11,968 matches
-
hotărârii adunării generale a acționarilor. Contabilitatea operațiunilor privind rezervele se ține cu ajutorul contului: 512 Rezerve legale 5121 Rezerve legale din profitul determinat înainte de deducerea impozitului pe profit 5122 Rezerve legale din profitul determinat după deducerea impozitului pe profit 513 Rezerve statutare sau contractuale 514 Rezerve pentru riscuri bancare 5141 Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat înainte de deducerea impozitului pe profit 5142 Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat după deducerea impozitului pe profit 5143 Rezerva reprezentând
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
dimensiuni: actorii partinici, structura și funcțiile. 2.3.1. Actorii partinici Cum a arătat Robert Ladrech, europartidele reunesc actori partinici naționali 109, cărora le permit să înnoade între ei legături în cadrul rețelei de partide 110. Unele partide fac o distincție statutară între partidele înrudite 111, altele nu112. În plus, europartidele regrupează și actori partinici europeni înrudiți ideologic. Organizații elitiste prin excelență, partidele europene au operat o dublă deschidere orizontală. Prima și de departe cea mai importantă este națională 113. Ele constituie
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
generali ai grupurilor politice din Parlamentul European a inspirat propunerea din 13 februarie a Comisiei Europene 213. Punctele similare între textul grupului și propunerea Comisiei Europene sînt cele care urmează 214. În primul rînd, am observat trei corespondențe la nivel statutar. Întîi, FEP "trebuie să fi constituit și/sau să aibă ca obiectiv să constituirea sau să se alăture unui grup politic din Parlamentul European". Apoi, "un comitet independent va fixa regulile recunoașterii partidelor politice europene". În fine, FEP trebuie să
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
vom începe prin examinarea stadiului de contact și vom continua cu analiza fazei de cooperare. 5.2. Faza de contact 5.2.1. Instituirea Congresului, a Biroului de Legătură și a Secretariatului De la începuturile lor, partidele social-democrate s-au înzestrat statutar cu un congres și un birou de legătură. Al III-lea Congres, desfășurat în octombrie 1958 la Strasbourg, a decis ca acest birou să se reunească de două ori pe an282. Patru ani mai tîrziu, în noiembrie 1962, al V
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și în cadrul Internaționalei Socialiste. După reuniunile Biroului IS, liderii discutau despre multe probleme europene 314. Conferința liderilor de partide își are așadar originea în practica IS. În cadrul federației social-democrate europene apare, prin urmare, un nou organ, mai întîi fără recunoaștere statutară. Potrivit președintelui UPSCE, Guy Spitaels, reuniunile acestui organ au avut loc în mod regulat începînd din 1987315. Totuși liderii își trimiteau reprezentanți de rangul al doilea 316, cum ar fi secretarii internaționali 317. Cu alte cuvinte, conferința liderilor de partid
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
să voteze contra: un plebiscit controlat cu grijă prin tratativele de culise între liderii naționali"343. Ceea ce înseamnă 4,76% abțineri și 1,1% voturi împotriva alegerii lui R. Cook. O dată cu venirea noului președinte britanic al PSE, apar și modificări statutare. Principalele trei modificări de ordin formal sînt următoarele 344. În primul rînd, Biroul se numește de acum președinție. Crește rolul președintelui, care are dreptul explicit de a propune vicepreședinții și secretarul general. În al doilea rînd, conferința liderilor îi include
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de președinție "bis" și se reunește, potrivit statutului, de trei ori pe an. În realitate, uneori se reunește mult mai frecvent. Se discută despre adaptarea PSE la reglementarea statutului și finanțării partidelor europene 346. Oficial, doi factori au determinat modificările statutare: extinderea UE spre Est și noul articol 191 din Tratatul de la Nisa347. Statutul stipulează că "ținînd cont de această nouă situație (articolul 191) și de schimbările pe care le va determina în cadrul său aderarea noilor membri ai Uniunii Europene, PSE
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
veto al fiecărui membru individual al partidului 360. Astfel că UPSCE ia act "informal" de imposibilitatea folosirii majorității ca modalitate de decizie internă în favoarea consensului. După mai bine de un deceniu, la Congresul de la Haga (1992), federația adoptă cîteva modificări statutare, recunoscînd rolul conferinței liderilor 361 și confirmînd recurgerea la majoritatea calificată. C. Dorget vede în asta un adevărat progres: "punctul în privința căruia socialiștii au eșuat întotdeauna este reintrodus: deciziile asupra afacerilor europene sînt luate prin majoritate în domeniile în care
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
putea juca un rol în jurul sistemului de legitimitate bazat pe cetățenia europeană, mai ales cu ocazia alegerilor europene. Într-o guvernare pe niveluri multiple, eforturile de europenizare de sus în jos prin instituționalizarea partidelor europene nu ar presupune numai dispoziții statutare și financiare, ci s-ar concentra mai mult și pe natura membrilor, structura transnațională, funcțiile europartidelor și sistemul de partide europene, încît să soluționeze substanțial problemele legitimității, democrației și reprezentării la nivelurile european și național. Referințe Documente interne Jean Asselborn
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
unei asociații de tip cooperatist sunt actul de constituire și statutul cooperativei. Primul prezintă în articolele sale , într-o formă concisă, asociația și structura sa internă. Statutul prezintă într-o formă mai detaliată întreaga activitate internă și structura organizației. Prevederile statutare cuprinse în acest document pot să difere de la o întreprindere cooperatistă la alta. În general, statutul prezintă detalii cu privire la următoarele aspecte: * reguli privind dobândirea calității de membru, suspendarea sau excluderea; * regulile privind modul de desfășurare a adunărilor generale și dreptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și a capitalului circulant; * dizolvarea și drepturile de proprietate ale membrilor; * încheierea anului fiscal * alte aspecte considerate ca fiind necesare sau dezirabile potrivit legii statului respectiv. Articolele actului de constituire și ale statutului trebuie astfel formulate încât să îndeplinească cerințele statutare ale statutului tip al cooperativei elaborat într-un anumit stat. Astfel în privința dreptului de vot în adunarea generală, în majoritatea statelor federale este stabilită ca regulă generală principiul "un om un vot", dar în unele state este permisă acordare unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de comercializare în nume colectiv cu alte cooperative agricole; încheierea contractelor necesare atingerii obiectivelor prevăzute la primele 2 puncte. Pentru ca o cooperativă agricolă să se încadreze în prevederile Legii Capper-Volstead, trebuie în așa fel organizată încât să îndeplinească anumite cerințe statutare. Astfel de cerințe sunt: să funcționeze în beneficiul membrilor acesteia în calitate de producători; să limiteze dreptul de vot al fiecărui membru la unul singur, indiferent de părțile sociale deținute sau, dacă plătește dividende, trebuie să limiteze aceste dividende la 8% pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
control numit de către Adunarea Generală trebuie să fie format dintr-un număr cuprins între 3 și 5 dintre cei mai reprezentativi membri ai săi. Dintre atribuțiile mai importante ale acestuia amintim: auditează managementul financiar al alianței în concordanță cu obligațiile statutare; examinează îndeplinirea obligațiilor financiare ale organizațiilor membre; raportează Adunării Generale sau Comitetului Director ori de câte ori consideră că este necesar etc. Președintele este persoana cea mai reprezentativă din alianță care prezidează întrunirile Adunării Generale și ale Comitetului Director. El trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acțiunile de capital. Este permisă o dobândă limitată (6% in valoare netă). Surplusul net poate poate fi distribuită membrilor "prorata" (în raport cu) tranzacțiile lor cu cooperativele. Nu, doar dacă terța parte este special numită în prevederile asociațiilor, sau după îndeplinirea obligațiilor statutare și legale pentru participare. Permisă. Pe baza "pro rata" a acțiunilor, sau a altui sistem definit de prevederile asociațiilor, sau a deciziilor adunării generale. Primii 125 Euro p.a. investiți pe membru exceptați de la 25% din impozitul reținut. Dobânda în avans
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Comună Europeană”, al cărei principal făuritor este Consiliul Europei. Șefii de stat și guvern din unele țări ale Europei Centrale și Răsăritene, Jelio Jelev și Lech Walesa, s¬au adresat și ei Europei și lumii de la această tribună. Pe lângă organele statutare, și anume Comitetul Miniștrilor, care este organul decizional, și Adunarea Parlamentară, calificată adeseori drept organ de impulsionare, Consiliul Europei deține o serie de organe subsidiare, a căror multiplicare dovedește dinamica lui specifică. În Comitetul mixt se desfășoară dialogul între Comitetul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
reprezintă un important pas înainte în două direcții: pe de o parte, în plan intern, al organizației, Atena reprezentând un salt calitativ în cadrul întregului proces C.C.N.A.; pe de altă parte, în plan internațional, momentul Atena trebuind să fie văzut ca statutar în termeni practici ai unei relații de diviziune a sarcinilor între organizații complementare și interpătrunse. Aceste dezvoltări aduc o notă optimistă în ce privește viitorul N.A.T.O. în materie de acțiuni militare cu partenerii de cooperare, ținând cont de punctul de plecare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ORDIN nr. 381 din 29 iulie 2025 pentru modificarea Normelor de stabilire a situațiilor în care se aplică prevederile art. 39 din Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar nr. 329/2025 EMITENT AUTORITATEA PENTRU SUPRAVEGHEREA PUBLICĂ A ACTIVITĂȚII DE
ORDIN nr. 381 din 29 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300539]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 722 din 1 august 2025 În temeiul prevederilor: – art. 34, 34^1, art. 35 alin. (2), art. 39, 41, 42, 48, 51, 54, art. 73 alin. (2) și ale art. 74 din Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare; ... – Regulamentului (UE) nr. 537/2014 privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public și de
ORDIN nr. 381 din 29 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300539]
-
74 din Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare; ... – Regulamentului (UE) nr. 537/2014 privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public și de abrogare a Deciziei 2005/909/CE a Comisiei, ... având în vedere prevederile art. 75 alin. (1) lit. j) și ale art. 77 alin. (2) și (3) din Legea nr. 162/2017, cu modificările și completările ulterioare
ORDIN nr. 381 din 29 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300539]
-
nr. 162/2017, cu modificările și completările ulterioare, președintele Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar emite prezentul ordin. Articolul I Normele de stabilire a situațiilor în care se aplică prevederile art. 39 din Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar nr. 329/2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I
ORDIN nr. 381 din 29 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300539]
-
constatat abateri de la reglementările legale, dar acestea nu reprezintă deficiențe care se încadrează la art. 13 alin. (3) lit. d) și e) din Normele privind efectuarea inspecțiilor la auditorii financiari și firmele de audit care desfășoară activități de audit statutar, precum și activități de asigurare a raportării anuale și consolidate privind durabilitatea, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar nr. 184/2025; ... ... 2. La articolul 3, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins
ORDIN nr. 381 din 29 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300539]
-
a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011), Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și supravegherea în interes public a profesiei contabile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008, cu modificările și completările ulterioare, și ale Statutului Societății Comerciale de Transport cu Metroul București
DECIZIA nr. 236 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300560]
-
context median ca întindere. Acesta cuprinde două dimensiuni: condițiile de producere și universul. Prima desemnează totalitatea factorilor care determină specificul producerii unui tip de discurs și cuprinde cerințele de ordin comunicațional (scena de producere și suportul material) și de ordin statutar (actorii discursului jurnalistic și contractul de comunicare specific). Cea de a doua trimite la ansamblul de discursuri care interacționează într-o conjunctură dată. Spre exemplu, interpretarea textului unei slujbe religioase necesită, după înțelegerea lingvistică a fiecărui cuvânt, decriptarea emitentului (preotul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a unui tot discursiv), structura compozițională dată, prevăzând finalul, altfel spus, de la început, suntem sensibili întregului discursiv"28. Pentru Maingueneau, un gen de discurs depinde anumite condiționări ale producerii discursului sistematizate sub două categorii: de ordin comunicațional și de ordin statutar 29. În primul rând, există cerințe de ordin comunicațional, fiecare gen de discurs fiind asociat unui moment și unui loc de enunțare specifice. Acest ansamblu va fi analizat sub două dimensiuni: scena discursului și suportul. Vom înțelege prin scenă instituția
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Spre exemplu, cursul universitar este un gen de discurs educațional în care scena legitimă de producere este universitatea și care constă în transmiterea de informații științifice actuale studenților prin intermediul comunicării directe, suportul fiind cel al undelor sonore. Cerințele de ordin statutar fixează condițiile de legitimitate legate de situația contextului enunțiativ, în sensul că stabilește rolurile și contractele specifice între actorii discursului. De recunoașterea acestor condiții implicit atașate unui gen depinde posibilitatea receptării adecvate a actului discursiv. Astfel, orice discurs presupune un
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]