3,144 matches
-
un mare rost Din vremuri vechi și încă ... Că talpă asta a apăsat Timp de război și pace Pe treptele către palat La stane lângă dobitoace A fluturat pe paratrăsnet În vârf de parlament, aiurea Și la întoarcerea în sat Stăpâne cu pădurea ... Acum ce văd șanț cam puține Aceste urme de opinca Dar am lăsat niște botine Să poarte lumea asta mică!... Referință Bibliografica: Profil biografic-Ion Dorel Enache Andreiași / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 209, Anul
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
cauza prezenței în instanță a moștenitorilor în cauză: - Eu am renunțat la partea mea de moștenire. Renunț în favoarea copiilor. În mod egal, maică... Să scrieți asta acolo, în hârtii, dom'le judecător! Am hotărât să rămână Florica, fata cea mică, stăpână în casa în care stau și eu. Că ea singură mă îngrijește până la moarte. Nu vine fiu'meu cel mare, nemulțumitu' să-mi dea de mâncare... În rest, totul la toți, în mod egal... Și nimeni să nu treacă peste
PARTAJUL (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369263_a_370592]
-
cochilii golite de midii l-așază când alunecă dealul de sus de pe coamă pe casă și pe văi de torente săpate când plângându-și din sevă cad retezați brazi peste boabele roșii de fragi peste frunzele verzi și uscate când stăpână-i furtuna când stăpână-i tornada cu fir alb răsucit cum e mița de lână de oaie pe fus melodia se desface în sunete grave nebune și te-ntunecă norul și te-amenință cerul când se ceartă cățeii pe țâța
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
l-așază când alunecă dealul de sus de pe coamă pe casă și pe văi de torente săpate când plângându-și din sevă cad retezați brazi peste boabele roșii de fragi peste frunzele verzi și uscate când stăpână-i furtuna când stăpână-i tornada cu fir alb răsucit cum e mița de lână de oaie pe fus melodia se desface în sunete grave nebune și te-ntunecă norul și te-amenință cerul când se ceartă cățeii pe țâța de lapte golită și
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
cochilii golite de midii l-așază când alunecă dealul de sus de pe coamă pe casă și pe văi de torente săpate când plângându-și din sevă cad retezați brazi peste boabele roșii de fragi peste frunzele verzi și uscate când stăpână-i furtuna când stăpână-i tornada cu fir alb răsucit cum e mița de lână de oaie pe fus melodia se desface în sunete grave nebune și te-ntunecă norul și te-amenință cerul când se ceartă cățeii pe țâța
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
l-așază când alunecă dealul de sus de pe coamă pe casă și pe văi de torente săpate când plângându-și din sevă cad retezați brazi peste boabele roșii de fragi peste frunzele verzi și uscate când stăpână-i furtuna când stăpână-i tornada cu fir alb răsucit cum e mița de lână de oaie pe fus melodia se desface în sunete grave nebune și te-ntunecă norul și te-amenință cerul când se ceartă cățeii pe țâța de lapte golită și
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
știutul vechi clocot Și stinge tot focul de jar. Împrăștie iz de tămâie, Aprinde luminile-n sfeșnic, Iubirea, a noastră, rămâie În timpul cel pururea veșnic. Și pune-mi bănuțul în mână, Împinge și barca pe ape, Căci moartea, a toate stăpână, E-aproape, aproape, aproape. Și cheamă degrabă și vântul Să plimbe frunzișul cel veșted, Închide cu grijă mormântul Și pune-mi o floare la creștet. Referință Bibliografică: PSALM / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18
PSALM de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374226_a_375555]
-
sfânt, Un cadou de sărbătoare! Ea ascultă glasul vieții, Frumusețea din cuvânt, Vorba ce i-o spun poeții, Și-i păstrează legământ! În discreta-i dăruire Își pune inima toată! Este semnu-i de iubire, Fiindcă este lăudată! Singură, nevinovată, E stăpână peste Cer! A rămas fata curtată, Îmbrăcată în mister! Referință Bibliografică: Singura nevinovată! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1491, Anul V, 30 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SINGURA NEVINOVATĂ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374281_a_375610]
-
Acasa > Poezie > Cantec > FRUMOASA MEA STĂPÂNĂ Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1274 din 27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Ți-am spus vreodată, mare, că mă usuc de doru-ți, c-aș vrea o-mbrățișare, să mă-nfior sub valuri, să zbor cu pescărușii, amanții tăi
FRUMOASA MEA STĂPÂNĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362249_a_363578]
-
să umblu pe apa agitată. În algele-ți nebune să mă-nfășori, tu, mare, ca să-mi măsor puterea, lopeți să-mi pui în mână și valul mă mângâie cu tandra lui vigoare iar tu să-mi fii oglindă, frumoasa mea stăpână! Referință Bibliografică: Frumoasa mea stăpână / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274, Anul IV, 27 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
FRUMOASA MEA STĂPÂNĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362249_a_363578]
-
În algele-ți nebune să mă-nfășori, tu, mare, ca să-mi măsor puterea, lopeți să-mi pui în mână și valul mă mângâie cu tandra lui vigoare iar tu să-mi fii oglindă, frumoasa mea stăpână! Referință Bibliografică: Frumoasa mea stăpână / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274, Anul IV, 27 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FRUMOASA MEA STĂPÂNĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362249_a_363578]
-
tristețea Marcellus! spuse Vitellius, însă acum e prea târziu să mai facem ceva. Când vom putea vom merge în Cezareea Palestinei și la Ierusalim atunci îl vom cerceta pe procuratorul Ponțiu Pilat. -Alt porumbel n-a mai sosit Apianus? -Nu stăpâne. E singurul, însă în câteva zile va sosi ștafeta poștei imperiale de la Ierusalim și atunci vom afla mai multe. -Permite-ți să mă retrag mărite guvernator, spuse Marcellus vizibil afectat. -O poți face Marcellus, răspunse acesta. Vestea morții acestui învățător m-
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
pe afară în toiul nopții privind stelele, ci bătând din curiozitate la ușa acestuia auzi vocea sa poftindu-l să intre. Intrând în încăpere Muso îl găsi pe magistrul Ruthavan treaz. -Mi s-a părut că aud un murmur luminate stăpâne și de aceea am îndrăznit să bat la ușă. -Nu e nimic Genarius, doar vegheam, îi spuse acesta. -Vă rog să dormiți magistre, mâine am putea pleca spre Ierusalim. Și într-adevăr caravana se puse în mișcare spre Ierusalim la
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
Acasa > Poezie > Credinta > CUVINTE-LUMINĂ Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2314 din 02 mai 2017 Toate Articolele Autorului Am ajuns să pândesc cuvântul stând ascunsă după singurătatea stăpână pe nopțile de smoală, țin strâns lampa lui Aladin să pot înfrunta secundele de pe ceasul din gara tăcerii. Pe șinele ruginite de ploaia ochilor se aude sunet de roți obosite și apare un tren cu un singur vagon, după ferestre
CUVINTE-LUMINĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378736_a_380065]
-
pierdute. În desfrâul ce ne zbatem mai putem visa frumos Când pădurea-i amintire,iar izvorul a secat Cumpărăm florile false,care n-au nici un miros Ascultăm privighetoarea doar din naiul fermecat. Cand din umbră ,fără umbre...umbră tainică-i stăpâna, Când nisipuri mișcătoare vor pată a noastră viața, Căutăm degeaba legea să ne strângă mâna în mână, Se cutremura absurdul...parlamentele-s în ceață. Ne rămâne doar credință,să privim din nou spre cer, Din războiul care începe ,unde nu
DIN SURÂSUL VREMII(I) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378769_a_380098]
-
PASIUNI : Natură, muntele, lectură, integrame Și acum cred că locul nașterii mele - undeva în Dobrogea- între Dunăre și mare, între dealuri, păduri și ape- este cel mai frumos ! Și tot frumoasă a fost și copilăria mea , pe vremea când eram stăpâna timpului, a soarelui, a zilelor și a vintului! Am facut liceul la Titu (1971-1976 ) iar la București am urmat cursurile facultății Politehnice.(1976-1981). În ultimii 20 de ani am descoperit ca menirea și bucuria mea profesională este lucru cu cifrele
MIRELA PENU de MIRELA PENU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377725_a_379054]
-
13 SECTOR 3 BUCUREȘTI: 0730579523 ,Si acum cred că locul nașterii mele - undeva în Dobrogea- între Dunăre și mare, între dealuri, păduri și ape- este cel mai frumos ! Și tot frumoasă a fost și copilăria mea , pe vremea când eram stăpâna timpului, a soarelui, a zilelor și a vintului! Am facut liceul la Titu (1971-1976 ) iar la București am urmat cursurile facultății Politehnice.(1976-1981).În ultimii 20 de ani am descoperit ca menirea și bucuria mea profesională este lucru cu cifrele
MIRELA PENU de MIRELA PENU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377725_a_379054]
-
lumină, Spre un țărm de viață senină. Dă-mi mâna iubire, acum! Vreau să dansăm și să uităm, Durerile pământului să traversăm, În noaptea asta, iubire să emanăm. Vreau să privim corăbiile în larg, Când luna ne zâmbește, pe catarg. Stăpână fiind în noaptea neumbrită Pentru o ființă mult preaiubită. GLAS AMĂGIT DE MOARTE Te-am căutat iubite printre morminte, Fără de suflet erai în noaptea grea Aievea, ca într-un vis, tot mai aievea... Și te- am strigat, cu dorurile mele
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
se mai poate, Să Te primească-n sufletul lor, Ajută-i, Doamne, le poți pe toate, Ești Creatorul vieții noastre, mântuitor!. - Dragomirna - Bucovina - România - ... Citește mai mult E Ș T I C R E A T O R U LMărite stăpâne, numai Tu,Ești Creatorul, a tot ce-i viu! Dar nu-nțelege întreg poporul,Ce eu și alții, acuma știu:Cei fără tine, de o duc bine,E-o amăgire! Când vei veni,La judecată, chemați la tine, În chinuri
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
ca sâ iau putere! -Tu ai luat putere de la un vis!Eu o să iau putere de la o piatră! CAPITOLUL III Iarna își cernea cu greu ultimele zile.Uneori se mai înmuia pentru a prinde puteri a doua zi. A fost stăpâna locurilor , a cerului și a timpului biciuindu-și caii albi peste sate și oameni. Vîjâia și urla peste întinderi pustiite.Pe geamuri de case lăsa rânjete înghețate. Habar n-avea nemiloasa că ele, rânjetele ei de gheață., pe geamuri .. păreau
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
etc. Un prinț care voia să păstreze tronul pentru el și pentru urmașii lui, putea să-și atingă acest scop numai avînd o continuă neîncredere față de rudele sale; iar severitatea nu era suficientă, era nevoie de duritate. Casta războinicilor era stăpîna țării; dar membrii au foloseau, între ei și împotriva regelui, aceleași mijloace pe care le folosea acesta. Ei constituiau, într-adevăr, consiliul prințului, dar nu i se supuneau decît în măsura în care puterea lui îi constrîngea. Atîta timp cît unui prinț nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de insomnie adulmecând Dunărea și mirosul lutului. Cina la care participă cei doi este la început plăcută, apoi devine misterioasă, pentru ca în final să fie dezastruoasă. Forța care îi înlănțuie pe toți vine dintr-un portret al domnișoarei Christina, fosta stăpână a latifundiilor, omorâtă de țărani. Spiritul ei plutește peste tot, dovedind agresiune asupra celor vii. Fantoma se va opri asupra lui Egor, de care se îndrăgostește și caută să-l atragă în jocul „iubirii cu moartea“. Nenorocirile care urmează îl
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
vampirei, ci se pare că devine chiar Christina însăși. Viața și moartea se înfruntă prin două grupuri de personaje. Moartea este reprezentată de strigoaica domnișoară Christina și aliații ei : Simina, doamna Moscu, vizitiul și caii de la rădvan, fantome ca și stăpâna ei. Viața este reprezentată de Egor și aliații lui : Nazarie, doctorul și, în final, țăranii din sat. Egor și Sanda aparțin alternativ celor două lumi. Camera, un alt element lugubru, este descrisă astfel: „Mirosea ciudat în odaie; nu a mort
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
inauguralul sovietic sancționa o înfrîngere a românilor și impunea adoptarea unui model străin. În 1989, strigătul Libertate! trebuia să se deschidă spre dreptul la fericire al unei noi epoci. În fapt, România urma exemplul ansamblului de democrații populare, nedevenind imediat stăpîna propriului său destin. Democrații au avut dreptate să vorbească de o revoluție confiscată. Punctele de reper sînt slabe astăzi. Cinismul individualist și pragmatic al păstrării privilegiilor sau al accesului la aceste privilegii nu va putea alimenta, pe termen lung, o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
delegații României în Congres, pentru ca prezența lor să nu provoace discuțiuni violente. În fine se citează ca dovadă de căpetenie textul convenției prin care Rusia garantează integritatea actuală a României. Dovezile de la început sânt de puțină valoare. Rusia singură e stăpână pe apreciația dacă era sau nu cu cale de a mărturisi în Tractatul de la San-Stefano ce va fi convenit cu d. Brătianu; ea singură poate ști întru cât neintrarea delegaților români în Congres au ieftenit prețul Basarabiei, ea singură va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]