40,154 matches
-
celor care, reproșîndu-le evreilor greșeala deicidului (omorîrea lui Hristos), au preschimbat impulsul vindicativ într-un dat cultural ce s-a moștenit din generație în generație; 2) conștiința națională a celor care, privindu-i pe evrei ca pe ipostază supremă a străinului, i-au făcut răspunzători de toate primejdiile ce planau asupra integrității națiunii lor; și 3) conștiința mondială, stadiul în care ne aflăm astăzi, conștiință în virtutea căreia europenii sunt încredințați că pacea mondială și concordia planetară nu vor fi obținute decît
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
sa, autorul ajunge la următoarea apostazie: "Sînt momente cînd nici adevărurile nu ne mai fac/ liberi: Mamă, eu nu-s copilul tău!/ Mă chinui să-ți spun asta de atîta amar de ani/ aproximînd cuvintele dar tu continui să alăptezi/ străinul/ laptele are ceva din iuțeala salpetrului/ laptele pare o fiertură de buruieni deja putrezite" (Nici adevărurile nu ne mai fac liberi). Să ne mai surprindă oare perspectiva grotescă asupra îngerilor? Figuri cu osebire enervante pentru "îngerul căzut" care e poetul
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
de ideologie și politică, decât de realitate istorică acoperită de documente. Ipoteza că în cristalizarea statului medieval romînesc cumanii au avut o partitură decisivă e, desigur, menită să iște controverse și să creeze perplexitate. Mizând pe cartea "barbarului bun", a străinului capabil să aglutineze forțele politice locale, cartea lui Neagu Djuvara va irita multă lume. Cum, nu mai suntem urmașii Romei, se vor stropși naționaliștii de serviciu. Nu descindem direct din Traian și Decebal? A fost nevoie de-o obscură căpetenie
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
un semn bun, de gîndire în perspectivă. Dacă Editura Leda din grupul Corint a reeditat, în colecția "Clasic", capodopere ale literaturii universale cu legătură solidă și hîrtie bună, Poliromul a avut curajul să publice în aceeași formă frumoasă nu doar străini celebri, ci și autori români contemporani, unii chiar debutanți, în colecția "Fiction Ltd.". Cea mai recentă ispravă de toată lauda a Poliromului, revelată la Tîrg - adunarea într-un volum format mare, cartonat și editat profesionist, a monumentalului Dicționar al personajelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9575_a_10900]
-
astfel construit încît prinde multiple aspecte în același timp; astfel, zărești și platoul colinei montmartreze pe care se-nalță vestita bazilică Sacré-Coeur, descrisă, zugrăvită, vizitată și răsvizitată de o omenire întreagă, poate mai puțin de parizienii înșiși. Tineri perechi de străini, purtîndu-și copilașii cei mai micuți în ingenioase coșulețe-valiză, urcă sau coboară de zor treptele colinei; familii numeroase de provinciali le urcă mai laborios, dar mulțumiți că și-au realizat un vis demult visat." Asupra vieții, foșnitoare și comerciale, din Montmartre
Acuarele plimbate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9572_a_10897]
-
comoara în locul care i se arătase în vis. Capitanul străjerilor de la acel pod îl zărește pe când trudea fără nicio șansă de izbândă și se interesează ce face: omul îi destăinuie viziunea sa, iar căpitanul izbucnește în râs, mirat de credulitatea străinului și i se confesează la rândul său: "Oho, și eu, dacă m-aș fi luat după visele mele, ar fi trebuit să pornesc spre Cracovia, acolo, în casa unui om pe nume V., dacă aș căuta, aș găsi ascunsă după
"Zile și nopți de literatură" la Neptun Scurt preambul by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/9576_a_10901]
-
Și totuși am resimțit din plin dezgustul declanșat de acțiunile scenice din finalul acestui "spectacol". M-am simțit chiar agresată de faptul că am fost pusă în situația de a asista, fără voia mea, la consumarea actului fiziologic al unui străin. Una dintre cele patru persoane intrate în scenă a ținut în mână un bec pentru a lumina scena, alta a fredonat fragmente din Sacre de pritemps de Stravinsky, ceea ce s-a dorit a fi, desigur, o fină ironie, iar alte
Simplă fiziologie și atât by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9593_a_10918]
-
a bazelor sportive București pot organiza, cu aprobarea Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, cursuri de inițiere sau de pregătire la diverse ramuri ale țîrului sportiv: aer comprimat, glonț, trap, skeet, mistreț alergător și tir la porumbei vii, pentru străinii aflați în Republică Socialistă România, cu plata prestației în valută, precum și pentru cetățenii români, cu plata în lei." 4. Articolul 26 va avea următorul cuprins: "Art. 26. - Instituțiile de cultură și arta, precum și asociațiile cultural-artistice și sportive, pot deține arme
DECRET nr. 18 din 20 ianuarie 1986 pentru modificarea şi completarea Decretului nr. 367/1971 privind regimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106694_a_108023]
-
în idiș și trăind în S.U.A.. Când scriu în limba sârbă uit limba mea maternă pentru o oră, două sau trei. Numai așa poți să scrii într-o altă limbă sau să traduci și nimeni să nu observe că ești "străin". Dacă Franz Kafka a fost minoritar, atunci îmi permit și eu să fiu minoritar. Dar vă întreb, față de cine minoritar? Am eu un ochi verde și altul căprui? Oare nu am și eu ca dumneavoastră două brațe, doi ochi, două
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
reale (alături de hărțile unor ținuturi imaginare, mitologice) sugestii extrem de interesante, informații despre meseriașii-artiști care le-au întocmit, despre gradul de cunoaștere a lumii la data respectivă, dar și ceva despre felul în care europenii vechi îl concepeau pe "celălalt", pe străinul de departe, înzestrat mai degrabă cu veșmintele angoasei și fricii lor de alteritate decât cu atribute clare și calități verosimile. Am acasă câteva hărți din secolele XIV, XVII și XVIII, am dat mulți bani pe ele. Una, de exemplu, am
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
Yssouf Kone, Tibi Bălan, Dani, Raț și Ionuț Luțu, informează "Național". Fotbaliștii clublui din Ghencea sunt în alertă și fac presiuni ca numele lor să nu fie dezvăluite de Ioana Popescu. Conform sursei citate, unul dintre jucători este român, altul străin și au prins cu greu prima echipă în acest tur de campionat. Mai mult de atât, cei doi sunt căsătoriți, unul dintre ei având și un copil.
Scandal sexual la Steaua Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/77302_a_78627]
-
dintre cele mai fastuoase este Muzeul Gulbenkian, încarnează tocmai această vocație universalistă, de sorginte medievală, a portughezilor. Ceea ce frapează în contactele directe din această țară - spre deosebire de alte țări occidentale - este ospitalitatea localnicilor și felul lor prietenos de a comunica cu străinii. Am regăsit acest plăcut fel de a fi în Irlanda și, căutând explicația, am găsit-o la Nicolae Iorga, care vorbea într-o conferință a sa despre Portugalia, despre greutatea moștenirii celtice. O vedea dealtfel și în accentul cu care
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
Căci, trebuie să îți faci norma de karma yoga zilnică (între 6 și 8 ore zilnic), plus cele 15 ore la tipografie - ceea ce tot e bine față de cele 49 de ore - cât era norma anul trecut înainte de tabăra de la Costinești. Străinii o duc mai bine, căci ei au bani iar norma lor de karma yoga în general nu depășește 5 ore pe zi. La tipografie ești muncit în condiții inumane (căldură, mizerie), umilit permanent și înjosit ca un sclav de angajații
Adepții MISA se revoltă. Dezvăluiri uluitoare- Vezi scrisoarea by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77432_a_78757]
-
informare), cărțile, filmele și spectacolele de teatru sufereau amputări din partea cenzurii, când nu erau interzise de-a dreptul, mărturisirea credinței devenea, pentru cel în cauză, handicap social, ieșirile în străinătate erau doar privilegiul unui grup foarte restrâns, iar contactele cu străinii constituiau o infracțiune pedepsită cu ani buni de închisoare. Cine și-ar fi imaginat la începutul lui decembrie 1989 că în mai puțin de două decenii internetul, telefonul mobil, cardurile bancare, munca sau studiile în străinătate, contactele cu străinii, televiziunea
Dilemele omului (post)modern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8167_a_9492]
-
cu străinii constituiau o infracțiune pedepsită cu ani buni de închisoare. Cine și-ar fi imaginat la începutul lui decembrie 1989 că în mai puțin de două decenii internetul, telefonul mobil, cardurile bancare, munca sau studiile în străinătate, contactele cu străinii, televiziunea digitală vor face parte din existența cotidiană? Ce a pierdut și ce a câștigat omul actual în urma acestei transformări a modului său de viață? Aceasta este întrebarea pe care Horia-Roman Patapievici și-a pus-o cu ceva vreme în
Dilemele omului (post)modern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8167_a_9492]
-
de știri. Kak Satellite servește drept translator pentru că șeicii nu înțeleg o boabă engleză, și numai apariția la televizor a lui Saddam Hussein îi conectează la propria limbă. Kak Satellite, liderul absolut își vede o clipă subminată autoritatea de un "străin", Hengov (Hiresh Feysal Rahman), un băiat lipsit de brațe care deminează cu gura, de a cărui soră, Agrin (Avaz Latif), se îndrăgostește pe loc. Iubirea este și ea un miracol, atunci cînd este inocentă, numai că inocența își face greu
Cînd broaștele țestoase zboară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8173_a_9498]
-
Valea Mureșului și Valea Oltului, acesta fiind unul din rarele momente când locuitori ai ambelor județe se adună într-un număr atât de mare. IPS Ioan Selejan a precizat că mănăstirea Izvoru Mureșului este și a românilor "care trăiesc prin străini" și că l-a slujba de astăzi se face o rugăciune și pentru creștinii din Siria, care suferă în această perioadă, informează Agerpres. La această sfântă mănăstire din Carpați se adună, în fiecare an, români de pe toate meridianele planetei noastre
Titus Corlățean și Ecaterina Andronescu, la Mănăstirea Izvoru Mureșului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/81933_a_83258]
-
adună, în fiecare an, români de pe toate meridianele planetei noastre. Așa am socotit că trebuie să aibă și ei un punct de spiritualitate a lor și cum noi avem anumite probleme specifice zonei noastre, tot așa și ei trăiesc printre străini și aceasta ne leagă, se creează o legătură deosebită între noi și cei de la o margine și alta a pământului. De asemenea, am făcut astăzi o rugăciune și pentru Siria, pentru că acolo trăiesc creștini care astăzi suferă," a declarat arhiepiscopul
Titus Corlățean și Ecaterina Andronescu, la Mănăstirea Izvoru Mureșului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/81933_a_83258]
-
Caragiale, dîndu-i girul literar. După ani mulți, "am avut voluptatea să trăiesc însfârșit și eu în țara mea, din produsul materiei mele cenușii!". Ce timpuri... Vremurile cînd un scriitor, o scriitoare (Hortensia Papadat-Bengescu) putea spune "nu, nu mi-e nimic străin din tot ce se publică la noi. Citesc orice. Citesc pe oricine." Dumnezeule, ce supliciu! Fiindcă, într-adevăr, aplecarea spre a scrie - orice, oricît - e singura confirmare a prea naivei aprecieri a lui Camil cum că "fascinația intelectualismului e uriașă
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
scriitorii ruși pentru că simte nevoia de a se Ťotrăvi în rătăcireť. De fapt, îi iubește pe spanioli, pe unguri, ba chiar se numește într-un loc nimic altceva decât Ťun mongol răvășit de melancolieť. Dar definirea cea mai exactă, ca străin, este aceasta: ŤSunt metafizicește, un evreu.ť Un evreu, pentru că n-are rădăcinile niciunde, pentru că este în permanență altul, pentru că propria identitate se hrănește din criză, pentru că trăiește datorită unui curaj negativ care înseamnă ură de sine. ŤNu mă înțeleg
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
Chiar și în momentul victoriei finale asupra lui Vercingetorix, generalul-autor nu își arată vreo emoție ca urmare a triumfului, ci își continuă istorisirea cu aceeași răceală și neutralitate de până atunci.ș...ț Autorul vorbește despre sine ca despre un străin oarecare, ceea ce contribuie la impresia deplinei sale obiectivități." Ce vor zice experții, oricare ar fi ei? Cum vor clătina o afirmație atât de categorică și de neproblematică în aparență: "Napoleon semnalează numeroase neconcordanțe, arătând, de pildă, că dintr-o anumită
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
-și da sufletul, spre ușa pe unde trebuia să-i apară feciorul... fără să mă aibă la căpătâi." Acesta a fost începutul suferinței morale, dar pentru gestul plecării își găsește o dublă acoperire, în spusa lui moș Anghel: "Numai printre străini te faci om", și în dorința veche "de a veni în ajutorul truditei mele mame". Regresiunea la starea anterioară, inferioară, cu multiple explicații, poate să ne apară ca o analiză a complexelor de sărăcie și a "dorului de ducă", numit
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
vedea de ce) și, în clipele dinaintea morții, are în continuare cuvântul, apucă să spună ce vede. Inclusiv punctul final și-l refuză autorul, lăsându-l pe seama... unui cal. Iată întreaga scenă, de o rară poezie: "Nici nu strigai, atât de străin și de nefiresc mi se păru totul și-l auzii pe Dionis strigând și-l văzui repezindu-se din pragul ușii pe care o deschisese spre Nicolae care a doua oară mă lovi. Era ciudat cum ningea imperturbabil afară și
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
din frasin. Eram meșter de mic, de aia a vrut unchiu' Costică să mă ducă și pe mine la Paris, dar nu m-a lăsat mama; a zis că-i prea departe, și cum o să mă descurc eu acolo printre străini." Iată, iarăși, un dialog al său cu nimeni altul decât cu James Joyce, în timp ce irlandezul poza pentru portretul devenit, mai apoi, celebru: Reprodus chiar de Brâncuși: " Joyce a fost uimit: "Dar am crezut că ești un artist modern", a exclamat
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
cu mâna/ în zilele fără vânt" (fiecare femeie). Mersul poeziei urmează un protocol suav, bemolilor emoționali adăugîndu-li-se o tristețe biologică sub semnul osmozei, atît de cutremurător naturale, între trup și spirit: "nici nu vreau să știu/ la ce se gândește străinul/ care mă ține de braț/ nici unde mă duce îngerul bătrân/ de care mă sprijin// iată răscrucea/ mai mult nici nu se poate spera/ de la răbdarea celuilalt/ împinși rătăciți împăcați/ precum frunzișul" (nici nu vreau să știu). Un asemenea exercițiu
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]