1,469 matches
-
gest onest, ce ar trebui să prefațeze orice activitate de interes general. Preocuparea pentru „soarta țării”, pentru viitorul românilor într-o lume ce cunoaște evoluții rapide și adesea surprinzătore este firească și onorantă, fie că ai rămas legat de „vatra străbună”, fie că ți-ai găsit un rost în spațiul „euro-atlantic”. În fond, nu spuneau strămoșii noștri latini: Ubi bene, ibi patria? (Unde este bine, acolo este patria). Altfel-zis, oriunde te-ar arunca valurile vieții, porți în suflet valorile locului și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
120 fardul naționalist al unor declarații publice (1964, 1968), cei doi șefi promovați de Soviete erau doar niște staliniști înrăiți, care nu înțelegeau nici măcar faptul că, în cazul unei invazii rusești, ca în Ungaria sau Cehoslovacia, țăranul deposedat de pământul străbun nu avea ce să-și apere, la fel ca și proletarul din fabrică. Să i fim însă recunoscători cercetătorului american pentru a fi adus informații noi asupra unor aspecte ascunse din istoria României. Apelul la sinteze și rapoarte interne abia
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cel original - Mihail.” Pe baza documentelor, se precizează că În anul 1835, protopopul Sculenilor Mihail Sineacevschi adaugă terminațiunea “ovici” străbunului, preotul Dumitru, fiul lui Alexandru, fiul lui Mihail, toți preoți. Aceste documente i-au permis părintelui să revină la numele străbun de Mihail. În volumul editat de Colecția “Ginta Latină” În 2005 au fost prezentate direcțiile stiințifice și se reconstituie scrierile preotului privitor la cărți vechi, manuscrise, studii despre mănăstiri, biserici, personalități bisericești și ale culturii. Se Îmbogățesc astăzi cunoștințele despre
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Moldova. 8 IV. COSTUMELE DANSATORILOR Costumele dansatorilor sunt adevărate monumente istorice, mărturii peste timp ale existenței unei civilizații rurale străvechi. Ele nu aparțin numai sferei înalte ale artei, ci sunt în egală măsură comori istorice, asociindu-se cu hora satului străbun românesc, sau cu poveștile populare cu zmei și zâne, cu Ilene Cosânzene și Feți-Frumoși. Ele rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neîntrecutul său sistem de autoghidare și adaptare
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
C-ai să mă călătorești...” Sau... “... Foaie verde ca lipanu’ De trei ori potcovi calu’ Ca să trec la mândra dealu’. Urcai dealu’ jumătate Pierdui potcoavele toate...” Într-un an, era pe la sfârșitul lui decembrie, copiii satului au venit cu colindele străbune... Iată, vin colindători, Florile dalbe, Noaptea pe la cântători...” I-a lăsat să-și depene melodia știută și, după ce i-a omenit cum a putut mai bine, i-a-ntrebat, așa, într o doară: Mă, da’ voi nu știți și-un câtec cu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
sărbătoresc Mă închin pân’la pământ și ție-ți mulțumesc! PĂMÂNTUL SFÂNT Toți oamenii îl calcă în picioare, Unii îl blestemă adeseori și tare, Alții îl iubesc pentru el se-omoară, Mulți îl scormonesc dup - o comoară. Când aduni pământul străbun Și-un pumn dacă-l ai este bun, Are inimă și vântul când bate Pământul îl simte ca pe frate. Soarele ca o mamă îl încălzește Ploaia - l adapă și-l înveselește Vântul ca frate îl răcorește, Pământul pe toți
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
criptei, prin care nu va pătrunde niciodată o suflare de aer proaspăt. Pregătindu-se să simuleze moartea, Julieta trăiește experiența morții reale, trăiește groaza de a se afla în curând într-un sumbru lăcaș: Sub bolta căruia de veacuri zac Străbune oseminte îngropate Și trupu-nsângerat al lui Tybalt, Abia-nhumat, în giulgiu putrezește, Pe unde cică stafii se arată La miezul nopții...1 Este spațiul întâlnirii cu Gorgo și cu fantomele, spațiul în care oricine își poate pierde ușor mințile. În finalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
nu se mișcă din locul lui. Apoi strigă el, dar nu răspunde, nici nu-l scapă din nevoie. 8. Țineți minte aceste lucruri, și fiți oameni! Veniți-vă în fire, păcătoșilor. 9. "Aduceți-vă aminte de cele petrecute în vremurile străbune, căci Eu sunt Dumnezeu, și nu este altul, Eu sunt Dumnezeu, și nu este nici unul ca Mine. 10. Eu am vestit de la început ce are să se întîmple și cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: "Hotărîrile Mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
apă, și va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă. 12. Ai tăi vor zidi iarăși pe dărîmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune, vei fi numit "Dregător de spărturi", "Cel ce drege drumurile, și face țara cu putință de locuit." 13. Dacă îți vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ți faci gusturile tale în ziua Mea cea sfîntă, dacă Sabatul va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
filele cărții “Peste vremi...”, cartea devenirii noastre, pentru a găsi acele tainice chemări care ne aduc mereu, mereu in Dulcea Bucovină. Copleșiți de amintiri, cu gândul spre acele vremi când intre noi erau toți, sa-i prohodim creștinește, după datina străbună, pe cei trecuți in lumea drepților, deopotrivă profesori si colegi, spre neuitarea noastră Apoi, cuprinși de emoția momentelor trăite, in vechea școala a amintirilor, să purcedem spre ctitoria voievodala a Movileștilor, la Sucevița, printre brazii de pe domoalele obcini, unde, întorcându
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae Ciupercă, alături de flota maritimă militară și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae Ciupercă, alături de flota maritimă militară și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nici de aureoli Măria-Ta ai trebuință; căci acești lauri și această aureolă ai știut să le câștigi, cu vitejii noștri soldați, pe câmpii de bătaie și să Vă păstrați o pagină ilustră in istoria neamului românesc. Ai reînviat gloria străbună a Domniei române; și, dacă națiunea voiește astăzi a-Ți da titlu de Rege, este că ai știut a câștiga locul și titlul unui Suveran independinte și a cuceri inimile prin practicarea virtuții și respectarea legalității și libertății. Regatul român
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și, mai cu seamă, Saint-John-Perse, Char, Michaux și Mallarmé. Însă... nu am intrat în mimeză de apropriere cu ei; nu m-am bătut cu pumnul în chept și n-am strigat: Anche io sono poeta!, mulțumindu-mă cu practica strigăturilor străbune și a epigramei populare, har moștenit de la instanța-mi paternă. (Vezi numai, în "Fragmente dintr-un discurs incomod", faimoasa reușită: Lesne strig în gura mare/ Că Maestrul Lesnea pare,/ Când aruncă jet pe mur,/ Că își fute muza-n cur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și înghit cămila, după cum ne-a spus Mântuitorul. (Flacăra Sacră, III, 9, 1936, pp. 2-3) Cremațiunea și religia creștină. "Tradiția" (XVI) Sfântul Apostol Pavel, mai mult decât oricare altul, s-a războit cumplit cu aceia, care țineau morțiș la datinile străbune, dar disprețuiau ori nu-mplineau de loc poruncile lui Dumnezeu, atât pe cele din Legea veche, cât și pe cele din Legea nouă, date de Mântuitorul. Tradiționalismul a fost este și va fi întotdeauna cel mai feroce adversar al marilor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Muguri noi! Pornim pe urma celor vechi în crepusculul unei primăveri. Ne mână dragostea după frumos și adevăr. Cântecul nostru e slab și n-are glas, dar îl vom potrivi după cavalul doinei și-l vom hrăni cu seva ogorului străbun. Suntem tineri, entuziaști și neîncercați, dar arma aspră a viitorului ne va oțeli sufletele și ne va face luptători. Dragostea de țară, neam și lege ne va fi stimulentul, iar bătrânii, stâlp de foc călătoriei noastre” ( Muguri vechi și muguri
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Joseph Hilaire Pierre Belloc 387. „Nu există cărți morale sau cărți imorale. Cărțile sunt bine scrise sau prost scrise. Asta e totul.” Oscar Wilde 388. „Așa cum din holda strămoșească Noua recoltă an de an se trage, Tot astfel din cărțile străbune Noua știință omul o extrage.” G. Chancer 389. „Cărțile, ca și proverbele, dobândesc valoare prin pecetea și stima timpurilor pe care le-au străbătut.” William Temple 390. „Cărțile pot fi împărțite în două categorii: cărțile zilei și cărțile tuturor timpurilor
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
o infinită carte sacră pe care toți oamenii o scriu și o citesc și încearcă să o înțeleagă, dar unde, deopotrivă se află și ei scriși.” J. L. Borges 489. „Totdeauna istoria a fost chemată, cu cartea sa de înțelepciune străbună, să ridice sufletele către un ideal pozitiv. „ I. Chendi 490. „Cartea unde timpul își scrie părerile și impresiile sale, este istoria. Ea formează oglinda adevărului, împărțită în marile capitole care reprezintă viața unui popor: patriotismul, înțelepciunea, libertatea și înfrățirea...” V.
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
valoare inestimabilă ca să le dăruiești atât de solemn, în văzul lumii. Patriotism funambulesc În volumul Glasul din... urmă (Zamolsara, Timișoara, 2006), Ioan Crăciun Petrișan amestecă tot felul de informații, reflecții și fantezii referitoare la soarta poporului român. Volumul, subintitulat „joc străbun - despre siniștri și... sinistrați moderni - pseudoroman psihologico istoric etc.“, este expresia unui patriotism patetic și ludic, exuberant și amatoristic care te poate face să roșești dacă îți iubești cu adevărat țara. Întregul montaj poate fi considerat un circ al iubirii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
emfatic cum anume și-a construit cartea: „Carador - personajul principal - intră în «istorie» ca rănit al Revoluției, ca simbol (student - soldat) al unei tinerimi care caută ceva altfel, altcum... Își pierde memoria [...], i se dezvoltă lumea dinafara simțurilor pământești, lumea străbună: din subconștient, ancestral, genă, matrice etc.“ Având această justificare teoretică, Ioan Crăciun Petrișan își trimite personajul în diferite epoci, evocate fantasmagoric. Un loc important ocupă, bineînțeles, epoca dacilor, în care Carador, deghizat caraghios în dac, pătrunde împreună cu iubita lui, Silvana
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu explică misterul schimbat. // Cumva în fruntea țării au ajuns / Doar lașii și proștii, nătângii și hoții? Priviți cum se bâlbâie, lipsiți de idei, / Gângavi la tribune, se ceartă-ntre ei, // Dar tot căutând prin cărțile vechi, / Prin înțelepte proverbe străbune, / Răspunsul e simplu pentru oricare om: / țării îi lipsește un brav domnitor! // Așa că, Români, la luptă porniți, / Afară cu tot ce e putred și rău / Și haideți în chip democratic, / Să măturăm țara de tot ce-i sălbatic!“ (Pentru toți
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și urât. Desigur, din părul acela uimitor se născuse biata larvă gălbuie. Fata despletită sugea pastile dintr-o cutie pusă subt perină, fiindcă nu era voie să fumeze. . . Mamă pentru zece zile a acelui făt, în care se sfârșeau istoviți străbunii saxoni. Una sau cealaltă! 1 - Evocativ! "Je le vois ncitre". In paharul abia turnat se fac niște firicele galbene. N-am să mai pot bea șampanie, fără să nu mi se pară că înghit pe oberchelnerul tău! Crescuse repede oberul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
una sută kilometri distanță de ea. În schimb, am auzit despre Ștefan cel Mare că a purtat războaie de cucerire împotriva pământurilor ce astăzi aparțin Ucrainei Sovietice, că a fost un agresor... Nicidecum, copii! Ștefan doar și-a apărat moșia străbună și neamul său de români moldoveni. Ștefan n-a atacat pe nimeni! Cine minte, Natașa Semenova? Asta dorim noi să știm! Cei care v-au spus că Ștefan a fost un agresor! Și-a asumat riscul de a spune adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dacă îl mai pot privi, li se pune și celular de parcă ar mai putea să vorbească cu cei rămași în viață. Și tot ai tras cu HUE!... Să facă pentru ei cei care dau asemenea nebunii. Noi ne respectăm datina străbună. Pleacă mai repede să nu dai de belea!,,, Auzind asemenea vorbe, Apopei a urcat în mașină și a plecat în trombă ca la un concurs automobilistic. O femeie în vârstă i se adresă lui Ilie să plece după părintele bătrân
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
sora mea cea mai mare. Am cumpărat ce am crezut de cuviință și am pornit la drum. Nu existau șosele și mai puțin mijloace de transport. Așa că, tineri și entuziaști, am pornit a străbate cei nouă kilometri pe jos. Chemările străbune și locurile atât de dragi ne înflăcărau și ne dădeau aripi. De fiecare dată dorul de părinți și de locurile natale mă copleșeau de emoție. Orele șase dimineața. Am trecut peste podul de lemne de pe râul Bârlad, am urcat un
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]