1,470 matches
-
cuprinde în însăși mitologia românească.“ (Luceafărul, 28 ianuarie 1978) GALACTION-PASSARELLI Luky „Mă bucur că numărul 100 al revistei Tribuna României apare în prima zi a anului centenarului independenței noastre. Fericită coincidență! Tribuna României e o fereastră deschisă asupra patriei mele străbune, asupra trecutului meu, asupra tinereții care a rămas acolo, prinsă ca o floare între filele unei cărți. De la întâia la ultima pagină, totul îmi este drag și familiar: Tribuna e un climat, o atmosferă, o boare de simpatie și dor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și un permanent interes raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Conferința Națională a Partidului. Cuvintele celui mai iubit fiu al poporului nostru au pătruns adânc în inimile noastre, întărindu-ne mândria de a aparține acestui străbun pământ românesc și acestui timp al devenirii comuniste, înfățișându-ne cu claritate și rigoare științifică o temeinică analiză a realizărilor de până acum și un strălucit plan de perspectivă în care noțiuni atât de scumpe nouă - muncă, spirit revoluționar, patriotism
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1987) NICULESCU Mihai „Martori la izvoarele acestui timp eroic, constructori și cronicari ai acestor decenii de împliniri deosebite, talentații creatori și interpreți cuprinși în Cântarea României configurează - prin fapta, talentul și visul lor - o adevărată constelație a valorilor pe acest străbun pământ al patriei. În aceste expresii ale frumosului, ale inventivității, în aceste ritmuri creatoare deslușim expresia încrederii și a dragostei cu care națiunea urmează partidul, pe secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe drumul bărbătesc al muncii, al păcii, al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
scrisul, Inima noastră să-i urmeze fapta.“ („Inima noastră să-i urmeze fapta“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 452) „Pământu acesta naște bărbați, Furtuna, nu plânsul, îi crește, Apele noastre și munții Carpați, O matcă străbună într-înșii grăiește. Din istorie vine cu ochi luminați, Din margini afunde de zare, Ca domnii vechimii, neînchinați, Ca Mircea Bătrînul, ca Ștefan cel Mare.“ („Din istorie“, Steaua, ianuarie 1978) POPESCU Florentin, poet și reporter „Patrie-n august: la prova
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unității naționale și, pe această bază, diversificarea mecanismelor de exprimare liberă a intereselor și voinței oamenilor muncii în conducerea treburilor publice.“ („Statutul democrației muncitorești revoluționare, realizare istorică a poporului condus de Partidul său Comunist“, Radio București) POPESCU Nicolae Breb „Dacă străbunei vetre tot mai înalt îi-e focul Aprins cu-atâtea jertfe sub arcurile zării, E pentru că și slava inimii ei sporește Și însoțește viața primului om al țării.“ („Cântec“, Contemporanul, 5 ianuarie 1979) POPEȚI Corneliu „Partidul, care este centrul vital al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
omul nou.“ (Muzica, noiembrie 1975) VARGA Viorel, poet „Vom trece peste această încercare, Vom birui, viteazul meu popor! Avem un comandant cutezător În patria fără de asemănareă“ („Vom birui!“, Luceafărul, 12 martie 1977) VARTIC Elisabeta „În visul milenar al patriei noastre străbune El e tăria, cugetul clarvăzător și avântul. Cântecul neamului meu, de aceea astăzi răsune: Slăviți fie-i anii, glie română, binecuvintă-L!“ („Celui mai tânăr bărbat“, Cronica, 20 ianuarie 1978) VASILESCU Alexandru „La plecare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ideologiei națonale. Cam în felul acesta ne explică istoricul Florin Constantiniu disensiunile, de-acum seculare, între diferitele confesiuni ale românilor din Transilvania. Românii din Cârțișoara însă, s-au dovedit a fi buni păstrători ai credinței așa cum au moștenit-o dela străbuni, poate încă de pe vremea în care Sfântul Apostol Andrei, apropiat cirac al lui Hristos, când și-a purtat Sfinții lui pași pe aceste pământuri dintotdeauna ale noastre ca să ne scoată din «păgânismul» lui Zalmoxis și să ne învețe arta iubirii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Livia Stanciu, ce se află în subordinea doctorului Silviu Morariu de la Arpașu de Sus și a doctorului Ioan Muntiu de la Cârța. 6. Muzeul sătesc «Badea Cârțan» Ca o expresie a sentimentelor nobile, a dragostei față de satul natal și de glia străbună, având în vedere trecutul plin de evenimente ce îi înalță pe fii satului precum și a unei bogate zestre de material etnofolcloric lăsat de înaintași, un grup de oameni de suflet și cu spirit de inițiativă ai satului, au purces la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
România. De aci începe o epocă nouă pentru întreg poporul român, unul dintre cele mai importante evenimente, fiind reforma agrară din 1922, respectiv împroprietărirea țăranilor, adică a celor ce au dat tribut de sânge și de viață pentru reîntregirea gliei străbune, așa cum făgăduise regele Ferdinad I-ul, supranumit după aceea «cel Loial», în timpul luptelor din 1917. La 29 iunie a acelui an de foc 1917, în plin război se modifica articolul 19 din constituția țării în care se arăta explicit că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Mănăstirea Neamț (1978); Sfântul Vasile cel Mare în evlavia credincioșilor ortodocși români; Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc; patru volume de predici și studii, până în 1990, continuate cu Pe treptele slujirii creștine, Mănăstirea Neamț (12 volume, 1980-2003); Slujind altarul străbun, București (1992); Tinerii - Tinerețea Bisericii (2003), precum și numeroase predici, pastorale, cuvântări, sfaturi către credincioși etc. A editat în transliterare Dumnezeiasca Liturghie a mitropolitului Dosoftei (1980) și a tipărit ediția jubiliară a Bibliei de la București din 1688 (1988), lucrare distinsă cu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din epoca modernă trebuia să moștenească presupusa frumusețe a evreicelor din epoca biblică. „Ești frumoasă, Lea !”, Îi spune evreul habotnic Manasse nepoatei sale, În piesa omonimă publicată de Ronetti Roman În 1900. „Dumnezeu ți-a dat moștenire frumusețea mamelor noastre străbune. Așa de frumoase și de mândre se plimbau reginele noastre pe coastele muntelui Zion” <endnote id="(650)"/>. Și personajele evreice dintr-o piesă puțin cunoscută a lui Liviu Rebreanu (Jidanul, 1914) sunt frumoase (drăguțe, cel puțin) și Îmbrăcate elegant (cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din voievozi, mânuind biciușca și suduind animalele, opintindu-se la roată sau săltând un lemn rebel cu o forță necostisitoare, naturală. Și mai sus, la 1.000 de metri, În inima codrilor seculari, ciocănind cunoscător, ca un medic, pielea stejarilor străbuni sau clătinându-se la marăv [= rugăciune de seară], lângă joagărul pe care-l hrănise cu trunchiuri de brad toată ziua” <endnote id="(791, p. 69 ; vezi În volum și o fotografie reprezentând mai mulți evrei ce lucrează la o mică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1897), În 1882 - după conferința sionistă de la Focșani (1881) -, 288 de evrei din Moldova (Bârlad, Focșani, Moinești, Galați) au plecat cu vasul „Thetis” spre Eretz Israel și au Întemeiat coloniile agricole de la Zikhron Yaakov și Rosh Pina. „Ajungând În patria străbună - scrie sociologul Carol Bines -, olimii [= emigranții] din România și- au pus amprenta pe opera de colonizare, anticipând mișcarea haluțiană [= de pionierat] a organizației sioniste, creând primele colonii - Rosh Pina și Zikhron Yaakov, fiind pionierii reîntoarcerii poporului evreu la sânul naturii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Antonescu și-a asumat singur, responsabilitatea angajării țării în război și a cerut militarilor români, prin ordinul ostași, vă ordon: treceți Prutul!” să dezrobească din jugul roșu al bolșevisului pe frații noștri cotropiți și să reîmplinească în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codri voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Regele Mihai nu a fost consultat în legătură cu declanșarea ostilităților militare, dar, în prima zi de luptă, a trimis o telegramă în care își exprima acordul cu acțiunea întreprinsă și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de la atestarea documentară a Romanului), vă rog să primiți − împreună cu cei dragi − călduroase urări de sănătate, viață lungă și fericită de la un fost colaborator al Ateneului. La mulți, mulți și fericiți ani! N. Gr. Stețcu (ot Roman) [Verso:] Sobei mele... Străbună sobă, unde ești La gura ta s-ascult povești, S-aud cum vîntul urlă-n horn și-n miez de noapte să adorm? Unde te-ai dus, dulce căldură? De ce-ai plecat din bătătură? Te plimbi cochetă prin Sahara
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
drepturile românilor. În expunerea finală secretarul executiv relevă aspectele definitorii ale reuniunii. Congresul a fost deschis de către președintele său, Adrian Păunescu, președintele Comisiei pentru Cultură, Culte, Mass-media din Senatul României, care a condus lucrările; s-a oficiat, În spiritul credinței străbune, o slujbă religioasă și s-a transmis de către IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei, binecuvântarea PF Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Guvernul României de la Încrucișarea mileniilor vădește o preocupare cu totul specială față de problema românilor din afara granițelor, cu cele trei componente pe
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae Ciupercă, alături de flota maritimă militară și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae Ciupercă, alături de flota maritimă militară și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fost și eu șocat de felul acesta de a prezenta evenimente care au o natură bine precizată în canavaua istoriei noastre naționale. Încă de la cronicari, nouă ne-a fost transmisă ideea unei Historia magistra vitae ce trebuie să prezinte faptele străbune ca model pentru generațiile de azi. În sensul acesta s-a instituit o mitologie istorică, pe care o învățăm la școală și în lumina căreia istoricii noștri își orientează cercetările. În faza de constituire a statelor naționale toate popoarele și-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
filele cărții “Peste vremi...”, cartea devenirii noastre, pentru a găsi acele tainice chemări care ne aduc mereu, mereu in Dulcea Bucovină. Copleșiți de amintiri, cu gândul spre acele vremi când intre noi erau toți, sa-i prohodim creștinește, după datina străbună, pe cei trecuți in lumea drepților, deopotrivă profesori si colegi, spre neuitarea noastră Apoi, cuprinși de emoția momentelor trăite, in vechea școala a amintirilor, să purcedem spre ctitoria voievodala a Movileștilor, la Sucevița, printre brazii de pe domoalele obcini, unde, întorcându
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
Poftiți la Polivalentă! Jucăm cu francezii. Vin pe taraflexul nostru strămoșesc ditamai vedetele. Grosjean, Escude, Santoro. Plus Guy Forget, căpitan nejucător. Noi, eterni francofoni, în ciuda pozelor cu șatre țigănești cu care ne răsfață dicționarele pariziene, îi vom întîmpina, după datina străbună, cu pîine și cu sare. Ospitalitatea tradițională nu se va dezminți, se va lega o punte de prietenie între cele două popoare de simțire și expresie latină. Evenimentul va fi televizat cum se cuvine, pe postul național, astfel că oamenii
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
părăsi această lume. Deocamdată, Europeanul e sub semnul întrebării, însă veșnicia în funcție a liderului federal e sigură. Nu știm cine va fi selecționer în 2012, dar nici nu ne prea interesează, pentru că, organizînd o jumătate de competiție pe pămîntul străbun, ne vom califica direct, fără emoțiile preliminariilor. Ca unul care am văzut stadioanele, șoselele, hotelurile Mondialului asiatic, îndrăznesc, cu tot optimismul, să sper că România va putea organiza o asemenea întrecere nu în 2012, ci în 2222, după amiaza, pe la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ale strămoșilor noștri timp de aproape 130 de ani(sau mai mult pentru că despre ele nu se știe nimic concret) la Institutul de Arheologie din București. Iar înverșunarea cu care îi atacați pe toți cei care vreau să vadă chipurile străbunilor gravate pe multe din ele făcîndu-i nebuni, dove- dește frica de moarte ce v-a cuprins scăfîrliile tembele. Fără să știți ce scrie pe ele, după ce v-au dat în clocot zoile din tărtăcuță, ați spus că sînt false pentru că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
patalamale adăugite prin străinătățuri, dar totul nu este decît maimuțăreala neroadă a unor găști de nemernici. Nu voi ați zămislit neamul românilor și nu veți reuși niciodată să-l duceți la groapă oricît de mult l-ați ticăloși pentru că rădăcina străbună încă nu s-a uscat! Mulți nerozi m-au întrebat cu obrăznicie: ,,cui folosește această descoperire”? Trebuie să le răspund și acestor găști de neisprăviți rătăciți care trăiesc numai pentru haleală, mîrleală(împerecherea oilor) și maimuțăreală.Descoperirea în sine îmi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aceste locuri’’ sau ,,ei sînt aici de la începutul lumii’’. Numele de Arimin mai este scris și sub forma Arimis sau Sarmis. Prin migrarea lor către sud, pelasgii l-au dus în Pelopones pe Armis/Sarmis ca salvatorul și înțeleptul neamului străbun. În limba română este cuvîntul harmiz cu sensul de cal tînăr și plin de forță, fiind la geți simbolul sacru al judecății. Sub imaginea unui cal alergînd, puternic stilizat apare pe monezile de argint ale geților iar pe tăblița 17
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]