5,507 matches
-
traumatică, mai ales de ceea ce el numește "nevroza de război". Cuvântul "trauma" este derivat din greacă, unde înseamnă a răni sau a tăia, și Freud se referă la traumă vorbind de lezarea unui scut protector sau a unei bariere a stimulilor, care funcționează de obicei pentru a preveni copleșirea mintii (ego) de stimulii interni sau externi, gestionând sau limitând excitațiile. O sursă de impulsuri imposibil de gestionat cauzează "perturbare pe o scală largă" și pune în mișcare toate mecanismele de apărare
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
este derivat din greacă, unde înseamnă a răni sau a tăia, și Freud se referă la traumă vorbind de lezarea unui scut protector sau a unei bariere a stimulilor, care funcționează de obicei pentru a preveni copleșirea mintii (ego) de stimulii interni sau externi, gestionând sau limitând excitațiile. O sursă de impulsuri imposibil de gestionat cauzează "perturbare pe o scală largă" și pune în mișcare toate mecanismele de apărare. Freud a atras atenția asupra "compulsiei repetitive" care se referă la retrăirea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
poate influența cursul evenimentelor și că nu e lipsit de putere. Provocarea se referă la orientarea către schimbare. Credința că e normal ca viața să se schimbe și că astfel individul are ocazia să se dezvolte personal. Acești oameni caută stimuli și concep schimbarea ca fiind stimulantă. Reziliența diminuează efectele negative ale stresului prin intermediul a două mecanisme: • perceperea mai optimistă a evenimentelor; • folosirea mecanismelor de burnout specifice (Garrosa et al., 2008). Reziliența este cea care mediează o stare bună de sănătate
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
genereze tendința de evaluare (de obicei, colectivă, pentru că, apelându-se la persoana I plural, a pronumelui și a verbului, i se conferă eului liric statutul de purtător de cuvânt al tuturor/multora care se presupune că percep în același mod stimulii realității) a universului, de la nivelul imediat, străbătându-i apoi toate bolgiile, și până la cosmic (lumi stele / paralele care nu există), într-o tentativă de a-i determina pe cititori să perceapă, la unison, zădărnicia oricărui efort de a identifica în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
la început vor mai fi și „scăpări”. Nu vă întoarceți însă la vechile obiceiuri alimentare. O abatere din când în când, în sensul unui exces, este chiar binevenită,deoarece organismul mai are nevoie de provocări din când în când, de stimuli „șoc”. E bine să vă faceți timp 10-12 minute în fiecare zi pentru propria dumneavoastră intimitate, liniște și meditație. Neapărat, dar neapărat trebuie să iertați și să dați uitării evenimentele neplăcute sau pe cei care v-au greșit ori v-
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Patriot Act. Nu suportă să se uite la tânăra Sylvie. Se văzu pe el însuși reflectat pe fețele lor, o monstruozitate neurologică, un caz. Cum să le spună? Energia cădea peste o celulă străveche; celula se încărca. Un soi de stimul declanșa o cascadă chimică care se imprima în celulă și-i schimba structura, formând o matriță din semnalele care se loveau de ea. După eoni, două celule se încleștau, făcând schimb de semnale, stabilind numărul de stări pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de oboseală a sistemului nervos central are o mare importanță în artele marțiale. În corelație cu EEG, ea mai poate fi pusă în evidență și prin stimularea luminoasă intermitentă. Odată cu accentuarea oboselii corticale, valoarea frecvenței la care subiectul percepe fuzionarea stimulilor luminoși este din ce în ce mai mică. La sportivi apar scăderi semnificative ale pragului de fuziune, de la valori medii de 31 cicli/s în repaus, până la 23 c/s în efortul izometric (Eremia și Baroga, 1994). Timpul de reacție Timpul de reacție reprezintă
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
apar scăderi semnificative ale pragului de fuziune, de la valori medii de 31 cicli/s în repaus, până la 23 c/s în efortul izometric (Eremia și Baroga, 1994). Timpul de reacție Timpul de reacție reprezintă intervalul scurs de la momentul aplicării unui stimul supraliminal până la apariția răspunsului motor voluntar adecvat. Așadar, acest interval include: -timpul de recepție și conducere de la analizatori la scoarța cerebrală; -timpul de prelucrare și conducere intracerebrală, spre centrii care elaborează decizia de mișcare, apoi către aria motorie (timp central
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
la mușchi (care include și timpul întârzierii la placa motorie); -timpul necesar inițierii contracției musculare. De asemenea, timpul de reacție poate fi simplu sau complex, în funcția de existența sau nu a posibilității de a opta pentru reacția motrică în funcție de stimulul aplicat. Valorile normale ale timpului de reacție simplu se încadrează de regulă în jurul a 200 ms (Alexe, 1993), din care circa jumătate se consumă la nivel central. Valorile sunt ceva mai mici la stimulii auditivi față de cei vizuali și cresc
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
a opta pentru reacția motrică în funcție de stimulul aplicat. Valorile normale ale timpului de reacție simplu se încadrează de regulă în jurul a 200 ms (Alexe, 1993), din care circa jumătate se consumă la nivel central. Valorile sunt ceva mai mici la stimulii auditivi față de cei vizuali și cresc odată cu instalarea oboselii, atât centrale cât și periferice. În ce privește timpul de reacție complex, valoarea timpului central de conducere este considerabil mai mare și, de asemenea, crește pe măsură ce apare oboseala neuro-musculară. Excitabilitatea neuromusculară Excitabilitatea reprezintă
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
încordări maxime; -starea de oboseală, epuizare coincide cu scăderea tonusului de contracție și cu creșterea tonusului de repaus, deci micșorarea diferențialei (valori ale diferențialei cuprinse între 20-30 mg semnifică oboseala). Contractilitatea musculară Reprezintă capacitatea mușchiului de a răspunde la un stimul prin contracție musculară. Forța de contracție depinde de următorii factori (Demeter, 1981): -activarea unui număr cât mai mare de unități motorii; -frecvența mare a impulsurilor nervoase eferente; -sincronizarea unităților motorii angrenate; -potențialul contractil al mușchilor activați. În urma eforturilor maximale și
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Investigațiile electroencefalografice efectuate de-a lungul anilor, în cadrul Policlinicii pentru Sportivi Iași, la sportivii practicanți de Qwan Ki Do și Karate, nu evidențiază aspecte anormale ale EEG. Timpul de reacție Este deosebit de important în practica artelor marțiale, îndeosebi reacția la stimuli vizuali. În selecția pentru activitatea de performanță, precum și în cadrul procesului de pregătire, trebuie investigat atât timpul de reacție simplu (TRS), cât mai ales cel complex (atunci când subiectul trebuie, în cel mai scurt timp, să aleagă răspunsul motric adecvat stimulului apărut
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
la stimuli vizuali. În selecția pentru activitatea de performanță, precum și în cadrul procesului de pregătire, trebuie investigat atât timpul de reacție simplu (TRS), cât mai ales cel complex (atunci când subiectul trebuie, în cel mai scurt timp, să aleagă răspunsul motric adecvat stimulului apărut). În ceea ce privește TRS, acesta nu relevă diferențe semnificative între sportivi și nesportivi, cercetările sugerând că ea nu poate fi antrenată (Mori și colab, 2002). Totuși, investigația timpului de reacție simplu este utilă, atât pentru selecție, așa cum precizam anterior, cât și
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
aceea de a face milostivire, ci de a fi milostivire. Preotul trebuie să se inspire de la Maria, ca icoană a milostivirii, pentru a realiza întâi de toate adevărul iubirii milostive în sine. În acest fel, preotul devine, la rândul său, stimul pentru creștini să fie oameni ai „fericirii a cincea”, adică să fie milostivi așa cum însuși Isus ne cere (cfr. Lc 6,36). Pe de altă parte, beneficiarului celei «de-a cincea fericiri» nu îi este promis să aibă ceva, dar
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
s-a ajuns niciodată, nici măcar în cazul autorilor celor mai reprezentativi (Liszt, Gounod, Bruckner, etc.), operele acestora parcurgând ori o cale, ori alta. Este interesant de urmărit atitudinea subiectivă a compozitorului de muzică sacră. E. T. Hoffmann (1776-1822) susține că stimulul compoziției sacre provine din propria experiență religioasă interioară. „Sufletul compoziției sacre se hrănește din devoțiunea și din adeziunea la credință a celui ce compune pentru liturgie”. Compoziția este astfel rezultatul necesității interioare de a exprima propria bogăție spirituală. Această preocupare
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
apt de perfecționare sau închis, stereotipizat. Behavioriștii au acordat c. un rol deosebit, implicîndu-l în relația S-R. Watson a semnalat deosebirea dintre c. și conduită, idee preluată de P. Janet. C. ca echivalent al componentei R din relația S (stimul) R (răspuns) a făcut din c. un teren al hemostaziei centrale a vieții, conferindu-i un caracter metabolic (Labzerani, 1980), în care învățarea are un rol fundamental. Se pot face clasificări de tipuri de c. în funcție de predominanta diferitelor instanțe implicate
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
în acest sens de s. atenție, a memoriei, a percepției etc. (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Sentiment (engl. feeling, fr. sentiment) proces afectiv complex, combinat cu elemente intelectuale (reprezentări) și volitive stabile, generalizate care persistă în absența tuturor stimulilor. S. este un raport sau relație afectivă atitudinală cu o anumită persoană, colectivitate, activitate, obiect, valoare, ideal. S. este mai durabil decît emoția și mai puțin violent decît pasiunea și are la bază o organizarea a experienței emoționale (Dicționar de
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
situații sau colectivități. Are ca scop manifestarea anumitor caracteristici, schimbări ale acestora, obținerea unei imagini asupra atitudinilor și opiniilor persoanelor anchetate (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Stereotipul dinamic exersarea unei deprinderi în condiții constante pînă la automatizarea ei. Stimul, stimuli factor care declanșează un proces fiziologic, care excită o activitate fiziologică. (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980). Temperament, temperamente 1. ansamblul particularităților legate de latura dinamică și energetică a activității psihice a unei
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
sau colectivități. Are ca scop manifestarea anumitor caracteristici, schimbări ale acestora, obținerea unei imagini asupra atitudinilor și opiniilor persoanelor anchetate (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Stereotipul dinamic exersarea unei deprinderi în condiții constante pînă la automatizarea ei. Stimul, stimuli factor care declanșează un proces fiziologic, care excită o activitate fiziologică. (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980). Temperament, temperamente 1. ansamblul particularităților legate de latura dinamică și energetică a activității psihice a unei persoane
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
și v. intermediare, v. independente și v. dependente. V. psihice sînt intermediare și se exprimă prin caracteristici și trăsături psihice specifice ale fiecărei persoane date și valori active ce le caracterizează care constituie condiția internă a reacțiilor, diferențiate la situații, stimuli și cerințe de același fel. V. independente sînt implicate în situațiile existențiale și caracterul lor este aleator. V. intermediare sînt implicate în structuri diferențiale ale psihicului uman și ale mediului social specific. V. sînt măsurabile, se exprimă în variabilități, corelații
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
etapei de instruire la care se află acesta. să înțeleagă structura (mecanismul) de bază a acțiunilor motrice predate. Aici rolul important este deținut de cadrul didactic, felul în care face și transmite materialul de învățat, cum stabilește relația corectă între stimul și efect, fără a face un scop în sine din învățarea unor deprinderi sau priceperi. Trebuie motivată funcția structurii motrice sau deprinderii ca valoare practică în rezolvarea unor situații pe care subiectul le întîlnește în diverse împrejurări în viață care
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
aspectului metodic și trebuie reținut că nu sînt cerințe, ci o modalitate de mobilizare a subiecților pentru susținerea efortului fizic, psihic și pentru însușirea materialului predat respectînd anumite reguli precum: adaptarea la ritmul de lucru adecvat după răspunsul subiecților la stimuli respectarea pașilor metodici: a) de la cunoscut la necunoscut b) de la simplu la complex c) de la ușor la greu testarea periodică pentru cunoașterea nivelului de pregătire a grupului și subiecților din grup. 7.3. Principiul sistematizării și continuității Important atît în
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
poziția membrelor superioare, din stînd ducerea brațelor spre înainte, sus, lateral, jos, etc. poziția trunchiului, îndoiri, răsuciri. sărituri în depărtat, în foarfece, încrucișat. Toate aceste exerciții se execută la semnal auditiv, vizual, etc. Valoroase sînt exercițiile în care răspunsul la stimuli este evident atît pentru cadrele didactice cît și pentru subiecți. Putem constata acest aspect folosind un exercițiu în care elevii sînt așezați în formație pe două linii, față în față, în ghemuit Între copii, la fiecare pereche, pe sol se
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Conceptul de motricitate nu poate fi înțeles în afara conceptului de mișcare în general și a celui de mișcare în special și va exprima întotdeauna o însușire înnăscută/dobîndită a ființei umane, care are capacitatea de a reacționa la mediu și stimuli (interni sau externi). Motricitatea este reacția musculară pe baza căreia se realizează acte și acțiuni motrice, se modifică pozițiile și se reorganizează activitățile musculare în mediu, după necesități. "Construcția și evoluția psihică", spune Stănescu M., (2002), au la bază mișcarea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Conceptul de motricitate nu poate fi înțeles în afara conceptului de mișcare în general și a celui de mișcare în special și va exprima întotdeauna o însușire înnăscută/dobîndită a ființei umane care are capacitatea de a reacționa la mediu și stimuli (interni sau externi). Motricitatea este reacția musculară pe baza căreia se realizează acte și acțiuni motrice, se modifică pozițiile și se reorganizează activitățile musculare în mediu după necesități. Psihomotricitatea asigură reglarea comportamentului uman și reunește procese și funcții psihice. Verificați
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]