38,669 matches
-
prin artă s-a aplicat și la noi, ca și în Occident, în școli și orfelinate, aziluri sau pușcării. N-a lăsat pe nimeni indiferent, mulți văzînd pentru prima dată un spectacol. Din informațiile pe care am reușit să le strîng am aflat că popasul teatrului într-un spital este primul de acest fel. Trupele ambulante din Evul Mediu și nu numai jucau în piețe publice sau la Castel. În lumea agitată în care trăim, cu boli, mizerie și suferință mi
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
Barbu Cioculescu În biblioteca părintească, în mare parte alcătuită din cărți franțuzești, se sufoca, strânsă în raft între tomuri voluminoase, o broșură care, adolescent fiind, îmi astrăsese atenția prin titlul ei redundant: Ni paix, ni sécurité en Europe avec la Russie telle qu'elle est, scrisă de contele Walewski, fiul lui Napoleon Bonaparte - din cea
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
din punct de vedere fizic îl vom îngriji noi."). La 30 aprilie 1884 îl încunoștiința pe fratele ei că Eminescu s-a mutat de la Miron Pompiliu la Vasile Burlă, schițînd o modalitate de a i se înmîna, lunar, poetului suma strînsă din cotizații, deși, după cum reiese dintr-o altă scrisoare a lui Missir din 30 august 1884, poetul nu-și mai făcea iluzii despre proveniența banilor. Și tot Emilia îl vestea pe fratele ei, în iunie 1887, de o recrudescență a
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
crescînd uimitor în a doua, grație îndesirii aparițiilor protagonistului), precar actoricește (tocmai acolo unde rolurile celelalte aveau însemnătatea lor) și cu stîngăcii scenografice (neoane deasupra tablourilor de pe pereți!), spectacolul a sfîrșit prin a mă obosi. El se poate, cred, lucra, strînge, ritma (atenție la excesivele coruri de și de la țigani!). Nu știu ce e de făcut cu unii actori. Nu-i văd capabili să se îndrepte. Să nu uit: foarte frumoasă e muzica lui Nicu Alifantis. Lăudabil în tot cazul efortul regizorului și
Singur printre actori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16236_a_17561]
-
Casă frumoasă, mult lemn, rezonanță de instrument muzical. Pășind în ea cu grijă, mi-l amintesc pe profesor, în anii războiului, '43-'44, punînd la Universitate note cu aerul unui bancher ce ar semna ordine mari de plată, în timp ce țigarea, strînsă între dinți, un Dunhill, îi fumega în colțul gurii, făcîndu-l des, în timp ce semna, să închidă un ochi cu un rictus aristocratic. Nimic nu mai e cum a fost. Totul aici dă impresia a fi ca altădată, dar semnele reînnoirii acoperă
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
perspectivele occidentalilor asupra societății și culturii române m-a îndemnat să petrec cîteva ceasuri în bibliotecă, căutînd numai texte consacrate României. Mi se pare îngrijorător faptul că mai bine de jumătate din titlurile și autorii pe care i-am găsit strîng praf pe rafturile unei biblioteci universitare americane încă din anii '60 și '70. Ceea ce înseamnă, inevitabil, că această jumătate reprezintă documente de partid, texte de propagandă, obscure broșuri menite să popularizeze imaginea unei prospere Românii socialiste. Hotărît, cultura română nu
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
spusese deodată, și asta, nu știu de ce, auzind-o prima dată, sunase frumos. Vorbise apoi despre vrăbiile din Balta albă care așteaptă ore întregi firimiturile lîngă blocul în care stă. Sunt unii bătrîni maniaci care le îngrijesc și ele se strîng în jurul lor și discută mult timp între ele ciripind aferate. Pînă vine vînzătorul de la aprozarul din colț să scuture lăzile la tomberoane... Atunci ele se năpustesc asupra resturilor împrăștiate făcînd larmă mare. Vînzătorul stă un timp și le privește; pe
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
după cumpărăturile din ce în ce mai rare.. Poetul spune: LA CHAIR EST TRISTE, HELAS!... Și astfel și este!... Trebuia să vină un poet s-o spună. Un aiurit. Ca toți poeții. Am văzut că sărmanelor femei, gonind după cumpărături, le place să se strîngă pe la cozi. Să se mai vadă între ele. Unele nu s-au mai văzut de mult și află o mulțime de lucruri. De mîncare se găsește oricum; mai ronțăi o coajă de pîine, mai bei după ea o cană de
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
o foaie unsă cu pap. Călătorii ceilalți, femeile care la început țipau de groază, de scîrbă, acum tăcuseră privind fascinate ciotul brațului îmbrăcat într-un ciorap vechi de damă cu multe ochiuri și fire duse, cu un zgîrci la cot strîngînd mușchiul flasc, slăbit. Țiganul începe să cînte obscen cu ciotul în sus: Cînd era mămica fată..." - etc. * Ascuțim orice obiect care taie. Madam C., după pingelirea pantofilor, are acum mania să ascută orice, foarfecile mari și mici, de unghii, cleștii
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
lui Tzara la Paris din Elveția unde tocmai lansase dadaismul: "Cîteva zile înainte de sosirea lui Tzara, pe cînd ieșeam împreună cu Georges Auric din Hotel des Grands Hommes în strada Montagne Sainte Geneviève, pe neașteptate, Auric, vorbeam despre Zürich, se opri strîngînd din buze și lipindu-și de piept cărțile și hîrtiile pe care le avea asupra lui: "Ce dezamăgire, totuși, dacă Tzara ăsta pe care-l așteptăm nerăbdători ar fi un groaznic elvețian, provincial și zgomotos." De decepția cu pricina ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
-l prezenta pe dl. Stănculescu drept un "salvator al țării aflate în primejdie". De fapt, generalul trădător s-a salvat doar pe sine: luciditatea diabolică din momentele revoluției a funcționat la fel de bine și atunci când, ajuns la tribunal, lațul s-a strâns primejdios de mult în jurul delicatului său gât. Generalul Stăculescu sărac lipit pământului?! Haida-de! Numai cine n-a călătorit în ultimii zece ani în străinătate își imaginează că poți subzista în Occident pe gratis! Costă mâncarea, costă locuința, costă transportul, costă
"Cipăndeil"-ii au psihicul labil by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16346_a_17671]
-
împotriva președintelui de atunci al României i s-a spus să se astîmpere, ceea ce a și făcut, dar ca să nu-și piardă locul în Parlament, cu partid cu tot, "a riscat" din nou. Atunci a făcut și manifestație de stradă strîngînd cu chiu cu vai cîteva sute de suporteri și un cal, împotriva faptului că i se ridicase imunitatea parlamentară. Revenit în Parlament, după alegeri, el a făcut, pînă la un punct jocul P.D.S.R., părînd ciomăgașul acestui partid. După care a
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]
-
artistice de lumea științifică; ea este unificatoare, scopul ei este acela de a aboli diferențele radicale. Simplificat, cam acesta este mesajul din ultimul eseu, "O singură cultură și noua sensibilitate". Eseul dedicat fenomenului camp din America anilor '60 lămurește legăturile strînse pe care postmodernismul timpuriu le are cu anumite direcții ale culturii: happening-ul, revalorificarea kitsch-ului, recuperarea unor autori precum Genet sau Artaud. Sontag pledează pentru atitudine, pentru cultura ca stil de viață. Nu întîmplător "sfîntul" invocat este Oscar Wilde
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
lor. MAJESTATEA SA: Spune-le să se întoarcă în altarele lor și să le transmită din partea mea Dumnezeilor lor că, din mila-mi binecuvântătoare, bisericile nu le vor fi dărâmate, de mi se vor închina. (Mângâindu-și coroana.) Nu mă strânge. Oare până când? MĂSCĂRICIUL: Strașnică coroană. Acum ai antenă directă cu Ăl de Sus... MAJESTATEA SA: Gura! MĂSCĂRICIUL: Ai văzut că m-am abținut? Răsplătește-mă că nu te-am făcut de râs. De-ai ști de câte ori mi-am mușcat limba
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
de pagini! În cazul din urmă, desigur că analiza semantică suportă obiecții, de multe ori fiind izolate nu adevărate subsensuri, ci doar tipuri de contexte în care se actualizează o anumită valoare a sensului general. Chiar și așa, a avea strînse la un loc zeci de citate care ilustrează o accepție contextuală, pe parcursul a cîteva secole, e un lucru extrem de prețios pentru specialiști.
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
decât două din cele patru proiectate volume ale sale. Doi dintre coordonatori - Mircea Zaciu și Marian Papahagi - au murit. Iar necesitatea de a aduce la zi informațiile de ordin bio-bibliografic a complicat și mai mult situația (cum să-i mai strângi la un loc pe cei șaizeci și doi de mușchetari ai muncii în bibliotecă după douăzeci de ani?). S-a renunțat la actualizare, dar publicarea dicționarului tot nu s-a finalizat. în 1995 s-a luat hotărârea tipăririi în paralel
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
se dedau la amenințări cu moartea, ce-au făcut ele pentru a nu se ajunge aici? Nu le-am văzut reprezentanții culegînd de pe stradă acești cîini ai nimănui. Și, în general, dacă te declari proteguitor al animalelor, n-ajunge să strîngi cîțiva cîini acasă pentru a merita acest titlu. În privința însă a amenințărilor cu moartea, iată că ne sincronizăm, cam suspect, cu organizații pentru protecția animalelor care vor să se renunțe la experimente pe maimuțe sau care vor ca animalele să
Războiul cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16422_a_17747]
-
desuetă, pițigăiată... imprimarea... Caracterul unui personaj pe care mă căznesc din greu să-l nasc, să-l aduc pe lume... acest suflet născocit pe care l-am îmbrăcat ca pe-o haină străină ce nu prea îți vine bine, te strînge, dar care îți aparține de aici înainte și trebuie să te obișnuiești cu el. Cred că și cînd personajul îți iese, anevoie, cu mult chin și efort... acest personaj este o facere propriu zisă. Atît că el nu țipă, nu
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
este decis, orice s-ar întîmpla, să declanșeze marele dezastru universal. Fără îndoială că de aici i se va trage sfîrșitul. Însă cîți alții vor cădea înaintea lui! Și cîți după /.../" Și la 24 septembrie 1939: " În timp ce cleștele germano-rus se strînge în jurul Poloniei, "legionarii", agenți ai Germaniei, l-au asasinat la București pe prietenul meu Armand Călinescu, președintele Consiliului de Miniștri. Este o moarte semnată, așa cum a fost și cea a lui Dolffus în 1934. Moartea acestui om e un dezastru
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
animalele sălbatice mai ales, mușcătură fatală. Ea are loc uneori și în timpul mișcărilor pline de tandrețe, după joacă preliminară... Duioșia, la oameni. Pe urmă, brusc, simulat, desigur, mușcătură feroce la carotida, acolo unde viața pulsează mai tare, unde ea se strînge zvîcnind impetuoasa și plină de energie. Împerecherea imită acul fatal. Părerea unui cinic. Duioșia este contra vieții. Ea este în orice caz viața lăsîndu-se dezarmata datorită unui anumit farmec uitător de sine. Căprioarele îndeobște inspiră duioșie. Ele se înmulțesc, rod
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
variațiuni pe parcursul poveștii, dar reluarea ei, si astfel transformarea în sumbru laitmotiv, exprimă neputința personajului, victima a ratatelor sale eforturi de a salva în plin act al distrugerii. Viața lui Hanta se desfășoară în subteranele orașului Praga, acolo unde se strîng reziduurile, unde mișuna șobolanii, în viscerele unei lumi disperate. Românul e construit din simboluri și metafore ale distrugerii și reziduului, contrapotentate de alte metafore, ale purificării și recuperării. Iubita din tinerețe a lui Hanta fusese nevoită să părăsească orașul în urma
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
Stănescu, pe de o parte și Anton Pann-Grigore Alexandrescu-V. Alecsandri-Arghezi-Geo Dumitrescu-Marin Sorescu-Mircea Cărtărescu, pe de alta, definesc două tipuri de cogniție poetica, două temperamente ale poetului român. Există, însă, si poeți noninseriabili unei categorii anume. În afară de Eminescu, a cărui opera strânge că într-un cele două tendințe, pentru a le , foarte puțini au reușit o sinteză, o omologare decisă în opera lor a ambelor tipuri de generativitate. Bacovia este unul dintre ei, iar un altul Virgil Mazilescu." Partea cea mai substanțială
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
pîrlit. în gospodăria bunicilor mei materni din Rm. Vîlcea, foarte burgheză, de altfel, asemenea lucruri nu difereau deloc de cele de la țară, din satul ardelean al tatălui meu. Bunica mea, sora și cumnata ei, care locuiau în curți învecinate, își strîngeau părul în basmale groase, își puneau șorțuri uriașe și trebăluiau cot la cot cu sumedenia de femei de serviciu. Se aduceau lemne pentru foc, bucătăriile deveneau un fel de forje, numărul lighenelor, oalelor și crătițelor era incomensurabil. La țară, bunica
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
felicit!... începe el sonor, ca să fie auzit. (M-aș mira să mă felicite, în public, pentru vreo expoziție, pentru vreo proză, ceva.) Te felicit!... repetă teatral... pentru mormîntul de la Eternitatea... e foarte frumos. Mulțumesc, zic eu cu modestie și ne strîngem mîna. În care timp, trecînd șontîc pe lîngă noi, fostul mare chirurg, melomanul octogenar, se-apropie o clipă și-l bate pe umăr pe amic: Am onoarea, dom' colonel! Baaang. Ce neașteptată compensație. Foaierul teatrului. Pauză. De vorbă, lejer și
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
formale nu-l mai utilizează. Alte formule sînt destul de apropiate de cele actuale și poate fi încă acceptată folosirea lor, ușor ceremonioasă - "Primiți salutările mele distinse" (Iordan, 1920) "Primește, te rog, salutările mele" (Iorga, 1919), " Te salut cordial și-ți strîng mîna frățește" (Jarník, 1886; unele sînt chiar foarte actuale: "La revedere și cele mai bune salutări" (Iorga, 1914), "Multe salutări" (Iorga, 1914) "Cu toată prietenia" (Iorga, f.d.), "Să auzim de bine" (Ispirescu, 1881, Jarník, 1883), "Cu deosebită stimă" (Lacea, 1913
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]