7,322 matches
-
C. Dumitrescu nu putea să continue spiritul patriotic a lui șeicaru la Bucureștiul lui natal. Oare a ajuns mâna lunga a cotroceniștilor, victoriștilor, parlamentariștilor până aici? Dacă nu, Înseamnă că noi, românii din Nord America nu suntem capabili să ținem steagul, să-l vedem și să-l apăram. Se vor bucura dușmanii noștri, văzând cum mai cade un avanpost romanesc. Din 1991 văd cum numai publicațiile patriotice cad. Le enumăr pe cele la care am colaborat: Cuvântul Românesc, Vatra Românească, Danubius
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
de retragere. Muniția noastră se împuțina mereu și nu mai ajungea decât pentru o rezistență pe poziție de cel mult cinci zile. Noaptea s'a ținut sfat în cortul țarului. în dimineața zilei de Miercuri, 10 Iulie, o solie cu steagul alb părăsi fortificația noastră și porni spre cea turcească ducând o scrisoare din partea feldmareșalului Șeremetiev prin care acesta cerea pace. Solia împuternicită să semneze pacea era compusă din ministrul Șafirov și generalul-maior conte Mihail Șeremetiev, fiul feldmareșalului. Am așteptat pe
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
-mi este Cînd fruntea-mi întorn înspre lut Și-ascult înalta poveste A clipei ce naște trecut... Un strigăt ca un fulger Un strigăt ca un fulger globular străbate mînios liniștea de la un capăt la celălalt lîngă rotatul salcîm înflorit steagul copilăriei fluturîndu-și lumina din păpuriș țîșnește lișița amintirii și tremură balta uitării de șoapte cunoscute și nu mai știu conștiința mea-i adîncul ei și nu mai știu conștiința mea-i planșeta pe care copilaria mă desenează încă febril cu
poezii by Ducation Popescu-Chiselet () [Corola-journal/Imaginative/15041_a_16366]
-
situațiile cărora era, de fiecare dată, gata să le facă față atât de strălucit, acum afișa o perucă tot mai excentrică, mănuși din piele de căprioară chiar și în timpul consfătuirilor, iar, mai nou, își prindea fruntea într-o banderolă cu steagul național. Mai ales acest ultim aspect începuse să îngrijoreze sferele înalte, existând temeri serioase că Poolo ar fi intenționat să înființeze un partid național, apt să pună în dificultate complicatul caleidoscop politic al momentului. Așadar, sau va renunța domnul subsecretar
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
afli la ce se uită, afli și la ce se gândește, deopotrivă.... - Deopotrivă... mă, dă-te-n chilu' meu!... - Ce are pe umăr, că nu-mi dau seama? O eșarfă? - Un batic... - Eh, un batic, pă dracu'... - Un fular... - Un steag... - Un drapel... - Drapelu', nu "un" drapel... - Patrioată... - Are o privire... nu știu... - Plictisită... - Nu, nu, nu plictisită... parcă speriată... E tristă, bă, e tristă rău... Io cred că vrea să emigreze... - Așa zici tu? - Da... Vrea să emigreze da' nu
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
voi zdrențuită vibrație peste ruptura creierului zumzetul cocoloșit pe timpan se zbătea să devină vertebrat al muzicii auzul scormonea în ecou din zefir guși de pulberi se revărsau peste luna topită în privirile noastre inorogi gravați în lumină amalgamul de steaguri păienjeniș de astre pe sticlă visele mozaic bizantin mimoze nebuloase în pîndele ochiului ceasuri solare pe ziduri desfac prezentul scriam măști sonore în colivia de argint ascund suflete carbonizate viola unei linii plutitoare se oprește în fresca incandescenței reci absorbit
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
pulsînd în pupilă baioneta osului patrulează în reflexul străzilor zincul la întretăiere cu marile reculegeri corpuri înroșite în așteptare le vezi prin lentile prin valul călător al pereților suprapuse dansurilor cu muchii negre minuscule regimente prin oglinzi retine scufundate și steaguri de hîrtie în arhitectura fumului poți distinge primăvara dincolo de praful privirii transparența unei raze topite într-o floare de colț rechini prin morminte electrolitice lasă închisă în urmă privirea care nu mai vrea să moară și lacrima traversată de la sărat
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
neantul și neantul e sfîrșitul totul ne seamănă și împotrivă ni-i totul supune-te clipei și ea te va trăda rupe sigilii și vei intra în case pustii. O repetiție-n zadar e totul! Vei purta măștile și aprinsele steaguri vei fi stupid precum ierarhiile zeilor te vei izbi de ziduri ca păsările oarbe O repetiție-n zadar e totul! De departe se simte duhoareea de speranță stricată pătrunde frica în viscere în oase în politică în auz și oriunde
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
agopian călimara lui villon umbrela lui n.țone ce apără și de secetă și și de ploaie toată avangarda care continua să fie nici veselă și nici tristă deși mița biciclista nu mai era catifea extrasă din vocea anei blandiana steagul imaginațiunii lui voronca cu schije de cristal din moartea lui vinea tricoul de portar a lui camus forcepsul lui céline până la capătul morții gazele din garajul lui dagerman pașaportul lui alvaro mutis râsul lui morus și fragmente de hărți
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
din bibliotecă e o tristețe de sfârșit de lume doar un gust de mentă în gură a mai rămas două pahare goale de vin pe masă ticăie neauzit ultimul ceas. ASCULTAM IMNUL ascultăm imnul într-o sală cu steme și steaguri aurite stăm în poziție de drepți după cum am fost învățați pe vremea când purtam cravata roșie de pionieri unii dintre noi își duc mâna la piept ca americanii ca să-și domolească bătăile inimii să mascheze revărsările burții ghiftuite de bere
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
copiind pe când asuda să devină definitiv, câteva mii de iude nu mai știu număra decât până la 30, - pe când în fresce se scorojesc, Doamne, trâmbițele Apocalipsului, Și sub jumătate din degetul Tău arătător se vede piatra și cărămida. Ici-colo, câte un steag găurit, mai flutură ostenit și decolorat, pe câte-un morman de gunoi. Notații, clișee poeticești, desigur, tropi anacronici, tropăind în zadar prin poem. Dar încotro, încotro? M-ați înnebunit, mă scoateți din minți, netrebnicilor, lichelelor, hoți de drumul mic, tâlhari
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
Nichita Danilov Căram pumni de pămînt dintr-o țară în alta, le vărsam în grămăjoare mai mari și mai mici în piața publică. Cu ochii ațintiți la cer, ne rugam în fața steagurilor mereu coborîte în bernă la morții noștri rătăciți în cer să coboare din nou pe pămînt, sfințind țărîna pe care le-o așterneam la picioare. Scormoneam mereu sub trunchiurile copacilor, brazi și molizi, și stejari cu coroana arzîndă: le pipăiam
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
căuș îl duceam îndărăt, strecurându-ne umbrele prin sârma ghimpată; tîrîndu-ne în genunchi pe urmele strămoșilor cărora le luam, fără să ne dăm seama, pămîntul fumegînd de sub creștet, pentru a-l duce în țară străină și-a-l așeza în fața steagurilor coborîte în bernă. Închinîndu-ne la idoli străini cu picioare de lut, îl duceam îndărăt sub privirile pline de ură ale cîinilor ce-și făceau somnul de veci tolăniți pe fîșia arată. Tinerii se lăsau în genunchi în fața urnelor; rotulele lor
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
răsfirate peste chipurile noastre contorsionate de teamă. Reclamele luceau stins luminînd capete îngenuncheate ale mulțimii. Îmbrăcați în veșminte strălucitoare, idolii cu picioare de lut își ridicau fața din cenușă. Ne tîram scheunînd ca niște cîini la picioarele lor înfășurate în steaguri fumegînde, uitînd de Dumnezeul nostru bun, uitînd de noi și de țară, în timp ce pămîntul cărat se transforma într-o mîzgă cleioasă, ne ungeam trupul cu el, încingînd un dans în jurul idolilor ce vegheau groapa comună.... Cînd treceam înapoi cu pumnii
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
în cealaltă parte a rîului groapa comună.... Reclamele luceau stins luminînd capete îngenuncheate ale mulțimii. Îmbrăcați în veșminte strălucitoare, idolii cu picioare de lut își ridicau fața din cenușă. Ne tîram scheunînd ca niște cîini la picioarele lor înfășurate în steaguri fumegînde, uitînd de Dumnezeul nostru bun, uitînd de noi și de țară, în timp ce pămîntul cărat se transforma într-o mîzgă cleioasă, ne ungeam trupul cu el, încingînd un dans în jurul idolilor ce vegheau în beznă. Fără să ne dăm seama
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
critică pune în evidență poetul Ardealului, poetul țăranilor, poetul naturii, poetul satului și al familiei, poetul iubirii. Deși realizate într-un "patriotism strâmt", aceste tendințe tematice sunt menite "să cânte suferințele fraților noștri și să le oțelească sufletele prin fâlfâirea steagului ce poartă scris pe el: dezrobirea și libertatea". Poezia lui Octavian Goga - notează E. Lovinescu în vol. II din Istoria? sa, versiunea din 1927, cu firescul unei observații de domeniul evidenței - "se identifică cu întreaga mișcare de redeșteptare a energiei
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
în anul 2006. Sfințirea troițelor s-a făcut de către IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, iar la eveniment au fost prezenți delegați ai Ambasadei Române al Chișinău și foarte mulți cetățeni basarabeni veniți să-și aducă salutul eroilor căzuți pentru țară, cu steaguri, cu lumâ nări aprinse, cu colăci și vin, cu coliva , ca la un părăstas. Problema presei de informare în satele din Basarabia am soluționat-o cumpărând sute și sute de abonamente la ziare românești în așa fel că cel puțin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Foarte puțini știu că Zavaidoc s-a aflat în 1919 alături de soldații romani care au ocupat Budapesta, legând cu nojițele eroismului opinca românească pe parlamentul maghiar, lăsând totuși să fluture flamura ungureasca roșie-verde-albă. Multă vreme a fâlfâit pe cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui. A murit sărac cel care strânsese averi uriașe, cel după care alergau casele de discuri, dar și damele care au apreciat și iubit pe micuțul cu ochii căprui, par negru și o cicatrice deasupra
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de astă ești uns cu nămol! pricepe ea dezamăgită de nudul lui inert; dar Mitică precizează demn: Nu. M-am uns cu nămol ca să nu mai par bou. Să par porc. Poate mă cumpăra vreun partid și mă mbracă în steagul lui electoral. Să-mi țină de cald la iarnă. Cu tot bronzul ei natural, care-i da ascendentă asupra celorlalte de pe plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău de luptă. ai învins și încă vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar ciobita, ea îți știe anii. dar tu Alex nu te-ascunde-n vârstă că prea des se scutură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
chiar eu - creștinul neproscris: terra se-nvârte precum bate vântul. m-am ospătat cu șefi de trib și regi și nu știu lume bună cum se face, în limba noastră poți să te-nțelegi pe ori ce țărm de salța steag de pace. acum, în portul nostru ancorat, întors că Făt-Frumosul, de departe eu am ajuns de unde am plecat dar despre toate am să scriu o carte... MORTUA EST... an de an, în fiecare vară, printre flori albastre și fiori, iar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
însufleți și celebra națiunea. Totodată, aici cititorii vor surprinde modul în care grupurile etnice se identifică în contrast și își delimitează granițele identitare simbolice, folosind diferite simboluri cum ar fi indicatoarele rutiere cu explicații în limbile grupurilor etnice, statuile și steagurile specifice unor etnii, denumiri personalizate ale străzilor și instituților reprezentative. Și miturile joacă un rol important în acestă strategie de poziționare și asiguare a unui avantaj competițional între diferitele grupuri etnice, fiind o modalitate prin care acestea își stabilesc fundamentul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de ceialaltă..." (Cîrpaciul genial). Sau: , Abia acum realizez/ ce bine ne-a prins despărțirea,/ a fost un mesaj din înalt,// eram două pietroaie,/ una în capul celuilalt,// punem urechile pe ceață,/ ce inimi, decolorate bătăi,/ din stelele noastre/ făcurăm și steaguri,/ cu ciucuri și zurgălăi,// doamnă, ce mai gîndiți,/ ce iscodiți,/ nefericiții par fericiți..." (Urechile pe ceață). Trăsătura de căpetenie a versurilor lui Ion Davideanu rămîne cea, de cînd lumea, a individului cu vocație de artist: inadaptarea la un mediu față de
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
infinite... totul a fost scris în Sfânta-Carte. călător - încotro te vei duce, ori aproape, ori foarte departe, Omule, tu calci mereu pe-o cruce... PARCĂ NINGEA... sub fulgii mari ca lacrima eternă era un Dumnezeu pândar al vieții muriseră și steagurile-n bernă printre tejghele goale - precupeții vindeau la liber bulbi de revoluții nu prea ningea - nu trebuia să ningă în care călimări de substituții visam ca seva țării să se stingă? doream un prinț frumos - pe baricade dar prințul se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cum să nu o vezi. La intrarea din șosea se vede tricolorul pe care scrie mare Câmpul Românesc. Alături, stă parcă chezaș ca o piatră de hotar, un bolovan, adus și el aici cine știe de când, vopsit tot în culorile steagului nostru. Câmpul Românesc este proprietatea comunității române din Hamilton, Ontario, Canada. Un teren imens, cumpărat în 1957. Când intri aici chiar ai sentimentul că te afli ,,pe un picior de plai/ pe-o gură de rai’’ (balada Miorița). Te întâmpină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]