1,895 matches
-
de acțiunea factorilor enumerați mai sus, ca și de unele elemente specifice, cum ar fi: volumul și structura potențialului turistic natural, baza tehnico-materială specifică, formele de turism practicate - ca și introducerea unora noi solicitate de turiști - noi oferte (satul turistic, stîna turistică, turismul de aventură, de Înfrumusețare etc.), mijloacele de agrement implementate, creșterea calității serviciilor, pregătirea profesională etc. Condițiile de ordin natural-geografic, În corelație cu cele istoricoculturale, modelele culturale, tradițiile foarte puternice și originale din zona montană, se Înscriu În rândul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de orientări ar prezenta un dublu avantaj: ar elibera parinții pentru a participa la mai multe acțiuni și ar contribui la Învățarea unor obiceiuri românești de către copiii turiștilor străini. 9) Utilizarea cu mai mult curaj și mai multă eficiență a stînelor turistice și În general a elementelor rustice și arhaice. 10) Problema agrementului și al programelor realizate cu turiști străini În satul turistic Șirnea. Localitatea Șirnea prin cadrul său natural a atras atenția turiștilor, aspect ce a condus la propunerea acestei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
oferite de restaurante, baruri și discoteci etc. De aceea propunem amenajarea unui club al tineretului care să-i poată pună În situația de a afirma „am unde să mă duc, am ce să văd și unde să mă distrez”. 8) Stânele turistice ar trebui mai intens utilizate În dubla lor calitate: de factor de atracție și punct de alimentatie cu produse specifice. În privința programelor ne manifestăm punctul de vedere că invitarea unor formații folclorice sătești, ca cele de la Tărlungeni, Zizin
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
150.000300.000 de oi); - muzeu sătesc - colecție etnografică cu piese de oierit, agricultură montană, produse ale diferitelor meșteșuguri legate de prelucrarea lemnului, textile, port popular etc.; - aici și-a avut sediul „Uniunea Oierilor din Întreaga Țară” care scotea Revista „Stîna”. - pensiuni turistice. PORUMBACU DE JOS. - izvoare de apă sărată În satul Sărata; - nămol terapeutic la Sărata; - pictură pe sticlă; - arhitectură populară specifică Țării Oltului; - Cabana Negoiu. - pensiuni turistice. RACOVIȚĂ. - Săpături arheologice: vestigii dacice; - descoperiri arheologice un toporaș de mînă (cioplitor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografică și de folclor, centru artizanal (cusături. țesături), - formație de cor laureată - organizată de Gh. Dima În 1887; - muzeu sătesc În satul Galeș cu obiecte de artă populară, un interior original de casă țărănească din zonă, iar În curte o stînă tipică cu tot inventarul; - expoziție muzeală permanentă ,,Personalități Săliștene”, - muzeu sătesc din Sibiel (pictură pe sticlă); - aici s-au născut: - Oprea Miclăuș - luptător pentru drepturile naționale ale românilor, - Moise Macarie și Moise Mucenic (Sibiel) - luptători pentru drepturile românilor; - Ioan Lupaș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
patrupede și care, firește, nu se gândesc niciodată că ar trebui făcut ceva pentru a îmbunătăți în primul rând situația oamenilor, cu respectul datorat unei opinii, dar cu fermitatea unui gospodar care nu ezită să împuște lupul care îi atacă stâna, fără să-și lase agoniseala distrusă doar pentru a face pe plac "iubitorilor de viețuitoare" care îl mustră de peste gard. Bineînțeles că știu că situația e un pic mai nuanțată și că, în sine, bieții câini nu au nicio vină
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cosmăcenii (și vreau să spun că nu-s puțini în Frasin) și fiecare le-a oferit, ca dar de nuntă, câteva oi (erau la mare preț la vremea aceea). Am râs când mi-a povestit mama că Gavriluță avea o stână de oi primită ca dar de nuntă ! „Oare ce o fi făcut cu ea la Cluj? Ha, ha ha ! Am să-l întreb cât de curând”. Eram studentă deja când au venit Apostoleștii la Frasin. Erau doi oameni simpatici, comunicativi
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
pliscul. Prada cade." (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) ""Oiță bârsană, / De ești năzdrăvană [...] / Să-i spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi, / Să fiu tot cu voi; În dosul stânii / Să-mi aud cânii." (Miorița) Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială finală să aibă ca termen regent: (a) interjecția cu valoare predicativă lipa-lipa; (b) adverbul foarte repede; (c) locuțiunea verbală a o lua la sănătoasa; d) adjectivul extrem de atentă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
am deschis brusc ușa și-am sărit. Mi-am rupt blugii în genunchi și mi-am belit oleacă burta și palmele... Am luat-o de-a dreptul peste dealuri și, după ce-am luptat din răsputeri cu câinii de la o stână, împărțindu-le șuturi, am ajuns acasă. M-am culcat și-am dormit neîntors o zi jumate... Când m-am trezit, am găsit buletinul, ferfeniță, în adidași. Nu se mai cunoștea nimic din el. COOLTURISME Dacă vrem Minuni în viața noastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
stăpânului. Acesta răspunde cu un fatalism oriental și resemnat: Dacă m-or urî Și m-or omorî, Vina lor o fi, Păcat și-or plăti ............................ Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Ca să mă îngroape De stână aproape, Oi ca să-mi privesc, Dor să-mi potolesc; Spre partea de luncă, Aproape de strungă, Strunga oilor, Jocul mieilor, Dorul bacilor, În dosul stânii Să-mi auz câinii, Că ei, d-or lătra, Stăpân c-or chema; Să le mai
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
plăti ............................ Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Ca să mă îngroape De stână aproape, Oi ca să-mi privesc, Dor să-mi potolesc; Spre partea de luncă, Aproape de strungă, Strunga oilor, Jocul mieilor, Dorul bacilor, În dosul stânii Să-mi auz câinii, Că ei, d-or lătra, Stăpân c-or chema; Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Să le spui așa, De te-or asculta: Când m-or îngropa Și m-or astupa
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de un relief solid. Una dintre cele mai caracteristice povești ar putea purta numele epistolei lui Marot*: Prădatul. Genul și farmecul ei sunt complexe, țin deopotrivă de fabliau și dramă, de vendetta corsicană și bucolicele vergiliene. Este vorba despre o stână fără fadoarea pastoralelor lui Gesner și Florian. Realismul este aici crud și violent; tușele de culoare locală au îndrăzneală și energie. În mirosul de fermă, lapte și fân se răspândește mirosul sângelui. Țipetele fac să răsune staulul unde behăie mieii
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sunt nici pieptănate, nici împodobite cu panglici. Pe coasta muntelui Istrița, aproape de Buzău, îl urmărim pe un flăcău voinic: Gheorghiță, fiul lui Negoiță. El are niște conturi de reglat. Face negoț cu piei de oaie, lapte, smântână, brânză; umblă pe la stâne și știe fie cusurgiu ca să cumpere cât mai ieftin: Și umblă din stână-n stână De tot gustă din smântână Să vadă brânza de-i bună, Iar de bagă-n gur-o dată, Scuipă că e prea sărată Și zice că
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
îl urmărim pe un flăcău voinic: Gheorghiță, fiul lui Negoiță. El are niște conturi de reglat. Face negoț cu piei de oaie, lapte, smântână, brânză; umblă pe la stâne și știe fie cusurgiu ca să cumpere cât mai ieftin: Și umblă din stână-n stână De tot gustă din smântână Să vadă brânza de-i bună, Iar de bagă-n gur-o dată, Scuipă că e prea sărată Și zice că e stricată" . Într-o dimineață ajunge la stâna bătrânului Radu și-l întreabă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe un flăcău voinic: Gheorghiță, fiul lui Negoiță. El are niște conturi de reglat. Face negoț cu piei de oaie, lapte, smântână, brânză; umblă pe la stâne și știe fie cusurgiu ca să cumpere cât mai ieftin: Și umblă din stână-n stână De tot gustă din smântână Să vadă brânza de-i bună, Iar de bagă-n gur-o dată, Scuipă că e prea sărată Și zice că e stricată" . Într-o dimineață ajunge la stâna bătrânului Radu și-l întreabă: Știi tu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mai ieftin: Și umblă din stână-n stână De tot gustă din smântână Să vadă brânza de-i bună, Iar de bagă-n gur-o dată, Scuipă că e prea sărată Și zice că e stricată" . Într-o dimineață ajunge la stâna bătrânului Radu și-l întreabă: Știi tu, mă, pe Macovei? De tânăr m-a însurat C-o nepoată ce mi-a dat, Și tot el m-a cununat. Arză-l focul, om spurcat, Că și zestrea mi-a mâncat Și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a aciuat. Dar p-atât nu s-a lăsat, Ci de bani m-a jefuit: M-a lăsat sărac lipit. ................................ Dar ia spune-mi, frățioare, N-ai ceva tu de vânzare? Am pelcele și am lână, Dar sunt dincolo, la stână". Intră amândoi în stână. Gheorghelaș crede că Macovei se ascunde acolo. Se uită și pândește. "Moș Radule, barbă sură, Ai pe cineva la stână Ca să nu fac vro pricină? Ba să nu faci vro pricină, Ca să vezi ce e la
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
atât nu s-a lăsat, Ci de bani m-a jefuit: M-a lăsat sărac lipit. ................................ Dar ia spune-mi, frățioare, N-ai ceva tu de vânzare? Am pelcele și am lână, Dar sunt dincolo, la stână". Intră amândoi în stână. Gheorghelaș crede că Macovei se ascunde acolo. Se uită și pândește. "Moș Radule, barbă sură, Ai pe cineva la stână Ca să nu fac vro pricină? Ba să nu faci vro pricină, Ca să vezi ce e la stână: Mai aseară, pe-nnoptat
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
frățioare, N-ai ceva tu de vânzare? Am pelcele și am lână, Dar sunt dincolo, la stână". Intră amândoi în stână. Gheorghelaș crede că Macovei se ascunde acolo. Se uită și pândește. "Moș Radule, barbă sură, Ai pe cineva la stână Ca să nu fac vro pricină? Ba să nu faci vro pricină, Ca să vezi ce e la stână: Mai aseară, pe-nnoptat, Oile-n strungă le-am dat; Mânătorul s-a sculat Lapte dulce-a tot mâncat, Frigurile l-au luat Ș-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Intră amândoi în stână. Gheorghelaș crede că Macovei se ascunde acolo. Se uită și pândește. "Moș Radule, barbă sură, Ai pe cineva la stână Ca să nu fac vro pricină? Ba să nu faci vro pricină, Ca să vezi ce e la stână: Mai aseară, pe-nnoptat, Oile-n strungă le-am dat; Mânătorul s-a sculat Lapte dulce-a tot mâncat, Frigurile l-au luat Ș-acum zace răsturnat, Pe pelcele așezat". Gheorghelaș încearcă pieile, dar distrat. Atenția îi este atrasă spre un
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Oile-n strungă le-am dat; Mânătorul s-a sculat Lapte dulce-a tot mâncat, Frigurile l-au luat Ș-acum zace răsturnat, Pe pelcele așezat". Gheorghelaș încearcă pieile, dar distrat. Atenția îi este atrasă spre un colț întunecos al stânei, unde un necunoscut doarme pe o grămadă de piei. Se îndreaptă într-acolo, îl recunoaște pe Macovei, îl apucă de păr, îl învârte ca pe o sfârlează și-i amintește toate relele făcute. Macovei merită această corecție, căci aflăm că
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
taie barba și mustățile lui Radu, care urlă de durere și dezvăluie și locul celui de-al treilea urcior. Gheorghiță găsește urcioarele, le golește în desaga lui, îi ciomăgește pe cei doi complici și apoi pleacă mândru călare. Își cumpără stâne și turme, face o căsătorie bună și trăiește fericit. Este fermecătoare această poveste naivă, comică și colorată. Tabloul stânei de pe munte are precizie și pitoresc. Acest tip de negustor de lână și lapte, care gustă smântâna și o scuipă pentru că
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Gheorghiță găsește urcioarele, le golește în desaga lui, îi ciomăgește pe cei doi complici și apoi pleacă mândru călare. Își cumpără stâne și turme, face o căsătorie bună și trăiește fericit. Este fermecătoare această poveste naivă, comică și colorată. Tabloul stânei de pe munte are precizie și pitoresc. Acest tip de negustor de lână și lapte, care gustă smântâna și o scuipă pentru că e acră, este amuzant. Mârșăviile pe care i le face Macovei și pedepsirea lui Radu și a complicelui te
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Tică, dar și a lui Chiriac Gh. Cristi care posedă ateliere de prelucrare industrială a lemnului și de fabricare a mobilei, sporind astfel valoarea lemnului prelucrat. Locuința omului, nu numai la munte și deal, dar și în regiunea de câmpie, stâna și moara lui, oloernița, biserica lui în forma ei cea mai veche, mobilierul, uneltele și armele lui, mijloacele lui de comunicație pe pământ și pe apă, și o bună parte din obiceiurile, din viața lui sufletească, cu creația lui literară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de copac, apoi vâslele, cârma și căușul de scos apa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]