2,409 matches
-
În momentul acela ezită, dându-și seama că Dan și Enin credeau că fusese să discute cu oameni de afaceri care urau împotriva Semanticii Generale; nu avea cuvinte potrivite care să poată descrie evenimentele uluitoare care se derulează, așa că adăugă stereotipul - "plecat". Sună telefonul. Dan Lyttle zâmbi și spuse: - Cred că avem răspunsul la întrebarea ta. Acesta este al patrulea telefon de când am venit aici. Primele trei au fost de la oameni de afaceri furioși. Să răspund? - Nu. Lasă-mă pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
și explică opoziția binară : muncă fizică intelectuală, muncă pentru bărbați femei, muncă de execuție de conducere etc. cât și dinamica acestor activități/modele în concordanță cu schimbările intervenite în plan economic și social. Este evident că și în prezent funcționează stereotipuri, autocenzun, interdicții, obstacole sau discriminări în sfera a ceea ce am putea cuprinde prin sintagmele : profesii, activități, munci, ocupații pentm băieți/bărbați și altele pentru fete/femei.lată și câteva exemple de ocupații „masculine": metalurgist, preot, bancher, chirurg, și altele „feminine
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3116]
-
cu bărbații"37. Este de reținut că atitudinea feministă împotriva sexismului a contribuit în mod deosebit la înființarea centrelor de consiliere pentru femei, la apariția, în universități, a unor programe careasigură studierea unor subiecte specifice din perspectivă feministă, la contestarea stereotipurilor și prejudecăților la adresa femeilor. Ecologismul a apărut ca urmare a constatării crizei prin care trece mediu natural global. Se susține că, "de fapt, aceasta nu este o singură criză, ci o serie de crize care rezultă din distrugerea ecologică și
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
lume. Este, fără îndoială, un geniu în cultivarea publicității și în manipularea presei, elemente esențiale în promovarea unei figuri iconice într-o cultură precum cea americană actuală. "Icoana laică" fabricată de industriile culturale postmoderne simulează și parodiază în același timp stereotipurile feminității, afirmă A. Ciugureanu, într-un demers tipic al actualei paradigme culturale (Ciugureanu: 141). Plecată din Bay City, Michigan, unde se născuse și studiase dansul, Madonna ajunge la 19 ani în New York, cu hotărârea de a face dans modern. După
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
general, afirmând că demonii maniei depresive, ce i-au bântuit pe poeții confesionali, pot fi văzuți la scară mai largă, ca o trăsătură definitorie a ceea ce Furedi mai sus numește cultura terapiei (Martin: 29), în contextul în care americanul, ca stereotip, a fost văzut ca o persoană rațională, stăpână pe sine, pragmatică. CONSCIENTIOUS OBJECTOR Obiectorul de conștiință, persoana care refuză să îndeplinească serviciul militar ca urmare a unor principii etice, de obicei religioase, a fost în toate țările confruntate cu acțiuni
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cuckoo's nest, ca să folosim vorbele lui Ken Kesey, care urma să își publice curând faimosul roman), colecția dezvoltă tema autodefinirii unei persoane marcate de diferență (cu câțiva ani înaintea exploziei de identity politics în America), o femeie ce refuză stereotipurile impuse de societate. Poezia cea mai cunoscută din volum este "Her Kind" (ca ea), un text în care vocea poetică se identifică în raport cu diferite ipostaze ale feminității condamnate de societate, inclusiv cu o vrăjitoare posedată, bântuind văzduhul întunecat, neînfricată, noaptea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a încercat cu succes să evite protagoniști cuminți și patetici, victime ale rasismului, dramatizând personaje precum Bigger Thomas și Cross Damon, interesante prin mecanismele care îi pun în mișcare și prin faptele lor memorabile, dar reprobabile. Wright luptă astfel împotriva stereotipului numit de unii afro-americani un Uncle Tom (într-un interviu controversat, Malcolm X îl numește "un Uncle Tom" pe mai pașnicul Martin Luther King), genul de negru care este supus și dispus să se integreze în societatea rasistă a albilor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
care au fost sistematic lipsiți de egalitate de șanse din cauza unor caracteristici vizibile, precum culoarea pielii sau sexul. Cei care promoveaz] argumentul tratamentului preferențial bazându-se pe consecințele viitoare consider] c] acesta va înlesni atât egalizarea șanselor prin intermediul elimin]rii stereotipurilor rasiale și sexuale, cât și prin producerea unor consecințe mai adânci și mai importante din punct de vedere egalitarist. Dac] ne-am fi bazat exclusiv pe principiul oportunit]ții de șanse pentru a distribui pozițiile, ar fi fost mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cazul anterior expus, aceast] a doua parte a principiului egalit]ții de șanse are șanse foarte mari s] nu fie respectat. Albii merg, în medie, la școli mai bune decât negrii, societatea susținând un sistem complex de aștept]ri și stereotipuri de care beneficiaz] cei dintâi în detrimentul oamenilor de culoare și al femeilor. Așadar, tratamentul preferențial nu trebuie s] fac] acea competiție pentru locurile și pozițiile dezirabile incorect]. Din contr], prin oferirea de compensații femeilor și negrilor datorit] faptului c] le-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ilegalit]țile comise. Acest lucru nu înseamn] ins] c] negrii și femeile din clasa mijlocie nu sunt victimele atitudinilor rasiste și sexiste. Aceste atitudini nu susțin doar discriminarea. Așa cum menționam anterior, ele susțin un sistem elaborat de aștept]ri și stereotipuri care reduce în mod subtil, dar definitiv, șansele femeilor și negrilor de a deține calific]ri pentru pozițiile dorite. O obiecție ceva mai serioas], derivat] din aspectele legate de originile în clasa mijlocie a beneficiarilor tratamentului preferențial, este aceea c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
locurilor și pozițiilor dezirabile. Vom considera aceast] dificultate ca fiind aplicabil] beneficiarilor tratamentului preferențial din clasa de mijloc. În acest caz, r]spunsul oferit acestei probleme este c], dac] nu ar fi existat atât discriminarea sexual] și rasial], cât și stereotipurile, negrii și femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial pentru locurile și pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia dac] nu ar fi existat o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale și a stereotipurilor, negrii și femeile din clasa de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul acestei obiecții nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul acestei obiecții nu poate fi formulat în termenii câștigului. Discriminarea rasial] și sexual], împreun] cu stereotipurile au modificat radical imaginea societ]ții. Dac] nu ar fi existat aceste aspecte, nu ar fi existat nici predecesorii negrilor și femeilor din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial, ceea ce implic] faptul c] negrii și femeile din clasa de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femeile din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial nu ar fi existat. Dar obiecția poate fi irelevant]. Propunerea nu este de a ne imagina o lume f]r] o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale sau f]r] stereotipuri, ci de a ne proiecta o lume f]r] discriminare rasial] și sexual], f]r] stereotipuri în cadrul actualei generații. Într-o asemenea lume, majoritatea negrilor și femeilor din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial ar exista cu sigurant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi irelevant]. Propunerea nu este de a ne imagina o lume f]r] o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale sau f]r] stereotipuri, ci de a ne proiecta o lume f]r] discriminare rasial] și sexual], f]r] stereotipuri în cadrul actualei generații. Într-o asemenea lume, majoritatea negrilor și femeilor din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial ar exista cu sigurant], iar argumentul este acela c] ei ar trebui s] fie cei mai calificați pentru locurile și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o imagin]m, majoritatea negrilor și femeilor provenind din clasa de mijloc care beneficiaz] de tratament preferențial va fi mai bine calificat] decât este în lumea real] deoarece nu trebuie s] fac] fâț] vreunei discrimin]ri rasiale și sexuale sau stereotipurilor. Aceasta nu înseamn] c] vor fi cel mai bine preg]titi pentru locurile și pozițiile pe care le ocup] datorit] tratamentului preferențial. Actualul program de tratament preferențial are scopuri orientate c]tre viitor. El încearc] înl]turarea stereotipurilor rasiale și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sexuale sau stereotipurilor. Aceasta nu înseamn] c] vor fi cel mai bine preg]titi pentru locurile și pozițiile pe care le ocup] datorit] tratamentului preferențial. Actualul program de tratament preferențial are scopuri orientate c]tre viitor. El încearc] înl]turarea stereotipurilor rasiale și sexuale prin apropierea zilei în care rașele și sexele vor fi reprezentate în pozițiile dorite direct proporțional cu num]rul lor. Acest scop poate s] nu fie în acord cu politica beneficiului: doar persoanele care sunt cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
proporțional cu num]rul lor. Acest scop poate s] nu fie în acord cu politica beneficiului: doar persoanele care sunt cele mai calificate pentru locurile și pozițiile pe care le dețin nu au de înfruntat discrimin]ri rasiale, sexuale și stereotipuri. Se poate considera c] aceast] dificultate apare în momentul în care presupunem c] rașele și sexele au aceleași abilit]ți. Datorit] acestei presupuneri se poate concluziona c], într-o lume f]r] discriminare rasial] sau sexual], rașele și sexele vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preferențial beneficiaz] femeile care au cele mai bune calific]ri pentru pozițiile cu care sunt r]spl]tite, în absența discrimin]rilor sexuale. Aceasta nu înseamn] c] merit] tratament preferențial. Apelul la o lume f]r] discrimin]ri sexuale și stereotipuri este justificat, pe cât posibil, de compensarea oferit] oamenilor pentru a se ajunge la nivelul pe care aceștia l-ar avea într-o lume f]r] nedrept]ți. Discriminarea sexual] nu reprezint] unică nedreptate. O nedreptate este și aceea c], în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concluzia c] femeile nu pot fi ingineri. Din moment ce ingineria este o profesie bine pl]țiț] și multe femei au abilitatea de a excela în acest domeniu tratamentul preferențial pentru încurajarea femeilor de a deveni ingineri poate ajuta la destr]marea stereotipurilor și la egalizarea șanselor. Aceste posibile consecințe ale tratamentului preferențial nu sunt îndeajuns pentru a îl justifica dac], așa cum obiecteaz] anumiți critici, se încalc] drepturile b]rbaților albi de a fi evaluați pentru un anumit loc de munc] doar pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de educație și relații interpersonale continue care creaz] astfel de persoane. Un relativism moral care ar ține seama de acest tip de constrângere asupra a ceea ce poate fi o moral] adev]rât] sau justificat] ar putea s] nu se potriveasc] stereotipului de relativism, dar ar fi o poziție rezonabil] de susținut. De fapt, un motiv al lipsei de progres în dezbaterea dintre relativiști și universaliști este c] fiecare parte a încercat s]-si defineasc] oponentul că susținând poziția cea mai extrem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în domeniul educației adulților o serie de teorii și rezultate ale unor cercetări referitoare la: - diviziunea muncii, mobilitatea socială, relațiile dintre diverse grupuri etnice,religioase, rasiale, mecanisme de presiune socială și acțiunea acestora (de exemplu, de la sistemele de semnificații - prejudecăți, stereotipuri, clișee, standarde, tipare preconceptuale, modele culturale - până la modă, limbaj sau modalități de propagandă și persuasiune, manipulare) etc.; - analizele macrosociologice care vizează schimbarea socială și criza societății industrializate, globalizarea și impactul acesteia, suprastructurile, inclusiv cele consacrate de teoria sistemelor, educația fiind
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a responsabilităților numeroase legate în special de familie; - vârsta: existând o discriminare mai mult sau mai puțin tacită față de persoanele trecute de o anumită vârstă, pe de o parte, și din cauza specificului procesului de învățare - sau, mai bine spus, a stereotipurilor legate de învățarea la acest palier de vârstă -, pe de altă parte, faptul că investiția în învățare în această etapă de viață este considerată ineficientă din punct de vedere economic; - modul în care este privit statutul de șomer, dar și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a-l înțelege (documente, corespondențe, înregistrări etc.) și capacitatea de a „juca” rolul cuprins în el. Rolul formatorului este deosebit de important, acesta trebuind să gestioneze cu mare grijă situația și elementele imprevizibile. Jocul de rol poate dezvălui emoții, sentimente, imagini, stereotipuri, valori sau atitudini „ascunse” în subconștientul persoanei, oferind acesteia informații mai puțin cunoscute despre sine sau despre relațiile cu ceilalți (Minton, 2000). 6. Simulările presupun crearea unor situații controlate care imită realitatea și în care cursantul va juca un rol
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în domeniul educației adulților o serie de teorii și rezultate ale unor cercetări referitoare la: - diviziunea muncii, mobilitatea socială, relațiile dintre diverse grupuri etnice,religioase, rasiale, mecanisme de presiune socială și acțiunea acestora (de exemplu, de la sistemele de semnificații - prejudecăți, stereotipuri, clișee, standarde, tipare preconceptuale, modele culturale - până la modă, limbaj sau modalități de propagandă și persuasiune, manipulare) etc.; - analizele macrosociologice care vizează schimbarea socială și criza societății industrializate, globalizarea și impactul acesteia, suprastructurile, inclusiv cele consacrate de teoria sistemelor, educația fiind
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]