256,150 matches
-
real - te poți juca de-adevăratelea cu balonul umflat (roșu sau roz, sau verde sau galben) al scrisului și al poeziei: numai cu mâinile amputate." (Zile). ată o mostră de ,salt în golul înalt": una dintre imaginile obținute într-o stare de intensă concentrare, după o metodică personală ce face scriitura să ardă. Cristian Popescu e un adevărat performer al autentismului, suprapunând și făcând aproape indistincte existența diurnă și scrisul nocturn, realitatea fizică și fantasmele personale. El reapropie eul biografic de
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
ar fi secretate de glandele sexuale. Există un palpit interior care vine din zona pubiană". Ori, din nou, se proiectează într-o ușoară speculație, halou de-o naivitate inteligentă al emoției inextingibile: ,Examenele sînt ca întîlnirile. Trebuie să faci față. Starea de emoție e o promisiune. Totdeauna așteptarea e amestecată în emoție ca și speranța. Altfel ai spune nu de la început și te-ai elibera. Poate că timizii sînt cei mai orgolioși. Ei sînt cei care acționează mistuiți de o voluptuoasă
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
toamnei. Simt sîngele legumelor sub pielița gata să crape. Și toate formele sînt atît de senzuale și culorile aprinse, ațîțătoare ca pînzele lui Gauguin. Ce-ar mai rîde el acum dacă m-ar auzi: ŤTu cred că ai fi în stare să descoperi senzualitatea și-ntr-un foraibărť. Gust struguri, rotunzi, negri ca ochiul de miel, movulii, galbeni ca chihlimbarul, stau în fața feliilor de harbuz. Simt pe limbă suculența vineție, păroasă de broccoli, și păstăile plate și verzi, și vinetele, pielea
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
te scoli în fiecare dimineață cu o oră-două înainte, să te întâlnești cu alți indivizi de aceeași teapă cu tine și să vă autointitulați ,guvern", să vă prefaceți că guvernați poate fi, până la un moment dat, amuzant. Dar a prelungi starea de ,fantomă" dincolo de limitele glumei - aduce a ce? A nebunie, cumva? Culmea ridicolului, ,premierul-fantomă" a început să-i și sancționeze pe miniștrii (fantomă și ei) care au îndrăzneala să chiulească de la ,datorie": arbitru peste o echipă fără crampoane, el a
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
de suferința că trebuie să ne jupoaie de niște bănuți, sper că mă vei înțelege și pe mine și... Uite, în clipa asta mă simt vinovat că sunt aici și nu m-a înghițit tsunami-ul... Până una-alta, misterul stării sale de sentimentalism acut, continuă. Poșta rubricii. Doamna ministru Mona Muscă, satul Hodoșa, județul Harghita. Nu vă mai lăsați timorată de întrebările lui Robert Turcescu: numele regizorului (Dan) Puric se citește, într-adevăr, așa cum se scrie, nu ,Purec", cum l-
Frunzăverde, cu crengi cu tot... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11573_a_12898]
-
analiză" organizate în ziua de 30 iunie 1952 în redacția revistei Viața Românească în legătură cu piesa Caragiale în vremea lui, comandată lui Camil Petrescu cu prilejul centenarului nașterii lui I.L.Caragiale. Documentul (publicat în vol. Procesul ,tovarășului Camil" , teatru documentar în stare naturală, prefață de Mircea Zaciu, text îngrijit și înscenat de Ion Vartic, Cluj, Ed. Apostrof, 1998) dovedește că un scriitor putea fi expropriat de opera sa, că talentul său avea regimul unei fabrici ,naționalizate" asupra funcționării căreia își îngăduiau să
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la starea de slobozenie și la cea de nemurire. Dobândind noua calitate de fiu al lui Dumnezeu prin har, el intră și se menține în comuniune intimă cu Sfânta Treime
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la starea de slobozenie și la cea de nemurire. Dobândind noua calitate de fiu al lui Dumnezeu prin har, el intră și se menține în comuniune intimă cu Sfânta Treime, prin Sfintele Taine și prin noul fel de viață în Hristos, altfel
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Apophaticism in the Theology of the Eastern Church: The Modern Critical Fonction of a Traditional Theory”, în The Greek Orthodox Theological Review, 41, No. 4, 1996, p. 344. 2 Îndumnezeirea apare ca treapta cea mai înaltă a iconomiei mântuirii, adică starea în care energiile necreate și darurile Sfântului Duh devin însușite de credincios, care devine trup și suflet „templul lui Dumnezeu” (I Cor. 5, 19-20), simțind că „Hristos trăiește în el” (cf. Gal. 2, 20), iar prin Hristos, întreaga Sfânta Treime
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
docetici, el subliniază nevoia de a arăta dragoste pentru văduve și orfani și pentru acei în nenorocire 10. Adevărații creștini nu sunt cei care își urmează propria voință, ci acei care sunt uniți cu semenii lor sub conducerea episcopului 11. Starea lor finală 5 Ideea fundamentală a teologiei Bisericii Răsăritene a subliniat-o mai târziu și Sfântul Grigorie de Nazianz: „numai cel ce devine una cu Dumnezeu este mântuit”. (Epistole, 101, PG XXXVII, col. 118). 6 Totuși, Sfântul Ignatie este mai
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
făcut și l-a dus în paradis, dându-i posibilitatea de a progresa astfel încât, prin creștere și maturizare și după ce va fi declarat dumnezeu, să poată și el să se ridice la ceruri, pentru că omul a fost creat într-o stare intermediară, nici cu totul muritor, nici cu totul nemuritor, ci capabil de oricare dintre stări 47. Motivul pentru această stare intermediară este că, dacă omul ar fi fost creat muritor, Dumnezeu ar fi fost responsabil pentru moartea sa; iar dacă
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
creștere și maturizare și după ce va fi declarat dumnezeu, să poată și el să se ridice la ceruri, pentru că omul a fost creat într-o stare intermediară, nici cu totul muritor, nici cu totul nemuritor, ci capabil de oricare dintre stări 47. Motivul pentru această stare intermediară este că, dacă omul ar fi fost creat muritor, Dumnezeu ar fi fost responsabil pentru moartea sa; iar dacă ar fi fost creat nemuritor, Dumnezeu l-ar fi făcut dumnezeu. Prin urmare, omul se
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
va fi declarat dumnezeu, să poată și el să se ridice la ceruri, pentru că omul a fost creat într-o stare intermediară, nici cu totul muritor, nici cu totul nemuritor, ci capabil de oricare dintre stări 47. Motivul pentru această stare intermediară este că, dacă omul ar fi fost creat muritor, Dumnezeu ar fi fost responsabil pentru moartea sa; iar dacă ar fi fost creat nemuritor, Dumnezeu l-ar fi făcut dumnezeu. Prin urmare, omul se situa între cele două: respectând
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
răsfrânt asupra întregii firi. Tot ce ieșise din mâna lui Dumnezeu era frumos și foarte frumos, în special animalele, dar păcatul omului le-a făcut rele. Când omul nu va mai face răul, animalele vor fi și ele restaurate în starea de blândețe de la început”54. Afinitățile dintre interpretările lui Teofil și exegeza Psalmului 81, 6 pe care o face Sfântul Iustin Martirul și Filosoful în Dialogul cu iudeul Tryfon sunt izbitoare. În aceste cazuri, supunerea față de Dumnezeu îi permite ființei
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Duh, dorim să alcătuim toți omul desăvârșit, omul ceresc”63. A deveni dumnezeu este un eveniment eshatologic. Fundațiile pentru acest proces sunt puse în viața de aici, pentru că este necesar ca mai întâi să se obțină gnosis și apatheia, dar starea divină este acordată în lumea ce va să vină, o dată cu învierea trupului. Îndumnezeirea este prezentată ca echivalentul nașterii în nemurire. Această renaștere se referă nu la botez, ci la înviere. Cunoașterea și lipsa patimilor care conduc la acest eveniment sunt
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
timpul în zbaterea lui sonoră. Nu e ușor de izolat monodia, polifonia (superpozițională sau imitativă), omofonia ori eterofonia dintr-o partitură. Cu atît mai dificil este să identifici una sau mai multe dintre aceste categorii temporale cu un întreg opus. Starea lor de agregare nu este, la modul curent, una veritabilă, cu aspect cristalin și imaculat, ci comportă o tendință puternică spre concatenare și cununare, din mariajul activ al celor patru sintaxe sonore afirmîndu-se explicit în componistica muzicală progenituri complexe, sintetice
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
una marginală, a hoților de buzunare și a violatorilor, a borfașilor, chefliilor și țăranilor din comunele mărginașe, cu tot felul de boccele; personajele cu identitate, care se adună în jurul protagonistului sînt, în fond, figuri ori, mai exact, expresii ale unor stări pe care le traversează (le creează, pentru a le înfrunta) Bikinski; colonelul beat care urinează în tramvai, prin somn, fostul ginecolog Papil Mazuru care colecționează scame și ațe căutînd ,semnele hazardului" și ale cărui perversiuni ivesc relații, o lume închisă
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
porumbeii, Corso, Fundație, Copou, Tătărași, Nicolina, Alexandru) și cel care este nefiind, cel ascuns în imaginarul lui Bikinski, în aristocrația lumii artiștilor ori în subsolurile sale: al balansului baroc dintre ceea ce poate fi privit și ceea ce, prin mintea, simțurile și stările lui Bikinski, poate fi văzut. Romanul ca și poezia din Fîntîni carteziene, Cîmp negru, Arlechini la marginea cîmpului, Poezii, Deasupra lucrurilor, neantul, Mirele orb, Suflete la second-hand, Secol, publicistica din Urechea de cîrpă, Apocalipsa de carton și prozele din Nevasta
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
Simona Vasilache Poate o să se mai vadă o dată, pe estrada închipuită a vreunei biblioteci, un Larousse dansînd cu un Brillat-Savarin. E imaginea, ușor barocă, în stare să prindă, cît de cît, ceva din tactul bunului viveur. Adică fie și o parte, măcar, din multele octave ale unei vieți care nici nu sfîrșește și cu-atît mai puțin începe cu ce-i acum. O story prea arar curtată
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
măiestrii. Nu e simplu, deși pare, să oferi clientului un pui american bine prăjit sau un vin european de tradiție, țăcănind încontinuu la casa de marcat, până la transformarea mâinii într-o cârjă nefuncțională. Așteptările emigrantului luminează începuturile cărții, după care starea de spirit, cu tonalitățile ei, se schimbă. Mai exact, critica începe de la pagina 104, din scrisoarea intitulată, semnificativ, Dor de dinozauri. Calificarea societății românești lăsate în urmă e substituită prin observații critice asupra noului mediu, iar balcanismul (un cuvânt conotat
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
acestea cea mai insidioasă este anihilarea memoriei. O atenție toropită poate confunda lesne un paradis provizoriu cu scopul însuși. În Odysseia, navigatorii nimeresc pe o insulă ai cărei locuitori se hrănesc numai cu flori de lotus, ce le induc o stare de fericire deplină și permanentă. Prețul cu care ei plătesc această fericire este ștergerea memoriei și viețuirea într-un prezent continuu: ,Iară oricine din el va gusta, flori din lotusul dulce,/ Nu va mai ști nici de veste să deie
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
Și nu-i mai ajungeai la nas.../ La o plimbare cît de mică/ El, hopa în elicopter!" (§ 27). Mirajul raiului pe pămînt eclipsează pe de-a întregul scopul inițial al călătoriei, transformarea lăuntrică a pelerinului de odinioară ajuns personaj cu stare reflectă fidel și simptomatic acest lucru: însuși poetul remarcă o ,schimbare de caracter" a eroului său în această perioadă. Trezirea la realitate, ce demască iluzia colorată în toată goliciunea ei, este o răbufnire a memoriei înăbușite: Și-a dus-o
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
prin urmare, continuă Livius Ciocârlie explicîndu-și empatia cu tema morții, "fericirea e în ce seamănă cu moartea, fără să fie ea". Refuză utilitatea scrisului, scrisul ca terapie, ca mod de exorcizare a demonilor interiori ("nu s-a schimbat nimic în starea mea de spirit de cînd scriu"), ca suspendare a realității și "întîrziere" a morții. Scrisul nu se adresează cu adevărat nici celui care-l practică (e redundant), nici unui Celălalt ignorat cu obstinație. E o gratuită necesitate, însă ultimul atribut pe
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
de la Bulandra, la Cîntăreața cheală a lui Tompa Gabor de la Cluj. La multe, la foarte multe. Mi s-a părut, cînd n-a mai fost printre noi, că a dispărut un martor esențial - ochiul din afară - al celor mai minunate stări pe care le-am traversat, creatori și spectatori, după 1990. Visa scene întregi și le descria privind într-un punct fix, ca într-o transă. Poveștile lui au fost întotdeauna pline de detalii, de tolbe întregi ticsite cu amănunte, cu
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
trezit fragmente, chipuri, replici, costume, tăceri. Toate, la fel de proaspete. Fotografii care își poartă propria istorie, care poartă raportul creatorului - regizor, actor, scenograf - cu părți dintr-un întreg, spectacolul, care redefinesc poziționarea mea, ca spectator, față de o secvență sau alta, față de stările mele, de sentimentele mele, de percepția mea de atunci care se trezește imediat la vederea imaginii. Imediat și nealterată. Deodată, așadar, o imagine ridică în picioare un univers întreg. Ca sărutul prințului din poveste. Fiecare pagină este o pădure adormită
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]