1,325 matches
-
lăptăresei fusese ucis pe front. Seceriș, hrișcă, Stalingrad... Iar seara, bunica avea să ne vorbească despre Parisul inundat sau să ne citească câteva pagini din Hector Malot! Simțeam un trecut îndepărtat, obscur - un trecut rusesc, de data aceasta - reînviind din străfundurile vieții ei de altădată. Avdotia se ridica, o săruta pe bunica și își relua drumul care o ducea printre holde nesfârșite, sub soarele stepei, într-o căruță înecată în oceanul de ierburi înalte și de flori... De data aceasta, când
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
bulevard purtând amprenta stilului modern. Da, clădirea era o replică îndepărtată a modei de la începutul secolului. Ai fi zis că toate sinuozitățile, reliefurile și curbele acelei arhitecturi șiroiseră pornind de la izvorul lor european și, atenuate, pe jumătate șterse, ajunseseră până în străfundurile Rusiei. Iar în vântul înghețat al stepei, șiroirea aceea încremenise într-o clădire cu stranii ferestruici ovale, cu lujeri de trandafiri decorativi care înconjurau intrările... Planul guvernatorului luminat eșuase. Revoluția din Octombrie a curmat toate acele tendințe decadente ale artei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ele de la despărțirea lor pe peronul gării, cu opt ani în urmă, toată mulțimea aceea de gesturi, de chipuri, de cuvinte, de suferințe, de lipsuri, de speranțe, de neliniști, de strigăte, de lacrimi - toată rumoarea aceea a vieții răsuna în străfundul unui singur ecou care refuza să moară. Întâlnirea aceea, atât de dorită, atât de temută. - Voiam să cer cuiva să-ți scrie, spunându-ți că am murit. Dar era război, apoi revoluție. Și din nou război. Iar apoi... - N-aș
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
viața mea rămăsese în urmă. Copilăria. În fond, conversațiile noastre despre verzi și uscate nu erau, în vara aceea, cu totul nejustificate. Ploua adesea și, în amintire, tristețea mi-a colorat vacanța aceea în tonuri cețoase și calde. Uneori, în străfundul cenușiului lent al zilelor, se ivea pe neașteptate un crâmpei din serile noastre de altădată - vreo fotografie descoperită din întâmplare în cufărul siberian, al cărui conținut nu mai avea de mult nici un secret pentru mine. Sau, din când în când
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o carapace de gheață, oprind sângele. Să uit că, dacă trăiam, era datorită trenului care se furișa orbecăind printre convoaiele pline de carne omenească sfârtecată, un tren care îi ducea pe Charlotte și pe copiii ei ca să-i ascundă în străfundurile protectoare ale Rusiei... Fraza aceea de propagandă, care mă lăsa altădată indiferent: „Douăzeci de milioane de oameni au murit pentru ca voi să puteți trăi!”, da, refrenul acela patriotic a dobândit brusc pentru mine un sens nou și dureros. Și foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și aspră ca nisipul... Gestul meu m-a luat prin surprindere chiar și pe mine însumi. Am început să-mi trag palme cu îndârjire, controlându-mi la început loviturile, apoi fără milă. Îl simțeam în mine pe cel care, în străfundurile tulburi ale gândurilor mele, contempla trupul acela de femeie cu voluptate. M-am lovit până când obrazul meu umflat, udat de lacrimi, m-a dezgustat cu suprafața lui năclăită. Până când celălalt, pitit în mine, a tăcut de tot... Apoi, poticnindu-mă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pe care le vânează, ca pe un defect grav, autorii de romane), ne-am întâlnit din nou, a doua zi. Cu stânjeneala resimțită de doi camarazi, care, seara, și-au făcut confidențe grave, exaltate și sentimentale, s-au destăinuit până în străfundul foarte intim al sufletului lor și, dimineața, se regăsesc la lumina cotidiană și sceptică. Rătăceam în jurul pistei de dans, încă închisă, era abia ora șase seara. Voiam cu orice preț să fiu primul partener al dansatoarei din ajun. Superstițios, speram
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
puțin pierdută. Da, viața e în urma mea și, brusc, totul trebuie cântărit din nou. O să-ți pară prostesc, dar, uneori, îmi pun următoarea întrebare: „Și dacă l-am trimis la moarte pe tânărul soldat?” Îmi spun că, probabil, undeva în străfundurile Rusiei, se afla o femeie care, în fiecare zi, se ruga să fie ținut la spital cât se poate de mult. Da, ca femeia de la cimitir. Nu știu... Nu pot uita chipul acelei femei. Înțelegi, e complet aiurea, dar, acum
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să ne gândim la cuarț și nu la orașul care ne era necunoscut... Aveam să merg de-a lungul oceanului timp de zece sau douăsprezece zile și să regăsesc orașul acela, din care o fărâmă infimă era rătăcită undeva în străfundul stepei rusești. 3 În septembrie, prin intermediul unui oarecare Alex Bond, aveau să-mi parvină primele vești din Saranza... Acest Mr. Bond era de fapt un om de afaceri rus, un reprezentant foarte caracteristic al generației de „ruși noi” care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
împlinească doi ani și jumătate... Ploaia m-a alungat de pe bancă. Am ascuns scrisoarea Charlottei sub haină, am alergat spre casa noastră. Povestirea întreruptă îmi părea foarte tipică: la primele semne de liberalizare, toți rușii începuseră să-și scoată din străfundurile memoriei trecutul cenzurat. Și nu înțelegeau că Istoria nu avea nevoie de acele nenumărate gulaguri mărunte, îi ajungea unul singur, monumental și considerat clasic. Charlotte, trimițându-mi mărturiile ei, fusese probabil captivată, ca și ceilalți, de beția cuvântului descătușat. Zădărnicia
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ca după un incendiu mistuitor. Tudor Vianu a atras atenția asupra recurenței cuvântului „cenușă” în visările poetului, atinse de „tristețea metafizică”. „Dezmărginirea” din Poemele luminii și Pașii profetului e căutată acum nu spațial, în afară, ci interior și temporal, scormonind străfundurile memoriei. Comunitatea cu Marele Tot are loc printr-o coborâre spre tiparele originare ale ființei, spre „obârșii”, la „mume”. Lauda somnului, cel mai înalt punct al liricii blagiene, împinge universul într-o noapte ancestrală, grea de latențe zămislitoare. Aici trăiește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
întreabă: poate e doar prefața unui mare poem epic, al unui ciclu. Dar nu, poeta spune că se-ncumetă, și pe urmă nu se mai încumetă. Atunci recitești poezia și înțelegi de ce e numai atât: Nina Cassian caută partidul «în străfund», coboară adânc în sine, dar partidul nu e acolo sau, în orice caz, nu mai e acolo, el se află în uzinele noastre, în minele de cărbuni, pe marile șantiere ale construcției socialismului (...). Pentru a fi un poet luptător, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întunecate și mai puternice decât noaptea care vine. O carte care amestecă narațiune, poezie, dramă, istorie și dialog, textul lui Ackroyd nu are nici urmă de sentimentalism, dragoste, vechea poveste dintre el și ea. Cu toate acestea ne mișcă până-n străfunduri, probabil pentru că la iubirea de rău răspundem cu frica noastră de moarte. Cititorul e cel care face acest roman să pulseze viu. Dyer a murit în 1715, dar nu sunt dovezi ale morții sau înmormântării lui. Iată ce spune el
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Pinter e profund de stânga, ceea ce ar implica în cele din urmă și ateismul, nevoia de a fi mai puternic decât Dumnezeu. Un poem ca cel ce urmează ne dezvăluie fața ascunsă a polemistului și iconoclastului: Dumnezeu a căutat în străfundul sufletului lui o vorbă Să binecuvânteze viețuitoarele de sub el. Dar oricât a căutat Cerând duhurilor să trăiască iar Nici o muzică în odaie Și cu aprigă arzătoare durere a aflat Nu avea vorbe de binecuvântat. Martin Esslin îl citează pe Pinter
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
-ul). În ziua de azi, Sodoma nu e tocmai departe, cu toate că NYC nu seamănă deloc cu America lui Bush. Oamenii mereu uită: e o țară mare! Detest naționalismul dar simt "patriotism" pentru NYC, fiindcă mă identific total cu orașul. În străfundul inimii mele, e buricul lumii. LV. Cum arăta casa ta? ES. Numărul 29 de pe Middagh Street care e și acum casa părinților mei e o casă cu patru etaje, cu șeminee de marmură și podele din scânduri late. Deși părinții
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să pătrunzi într-o altă experiență, să te identifici cu ea să încerci să afli cum e în pielea altcuiva. Romanul trebuie să creeze și să descopere. Aceasta nu e posibil dacă unica lui sursă e viața autorului. Evident, în străfunduri, opera tuturor e despre sine (doar de acolo izvorăște) dar nu e neapărat necesar ca propria experiență de viață să intereseze pe cineva și, oricum, ea e doar o sursă limitată. Mai devreme sau mai târziu, trebuie să imaginezi. Sunt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
totdeauna printre lecturile sale de predilecție. Această dragoste îi este transmisă, încă din adolescența la Port-Royal des Champs, unde îi are ca maeștri pe cei mai străluciți eleniști ai timpului. "Cea mai mare plăcere a sa era să meargă în străfundurile pădurilor abației cu Sofocle și Euripide, pe care-i știa aproape pe de rost." Emoția lui în fața acestor opere antice era atât de puternică, încât le-o comunica tuturor celor ce-l ascultau, când declama vreo tragedie. Se afla la
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
voce bine antrenată și o tehnică vocală magistrală, își spune textul, sunt complet furat de arta lui suverană. Dacă are ritm, sunt antrenat în mod involuntar de acest ritm și de sunetul cuvintelor sale, sunt profund răscolit. Dacă pătrunde până în străfundul cuvintelor, mă ia cu el în cele mai secrete ascunzișuri ale operei dramaturgului, în același timp și în ascunzișurile sufletului său. Dacă actorul adaugă podoaba vie a sunetului acestui conținut viu al cuvintelor, el îi permite privirii mele interioare să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Dorința de a ajunge la o teatralitate pură este la originea teoriei lui Vsevolod Meyerhold (1874-1942). El descoperă cu entuziasm conceptul de teatralitatea în 1908, în preajma unuia dintre compatrioții săi, Evreinoff (1879-1953), regizor și autor dramatic rus care schimbă în străfunduri scena țaristă recurgând atât la tehnicile teatrului chinez, cât și inspirându-se din ritualurile primitive 38. Artist angajat care îmbrățișează cu ardoare, ca și Maiakovski, din care creează un mare număr de piese, cauza revoluției ruse începând din 1917, Meyerhold
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Ișumxe "Ișum", N³rumxe "Na>rum" etc.), au fost asimilate de cele sumeriene. De asemenea, sunt tipice corespondențele Între marile divinități sumeriene și semite, cum este cazul zeului soarelui Utuxe "Utu"/Șamaș, zeului lunii Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin", zeului străfundurilor apelor dulci Enlilxe "Enlil"/Ea etc. În etapele politico-culturale caracterizate de dominația semitică (akkadiană), mai ales În perioada babiloniană și asiriană, se observă că, pe textul legat de origini s-a dezvoltat tendința, cât se poate de legitimă și naturală
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al nimfei Eginaxe "Egina", ca Tezeuxe "Tezeu", fiul lui Poseidon, ori Phemonoexe "Phemonoe", fiica lui Apollo și prima Pythie a oracolului delfic. Dacă zeii acționează și lucrează În Întregul spațiu cosmic, din cer până În adâncul mării, pe pământ și În străfundurile infernului, eroii se mișcă aproape exclusiv pe pământ sau străbat marea cu corăbiile și numai În anumite cazuri coboară În infern. Faptele lor sunt Întotdeauna ieșite din comun și superioare posibilităților umane, trecând dincolo de ele și ajungând chiar la exces
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
profundă. Dacă în timpul amplei sale călătorii de la est la vest, mergând de-a lungul mai multor milenii pe cursul obișnuit al soarelui, vinul cucerește noi pământuri, aceasta se întâmplă pentru că cei care îi oferă aceste teritorii îl poartă deja în străfundul ființei lor. "Banchetul" lui Platon sau al lui Xenophon, care încă se mai sărbătorește azi în Georgia prin obiceiul prezenței unui "Tamada", maestru de ceremonii al mesei -, cultul lui Dionisos sau al lui Bachus, reuniunile festive, serbarea Sfântului Vincențiu, noul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
poésie du monde dès leș temps leș plus anciens : N-am intenționat să dau, cu această culegere, o antologie a poeziei lirice universale. Citind și recitind stihuri cantate în vechiul Egipt, în antichitatea greacă sau chineză, în pădurile negre din străfundurile Africei, subt cerul italic sau galic, s-a ivit în mine dorința arzătoare de a anexă și a asimilă graiului nostru o seama de poezii, dintre cele mai frumoase ale literaturii universale. Nu m-a interesat numărul. M-au interesat
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
o poetică a românismului care să rivalizeze stilistic cu metafizica cronotopului românesc înfăptuită de Blaga. Coordonatele axiale ale spiritualității românești spațiul mioritic și timpul ondulat fuzionează în cronotopul abisal, noologic, al matricei stilistice de care este impregnată până în ultimele sale străfunduri ființa românească. Cu toate că se desparte, prin filosofia sa non-ortodoxistă, de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga pornește de la ideea existenței unui inconștient colectiv încuibat în străfundurile absconse ale conștiinței. Acesta nu doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare culturală, intelectuală, artistică, religioasă, de doctrină politică etc. a culturii pe care o fecundează, ci este și relativă cultural. Fiecare cultură este fertilizată de propriile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]