr-o sinceritate aproape violentă
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
ce mai aștept acum/ când nimic nu mai aștept?!/ mi-am numărat cu atenție/ toate malformațiile/ neputințele toate/ și nenorocul întreg,/ cu suflet ușor,/ în sufletul meu/ l-am adunat/ ce mai aștept?” (Ce mai aștept). Fiecare poem pare o spovedanie, o fugă prin întunericul de necuprins al unei existențe ce nu ar putea fi înțeleasă altfel decât ca experiență tragică. O culpă de neiertat îl face pe poet să se simtă permanent în afara legii, în afara lumii: „în afara legii/ te-am
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
și autorul unor lucrări teoretice cu profil jurnalistic, unde, din perspectivă didactică, sunt sistematizate și analizate numeroase aspecte mass-media. SCRIERI: Utopia posesiunii, Iași, 1990; Fără întoarcere, Iași, 1992; Convorbiri euharistice, Iași, 1992; Poesis. Elf lyrische Miniaturen, Kastellaun, 1993; Tentativă de spovedanie, postfață Ioan Holban, Iași, 1994; Poèmes, Saint-Malo, 1995; Ce mai aștept, Timișoara, 1996; Moartea mea - Viața mea, pref. Liviu Leonte, Iași, 1997; Ce ți-e scris - Your Destiny, tr. Laura Ioana Cuțitaru, Eugenia Ionescu și Eileen McFarren, postfață Codrin Liviu
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]