1,803 matches
-
același timp, la articolele 4 și 7 aduce o gravă atingere suveranității României. Prin aceste articole România, ca și Egiptul și Serbia, sunt considerate drept provincii turcești.124 Guvernul întreprinde o puternică campanie de împotrivire față de pretențiunile Turciei și de stăruințe pe lângă cabinetele europene ale pute rilor garante. Cestiunea e serioasă și arzătoare. Camera și Senatul țin două ședințe secrete în care guvernul comunică stadiul cestiunii și întreaga situație politică. Apoi la Cameră, la 22 decembrie, se ține ședința publică în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
majoritate Beizadea Mitică, susținut pe sub mână chiar de liberali. Bosianu, deși ilustru jurisconsult, era acum bătrân și nu mai prezenta nici un interes partidelor. Afară de asta, Bosianu era un independent pe care nici un partid nu avea interes să-l susțină cu stăruință. Alegerile dau o mare majoritate guvernului, dintre fruntașii opoziției sunt aleși: D. Chica, Lascăr Catargiu, Vasile Boerescu, Manolache Costache, Petre Carp.24 Generalul Florescu, ajuns la paritate de voturi cu Ioan Brătianu la Colegiul I de Vlașca, este bătut cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
14/26 aprilie 1877, principele Carol a rostit obișnuitul mesaj al Tronului, alcătuit de astă dată de Mihail Kogălniceanu, în care erau sintetizate principalele îngrijorări ale națiunii române într-un moment de răscruce al istoriei sale. După ce mesajul preciza că „stăruințele noastre pe lângă marile puteri pentru recunoașterea și ca un drept a neutralității României au rămas fără succes“ se insista asupra izolării politice a țării noastre: „Într-o asemenea situațiune, România, abandonată de sprijinul altora, nu mai are să compteze decât pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de dreptate al Marilor Puteri garante, care de la Tratatul de Paris au luat sub scutul lor dezvoltarea individualității politice a României. Având plină încredere în energia și patriotismul guvernului, îi dă auto rizarea ca, cu toate greutățile, să puie toată stăruința și să ia toate măsurile spre a apăra și a asigura existența statului român, astfel ca la viitoarea pace România să iasă cu o pozițiune politică bine definită și națiunea, de sine stă tătoare, să poată împlini misiunea sa istorică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nr. 110, 15/27 mai 1877, p. 3264. 51. Moțiunea, propusă de Dimitrie Ghica, asemănătoare cu aceea însușită de Cameră („Senatul recunoaște că starea de rezbel este creată României numai prin guvernul otoman... Are siguranța că guvernul va pune toată stăruința și va lua măsurile necesare spre a apăra teritoriul nostru și a asigura existența statului român astfel ca la viitoarea pace România să iasă cu o pozițiune politică bine definită și de sine stătătoare“ - „Senatul. Sesiunea extraor dinară. Ședința de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care să se stingă datoria statului pe 1876. Proiectul este combătut de un mare număr de deputați dintre fruntașii Partidului Liberal și specialiști în materie. Au combătut proiectul: Constantin Grădișteanu, Pake Protopopescu, Nicolae Ionescu, Pană Buescu, Gheorghe Cantili. Cu toată stăruința lui Ion Brătianu, care era și ministru de Finanțe, votul pentru luarea în considerație a proiectului dă 35 bile albe și 34 negre, deci votul nul. După ce proiectul a fost modificat, Parlamentul l-a primit.69 anul 1877 353 privind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vreți, dar treceți cât mai grabnic“.97 Telegrama era trimisă generalului Manu, care declară că nu se poate mișca decât dacă va primi ordinul de la guvernul român.98 Această atitudine foarte corectă atrase generalului Manu înlocuirea. Rușii au cerut cu stăruință aceasta, iar domnitorul Carol, spre a-și atrage bunăvoința țarului, sacrifică pe generalul Manu. Despre acest incident am mai vorbit.99 Trecerea armatei române era descrisă de ziarele din București în termeni înălțători și mișcători. Românii au trecut Dunărea pe la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la serviciul topografic al armatei, indica o singură redută și nu două, fapt care a provocat, după cum am arătat la locul cuvenit, mari pierderi unităților române, în valea numită apoi Valea Plângerii. anul 1877 385 Afacerea veni în Parlament în urma stăruințelor lui Nicolae Lahovary, tatăl maiorului. Într-o ședință a Camerei, Ion Brătianu respinge acuzarea adusă maiorului și-i aduce laude pentru priceperea și curajul său. Victoriile de la Plevna și eroismul dorobanților din Regimentul 13 de Vaslui inspiră pe Vasile Alecsandri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ramolească și era comun. De altfel nu cred să fi fost vreodată inteligent. Era un animal formidabil. Lunga domnie liberală îl redusese. Ras de mitropolitul primat, fără biserică unde să slujească, trecuse la liberali și trăia din mici samsarlâcuri și stăruințe. Un alt nume foarte răspândit în presa liberală era Ilie Geambașu. (Id., ibid., an. XXXV, nr. 11590, 15 ianuarie 1922, pp. 1-2.) Povestea lui Ionică Frumosu este reluată de Bacalbașa, într-o formă mai comprimată, în vol. III al acestei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o rugăminte fără a vă deranja prea mult. Am de tradus În l. engleză o pagină și jumătate și nu găsesc În Suceava o persoană care să cunoască mai bine sensul ca dv. știu că sunteți foarte ocupat și admir stăruința pe care o depuneți pentru organizarea muzeului de literatură 231 din Fălticeni. Vă rog să-mi transmiteți verbal prin persoana care vine, dacă puteți să-mi traduceți textul anexat. Cu stimă, ing. T. Nitu 2 C.P. ilustrată color: (Madrid, 25
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am prețuit-o totdeauna, a făcut excelent donând Muzeului 585 biblioteca soțului dispărut. În schimb un folticenean, d. Gafița, Întârzie cu publicarea Monografiei Dragoslav, În care Lică Stino a contribuit foarte mult. Lucrarea zace de ani de zile, deși contractată. Stăruințele mele sunt Întâmpinate cu gentilețe și făgăduieli frumoase, dar... ineficiente. D-na Prof. Ungureanu adună mereu Amintiri folticenene. Vor avea, poate, aceeași soartă? Dacă nu le publică Muzeul, se vor (Îm)potmoli la d. Gafița. Iartă-mi rândurile pesimiste; dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sinchisi (...). Dacă mă potriveam și eu la tot ce spun jucătorii de cărți, clubiștii și clefăitorii din Folticeni, nu realizam nimic. Că spune d. Havriș, că el te-a ridicat? S-a văzut, prin ceea ce ai realizat, că munca, priceperea, stăruința, devotamentul, pasiunea etc. toate te-au „ridicat”. Un lucru aș dori acum: să Împuținezi munca, să te odihnești mai mult, să te cruți 592. Acum să trec la Întrebările matale: N. Iorga se referă la desmembrarea jud. Suceava (i se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
d-na Ungureanu, În sprijinul său pentru „Mărturii”, dar... vom vedea. Prin d. Frițescu, un fost bun elev al meu, te-am rugat pe mata, iubite domnule Dimitriu, să intervii pe lângă fratele d-lui Gafița, profesor În Suceava să pună stăruință pe lângă fratele său Mihai, ca „Monografia Dragoslav” să vadă lumina tiparului. Oare editarea ei n-ar putea-o face „Comitetul județean de cultură și educație socialistă”, acum, când schimbarea la județ e favorabilă? Ideea d-lui Smântânescu e foarte bună
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
găzduise la New York și cu care comunicase, se pare, la fel de afectuos, În 1984, ca În anii de studenție comună, din urmă cu peste două decenii, la Institutul de artă cinematografică din București. I-ar fi plăcut, firește, să afle de stăruința inteligentă depusă de Harry pe lângă rudele lui Mihail Sebastian din Paris pentru „deblocarea” Jurnalului acestuia și ar fi fost, cu siguranță, mândru că tocmai lui Harry i se datora, de fapt, până la urmă, publicarea (mult Întârziată) a manuscrisului. Am fi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de larg consum și chemată, sub reflectoarele pieței planetare, doar să aureoleze și ea, ca ingredient pitoresc, reclama momentului. Virgil Duda a stat În fața adversităților noi, ca și În fața celor vechi, fără alt scut decât consistența de caracter. Inteligența, vocația, stăruința exploratoare și lipsită de iluzii au conlucrat În rezistența intelectuală din care s-a hrănit și În anii strămutării creația sa epică originală și importantă. Scriitorul și-a continuat munca „În pofida” a tot, cum spunea Thomas Mann despre eroul său
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scrutând destinul unor scriitori care Îi solicită interogația pentru a lumina până la urmă nodul gordian al contradicțiilor nu o dată derutante, când nu și scandaloase, ale spiritului. Stima se legitimează prin scrupulozitate, admirația prin scrutarea critică a „accentelor” acestor personalități accentuate. Stăruință monahală a lecturii, iconoclastă independență interpretativă. Complementaritate echilibrantă, am zice, a unui temperament liric hrănit de fisuri și fervoare, de luciditate și langoare, senzualitate și Înstrăinare. Se confirmă, astfel, În alt registru, vocația participativității, veghea analitică, intensitatea cerebrală. Exigenta solidarizare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În urmă, se exilaseră sau fuseseră alungați strămoșii nu se mai știe cât de strămoși. Oreală și stenică surpriză, recunosc: Leon Volovici Își schimbase, rapid, „tema” de activitate și dovedea, tot rapid, și În noul domeniu de cercetare, seriozitatea, discernământul, stăruința, integritatea pe care le știam prea bine. Nu renunțase Însă nici la vechile preocupări. Nu mică mi-a fost uimirea primind În 1987, când eram deja la Berlin, eseul Norman Manea and the Roumanian Jewish Renaissance, publicat În foarte buna
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un „eveniment” de altă natură decât cele ușor comestibile. Ocarte reînviind mereu, dar nu pentru toată lumea. N-a trecut neobservată, de altfel, nici acum aproape jumătate de veac. Calitatea ei rară a fost sesizată și semnalată. Reeditarea În 1970, prin stăruința și cu un excelent studiu introductiv datorate lui Dinu Pillat, Îi inaugurează spectaculoasa intrare În actualitate. În importanta sa lucrare editată În 1972, o adevărată istorie a literaturii române Între cele două războaie, Ov.S. Crohmălniceanu reașază această operă și pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se ocupa puțin nu numai de educația legionară, dar chiar de organizație. El răscolea și agita spiritele. Prin strădania lui și prin abilitatea de care dispunea, a reușit să ajungă președinte al Centrului Studențesc de la București. Cu aceiași abilitate și stăruință, manevrând pe lângă autoritățile politice și școlare, a reînviat mișcarea studențească împrăștiată și demoralizată după întâmplările de la Oradea Mare. Toată această mișcare a îndreptat-o spre Legiune. Nenorocirea a fost că acest val de tineret scos din amorțeală, n-a putut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fi răsplătit cum trebuie pentru osteneală”. (pagina 69 din „Sfârșitul unei domnii sângeroase”) Țăranul a făgăduit că îi va spune, cum ajunge în sat, lui Coșcofag, rugămintea domnilor din România. Îl așteptau la hangiu dar Coșcofag nu apare. Cu mari stăruințe îl roagă pe patronul hanului să-și trimită fiul să-l caute pe Coșcofag. Dar așteaptă în zadar până seara, că nici Coșcofag nu apare și nici feciorul hangiului n-a putut să se ducă până în Jamul Mic să-l
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de la om la om să combată valul de calomnii susținut de presă și mai ales de agitatorii regimului, care puteau aduce orice acuze, chiar inventate, fără a putea fi penalizați prin justiție sau în alt mod. Astfel, prin credința și stăruința celor rămași credincioși idealurilor legionare, această pecingine informativă s-a stăvilit și a început să dea înapoi. Totuși pentru opinia publică externă și în parte cea internă era necesar un eveniment major, care să detașeze Mișcarea Legionară de armata detractorilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
motiv Nistor Chioreanu și Aurel Călin și ținuți peste două săptămâni. Lui Brăilă Stoian și lui Coniac Ștefan li s-au deschis procesele din timpul guvernării trecute și Coniac a fost arestat. E adevărat că oamenii au fost eliberați după stăruințe mari din partea noastră, dar lucrurile au dus la o situație de neîncredere. Continuând cu seria acestor neajunsuri, țin să amintesc cazul lui Leonte Radu de la Mediaș eliberat de la Aiud după cinci ani de închisoare dați de regimul trecut, a fost
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
între 18 și 50 ani îi ținem în lagăre sau nu, căci după cum am arătat mai sus, la Galați și Huși sunt internați în lagăre iar în celelalte județe nu sunt. Suntem de părere ca să se depună toată energia și stăruința spre a se înființa cartiere evreești (ghetto-uri până vor putea fi trimiși peste Nistru și Bug.) - b. - Ce facem cu intelectualii cari, după Statut, nu pot fi dați la muncă; i-am utilizat ca supraveghetori trimițându-i șefi de echipe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei. 9. Conform Statutului Militar al evreilor (D.L. Nr. 2030/1941), evreii dela muncă obligatorie sunt obligați în toate cazurile, ca să poarte la hainele civile, o brasardă galbenă lată de 10 cm., cu numele Cercului de Recrutare respectiv. Cu toate stăruințele depuse evreii s’au arătat foarte recalcitranți, nevrând să poarte această brasardă. De curând, Comisia Interministerială a hotărât ca evreii să poarte brasarda numai pe timpul lucrului. Acest sistem nu poate fi admis, deoarece evreii imediat ce pleacă dela detașament - fie cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
insistându-se cu predilecție (Mircea Eliade). Nu puține din aceste recuperări îmbogățesc semnificativ reliefurile literaturii scrise mai întâi în țară, instituindu-se și ca un act de restituție morală. Cărțile lui F. se sprijină documentar pe informații adunate cu multă stăruință în biblioteci și în întâlniri cu scriitorii din emigrație. Acest tip de cercetare este promovat și în Resemnarea Cavalerilor (2002), realizată în colaborare cu Ileana Corbea. Cele zece interviuri, cu Constantin Amăriuței, Theodor Cazaban, Adriana Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]