12,662 matches
-
uit la el zâmbind strâmb și cu obrăznicie de neîndurat, ajunsese să ofteze numai, cumva resemnat, și să-mi ordone cu glas potolit: „Marș În fața corpului de gardă! Te pui sub paza comandantului gărzii sau a locțiitorului, predai centura, cureaua, stema de la bonetă și nasturii de la veston pe care e imprimată stema țării. Pe urmă aștepți să-ți fac hârtiile de reținere. În fața corpului de gardă, pas alergător, marș!”. Însă În concediu au fost nevoiți să-mi dea drumul, căci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să ofteze numai, cumva resemnat, și să-mi ordone cu glas potolit: „Marș În fața corpului de gardă! Te pui sub paza comandantului gărzii sau a locțiitorului, predai centura, cureaua, stema de la bonetă și nasturii de la veston pe care e imprimată stema țării. Pe urmă aștepți să-ți fac hârtiile de reținere. În fața corpului de gardă, pas alergător, marș!”. Însă În concediu au fost nevoiți să-mi dea drumul, căci nu aveau Încotro. Câteva zile le-am petrecut acasă, nemernicindu-mă, după cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
acolo cu o ancoră tatuată pe bicepsul drept și o sirenă cu țâțele goale pe antebrațul stâng (pe care o cheamă Dița) și poartă numai tricouri vărgate, marinărești, și o centură lată din piele, cu cataramă pe care e imprimată stema țării. Domnul Marinaru este un tânăr și activ ferment al liberei inițiative și al economiei de piață. În Răspântii, unde se află și frizeria și unde, de curând, s-a Înființat mica și civilizata piață, Domnia Sa organizează lupte Între puradeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
odinioară și astăzi, p.819) MAMA Cât e de drag cuvântul sacru «mamă» ! Un gângurit când pruncul vrea s‐o cheme, E lângă noi, în clipele supreme, Din leagăn pân‐la cea din urmă vamă. Din veșnicii, ca focul unei steme Își flutură a dragostei maramă ... Păstrează‐ i chipu‐ n aurită ramă 131 și de nimic, nicicând nu te mai teme! Ocrotitoare‐n oarba vijelie, Chiar umbra ei se schimbă în făclie Pe drumul drept menită să te poarte. În fața ei
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
comanda lui Alexandru Buhuș”<footnote Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, p. 41 footnote>. Zidurile de incintă cu turnurile de colț și cu cel de la intrare erau terminate la 10 iunie 1670, după cum găsim menționat pe inscripția în limba slavonă, cu stema țării, pusă de Gheorghe Duca pe turnul clopotniță: ,,Herbul prealuminatului domn Io Duca voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, anul 7178( 1670) luna iunie, 10”<footnote Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. II, București, 1908, p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de Gheorghe Duca pe turnul clopotniță: ,,Herbul prealuminatului domn Io Duca voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, anul 7178( 1670) luna iunie, 10”<footnote Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. II, București, 1908, p. 337 footnote>. Stema Țării Moldovei cu inscripția în limba slavonă Zidul de incintă, de formă poligonală, este înalt de 7 metri și gros de 1,4 metri și este asemănător unui sistem de apărare. El închide un teren de 120 de metri în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la începutul secolului al XIX-lea. Intrarea principală cu toate elementele ei decorative este încadrată de două coloane ce au rozete pătrate și capitele, care susțin o cornișă simplă. În timpan, într-o cruce cu brațe egale, rotunjite este sculptată stema Moldovei, capul de bour care susține o coroană, și câte un leu de o parte și de alta. Lespedea cu stema a fost deteriorată în partea interioară când s-a înălțat și s-a lărgit intrarea. La fel s-a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pătrate și capitele, care susțin o cornișă simplă. În timpan, într-o cruce cu brațe egale, rotunjite este sculptată stema Moldovei, capul de bour care susține o coroană, și câte un leu de o parte și de alta. Lespedea cu stema a fost deteriorată în partea interioară când s-a înălțat și s-a lărgit intrarea. La fel s-a deteriorat și pisania bisericii. Data încheierii tuturor lucrărilor de la Mănăstirea Cetățuia, inclusiv pictura bisericii și înzestrarea bisericii cu obiectele și cărțile
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mântuirii 1683, luna octombrie în Iașii Moldovei”<footnote Ibidem, p. 273 footnote>. Cartea are 391 de pagini și 16 foi nepaginate la sfârșit. Tipărirea s-a făcut cu același caracter ca și cartea Patriarhului Nectarie. Pe vero titlului se află stema Moldovei, iar sub stemă sunt următoarele rânduri adresate lui Gheorghe Duca: ,,Către prea piosul, prea strălucitul, prea seninul și prea gloriosul stăpân și demnitar a toată Moldo-Vlahia Domnul-Domn Io Duca Voievod. Duca, stăpânitor prea înalt al pământului Moldovei și domnitor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în Iașii Moldovei”<footnote Ibidem, p. 273 footnote>. Cartea are 391 de pagini și 16 foi nepaginate la sfârșit. Tipărirea s-a făcut cu același caracter ca și cartea Patriarhului Nectarie. Pe vero titlului se află stema Moldovei, iar sub stemă sunt următoarele rânduri adresate lui Gheorghe Duca: ,,Către prea piosul, prea strălucitul, prea seninul și prea gloriosul stăpân și demnitar a toată Moldo-Vlahia Domnul-Domn Io Duca Voievod. Duca, stăpânitor prea înalt al pământului Moldovei și domnitor, cu titlul de Crator
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Duca Vodă este spart și se află expus pe un soclu, în curtea mănăstirii. Are următoarele inscripții: sus: ,,Da pacem Homine în diebus nostris. Anno Domini 1669”; la mijloc în chenar: ,,Divino auxilis fudime Gehardus Benningk Gedani”; pe altă parte: ,,Stema cu inscripțiile I. D. V. G. Z. M” și la același nivel; inscripția în limba greacă: ,,Prezentul clopot s-a afierosit la venerata și sfânta mănăstire a sfinților slăviților întru tot lăudaților Petru și Pavel de către prea evlaviosul și prea ilustrul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
simplă, lucrată cu decor din flori de trandafir susținute de un înger cu mâinile întinse, însemnele arhierești; și una domnească bogat ornamentată, cu o decorație aurită cu frunze și flori pe un albastru strălucitor. Pe tăblița din spate era aplicată stema Moldovei; precum și 35 de strane de lemn vopsite. Inițial strănile aveau la baza lor lei alungiți, după care s-a pus un suport din lemn simplu”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 66 footnote>. Astăzi avem în biserică următoarele odoare: Icoana
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
zidire a lui Aron Vodă. De aici pornesc să urmăresc valea Holbocii și în scurtă vreme mă opresc în piscul Păunului... Încărcat cu priveliștile din zare, calc alături de bătrân spre zidurile Cetățuii. În fața turnului clopotniță, mă opresc și pe discul stemei Moldovei aflat pe fața lui citesc: „Herbul prea luminatului domn Io Duca Voievod, cu mila lui Dumnezeu, al łării Moldovei, 7178 (1670). De fapt, zidirea mănăstirii a început în 1669 și s-a sfârșit în 1672. Dacă vrei să știi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bună cunoaștere a persanei. Trebuie spus că timpul nu-i lipsise. La sosirea mea la Teheran, În aprilie 1996, monarhul se pregătea să-și aniverseze jubileul, cel de-al cincizecilea an de domnie. În onoarea lui, orașul era pavoazat cu stema națională, purtând simbolul leului și soarelui, veniseră notabilități din toate provinciile, numeroase delegații străine și, deși cei mai mulți dintre delegații oficiali au fost cazați În vile, cele două hoteluri pentru europeni, Albert și Prévost, erau neobișnuit de aglomerate. În ultimul mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
șapte luni de deziluzii continue și anevoie suportate, numai câteva drapele supraviețuiră ici și colo, și, chiar și acelea, reduse la niște zdrențe melancolice, cu culorile mâncate de soare și spălate de ploaie, pe lângă arhitectura distrusă În mod lamentabil a stemei. Dând dovadă de un admirabil spirit prevăzător, guvernul, Între alte măsuri de urgență menite să atenueze efectele colaterale ale neașteptatei Întoarceri a morții, reabilitase drapelul patriei ca semn că acolo, la acel etaj trei pe stânga, exista un mort așteptând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
de cincisprezece ani, bătrâne vânzătoare de dulciuri africane, stând Într-o rână de-a lungul trotuarelor cu tigăile Încinse, turme de profitori care dansau printre scursuri de zoaie În cântecele tranzistoarelor de la barul alăturat. Vechile palate ale colonizatorilor, dominate de steme ce nu se mai puteau citi acum, deveniseră case de toleranță. A treia zi l-am Însoțit pe ghidul nostru la barul unui hotel din orașul de sus, În partea deja restructurată, pe o stradă plină de anticării de lux
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
În 1378 și moare În 1484, la frumoasa vârstă de o sută șase ani, și nu e greu de intuit că confreria secretă a contribuit nu puțin la acea Reformă care, În 1615, Își sărbătorea centenarul. Ce-i drept, În stema lui Luther sunt un trandafir și o cruce.” „Frumoasă fantezie”. „Voiai ca Luther să-și pună În stemă o girafă În flăcări sau un ceas lichefiat? Fiecare e fiul propriului său timp. Am priceput al cui fiu sunt eu, taci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de intuit că confreria secretă a contribuit nu puțin la acea Reformă care, În 1615, Își sărbătorea centenarul. Ce-i drept, În stema lui Luther sunt un trandafir și o cruce.” „Frumoasă fantezie”. „Voiai ca Luther să-și pună În stemă o girafă În flăcări sau un ceas lichefiat? Fiecare e fiul propriului său timp. Am priceput al cui fiu sunt eu, taci din gură, lasă-mă să continuu. Pe la 1604, rozacruceeni, În timp ce restaurează o parte din palatul sau castelul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
din 27 februarie 1989, 16 decembrie 1990 și 27 august 1991, prin legile și hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, și schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991; PORNIND de la declarația suveranității Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990, și de la faptul că populația Republicii Moldova, exercitînd dreptul său suveran, nu a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și pe cutare (nu-i cunosc) care au murit Împușcați undeva lîngă poștă acum cîteva zile. Se vede cum cobor din tren și evit gara Întunecoasă, Împrejmuită de și mai multe gărzi civile, cu brasarde tricolore și steaguri din care stema comunistă a fost decupată, cuprinse de o stare de nervozitate (Întîi tragem și apoi punem Întrebări) de rău augur. Mă strecor printre blocuri pînă În Calea București. Se vede cum sun la ușa Danei, surpriza e enormă, părinții Danei, care
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
un proces determinist, dar odată aruncate zarurile se vede că există un singur factor determinant, care îl împiedică să evolueze în mod aleatoriu, factor vizibil în finalitatea unui concurs, câștigător sau necâștigător. O monedă aruncată în aer, oferă cap sau stemă care nu sunt realizabile simultan, ori câștigi, ori pierzi. Un joc de cărți, bine etalat pe o masă prezintă 52 de alegeri realizabile, dintre care doar una singură se realizează când se trage o carte și celelalte rămân virtuale. În
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și, mai ales, pe acestea le poartă în inimă ca pe un rai din care nimeni nu-l poate izgoni. Din iconografie nu lipsește nici imaginea regelui Mihai I, cel care i-a anulat primirea Ordinului “Mihai Viteazu“ (1947), alături de stema țării și Imnul regal, pe care-l cântam la 10 Mai și la toate serbările școlare și din care mi-a rămas și mie în memorie strofa a doua, ale cărei versuri, prin ubicuitatea și eternitatea lor corespund cu armonia
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
politică economică: "Or fi ei frați, da' știi cum e, frate, frate, da' brânza-i pe bani, așa și cu telefoanele, trebuie luate înapoi". Așa-mi spune și soarbe tare din halba cu bere Ciuc, prevăzută cu un fel de stemă cam discutabilă; în tot cazu' dacă ne uităm mai cu atenție putem spune că sigur nu e stema României, asta e clar pentru oricine. Așa spun, și nenea tehnicianul se holbează la mine, se holbează la halbă: "chiar așa", zice
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
și cu telefoanele, trebuie luate înapoi". Așa-mi spune și soarbe tare din halba cu bere Ciuc, prevăzută cu un fel de stemă cam discutabilă; în tot cazu' dacă ne uităm mai cu atenție putem spune că sigur nu e stema României, asta e clar pentru oricine. Așa spun, și nenea tehnicianul se holbează la mine, se holbează la halbă: "chiar așa", zice, "să știi că ai dreptate", zice, după ce o depărtează în așa fel încât să poată cuprinde bine cu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
asta e clar pentru oricine. Așa spun, și nenea tehnicianul se holbează la mine, se holbează la halbă: "chiar așa", zice, "să știi că ai dreptate", zice, după ce o depărtează în așa fel încât să poată cuprinde bine cu privirea stema aceea pe care, iacătă, cât am stat noi la masă nici n-a băgat-o în seamă. La o masă din locanda pe nume Petit Grillon Nu știu dacă vă mai amintiți cu exactitatea momentul acela strașnic în care la
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]