2,407 matches
-
Țara Românească, totdeauna dragă, Dumnezeu ne-a dat-o pe pământ întreagă, Despărțirea noastră nici Lui nu îi place, Ne-a lăsat poruncă să trăim în pace! Râul să ne-adune-n malurile sale Precum se adună vinul în pocale, Între-aceste sfinte, strămoșești hotare, Să trăiască veșnic România Mare! Referință Bibliografică: Îndemn pentru unire... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1415, Anul IV, 15 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎNDEMN PENTRU UNIRE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371679_a_373008]
-
lui Petre Țuțea: „Omul actual e stupid și inform, amestec de veselie infantilă și tristețe de animal bolnav”. Cu aceeași adâncă durere constat și eu că intelectualul român (inclusiv artistul) a devenit un maimuțoi darwinist constipat ce stă cu spatele la Biserica strămoșească și cu gura căscată la tot ce vine din occident. Un astfel de intelectual, tânăr, cu har poetic (știu) și cu bune intenții (cred) mi-a spus că am talent de poet, dar sunt depășit, demodat, ca și Coșbuc (sic
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2003 din 25 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Între pământ și cer! Între pământ și cer, stă numai...viața noastră Ce-ar trebui să o trăim,la infinit, Pentru-a putea plăti, greșeala strămoșească, Care pe toți, de Tatăl cel ceresc,ne-a despărțit. Între pământ și cer, pe calea cea îngustă, Apucă doar cei ce înțeleg,cuvântul "efemer" Cei , care din dulceață vieții lor, nu gustă, Iar pentru asta, plată-și vor afla
ÎNTRE PĂMÂNT ȘI CER! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375718_a_377047]
-
a aduna lumina speranțelor pe chipul său frumos, ca un tablou de Boticelli. Oamenii locului se întrec, între ei înșiși, în a clădi prezentul dar și în a prețui tradițiile și obiceiurile moștenite de la înaintași. Prin păstrarea și respectarea tradițiilor strămoșești păstrăm și conservăm înțelepciunea înaintașilor ce reprezintă comoara comunității. Viața mi-a arătat că înțelepciunea înaintașilor venea din legătura puternică pe care o aveau cu străbunii lor, dar mai ales cu natura, învățau de la animale, de la nori, de la ploaie , de la
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
să întregim clepsidra inimii.. În gândul tău, un scut îmi faci din brațe doritoare Si-ai vrea să mă ferești de tot ce-i nefiresc Pe trupurile calde se răzvrătesc broboane călătoare Și-n nebunia lor, ne-ndeamna spre păcatul strămoșesc. În gândul tău, eu mai cutreier poteci întortocheate Care imi poartă pasul catre-al tău suflet cald Speranța răscolește dorul nestins, pe pleoapele pudrate Și din privirea mea răsar stinghere, trei boabe de smarald... În gândul tău, adăpostești ocrotitor, neliniștile
ÎN GÂNDUL TAU de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375771_a_377100]
-
mame și soațe cum se roagă Și vei vdea cum arde averea lor întreagă. Vei mai vedea cu groază, cum năvălesc spahiii, Cum le ucid pe mame și le răpesc copiii. Dar neclintiți ca stânca și-au apărat pământul, Credința strămoșească și portul și cuvântul. Dar nu uita, copile,că astăzi ești dator Pe umeri-ți puternici să ei povara lor Și cu o voce fermă să-nfrunți pe venetici, Că n-am plecat vreodată, c-am fost mereu aici. Când
IUBIREA DE PĂMÂNT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379276_a_380605]
-
câțiva , noi suntem milioane. De ce răbdați ale puterii toane? Spune Marie, spune tu Ioane, oare nu vreți să fiți și fericiți? De ce răbdați ale puterii toane și-n resemnare zi de zi dormiți¬? UNDE-I MÂNDRIA? Unde-i mândria noastră strămoșească? Parcă-am orbit de tot de când dormim și nimeni nu mai vrea să se trezească. Unde-i mândria noastră strămoșească ce îi făcea pe răi să se-ngrozească la gândul c-am putea să izbucnim ?! Unde-i mândria noastră strămoșească
TRIOLETE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379279_a_380608]
-
fericiți? De ce răbdați ale puterii toane și-n resemnare zi de zi dormiți¬? UNDE-I MÂNDRIA? Unde-i mândria noastră strămoșească? Parcă-am orbit de tot de când dormim și nimeni nu mai vrea să se trezească. Unde-i mândria noastră strămoșească ce îi făcea pe răi să se-ngrozească la gândul c-am putea să izbucnim ?! Unde-i mândria noastră strămoșească? Doarme ca noi și somnu-i unanim. TRISTEȚEA E ÎN NOI Tristețea e în noi ca niciodată, arzându-ne-n mistuitoru-i
TRIOLETE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379279_a_380608]
-
strămoșească? Parcă-am orbit de tot de când dormim și nimeni nu mai vrea să se trezească. Unde-i mândria noastră strămoșească ce îi făcea pe răi să se-ngrozească la gândul c-am putea să izbucnim ?! Unde-i mândria noastră strămoșească? Doarme ca noi și somnu-i unanim. TRISTEȚEA E ÎN NOI Tristețea e în noi ca niciodată, arzându-ne-n mistuitoru-i foc viața stupidă și sacrificată. Tristețea e în noi ca niciodată fiindcă speranța stă îngenuncheată de când răbdăm umili bătăi de
TRIOLETE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379279_a_380608]
-
vor înfățișa înaintea judecății supreme, cu faptele lor bune și cu păcatele lor, urmând să-și ocupe locul cuvenit în stratificările spirituale ale cerului” (Ierom. Teognost, Părintele Iustin Pârvu și bogăția unei vieți dăruită lui Hristos. vol.1 Ed. „Credința strămoșească, p. 174). Cele patru cuvinte divine-revelatoare Ortodoxiei: Hristos a înviat! - Adevărat a înviat!, împlinesc imperativul absolut al Vieții cerului și a Pământului. Întruparea și Adevărul Învierii Mântuitorului fundamentează Temelia și Stâlpul Omenirii: „Dacă am aduna toate faptele creștinilor rezumându-le
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
are loc în Serbia de Răsărit. Aceasta este și o contribuție a Societății de Limba Română la trezirea conștiinței naționale a românilor din Timocul Sârbesc, de la cele mai tinere vlăstare dar și un aport la cultivarea limbii, la păstrarea obiceiurilor strămoșești și la promovarea patrimoniului cultural și național. Să nu uităm de motto-ul Societății de Limba Română din Voivodina: ,,Vorbirea omului este ființa lui” (Constantin Noica), ceea ce ne arată profunzimea sufletească a limbii rostite. Limba decide naționalitatea spiritului, nu delimitarea
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
fecioara putea sa salasluiasca Cuvântul, pentru ca astfel Dumnezeu să între în contact cu lumea creată. Firea omenească a lui Hristos trebuia să-și ia începutul, în vederea mântuirii noastre, dintr-o ființă neprihănită și pe o cale străină de urmările păcatului strămoșesc". Este ce eu, pot prin "sărăcia" mea să vă spun și vouă dragi mei! Să iertăm, în preajma Nașterii Domnului! Vă pup pe suflet semenii mei dragi! Notă: Fotografia îmi aparține, "Moaștele Sf. Ierarh Nectarie! Referință Bibliografică: Suntem în săptămâna în
SUNTEM ÎN SĂPTĂMÂNA ÎN CARE SE NAŞTE ISUS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374133_a_375462]
-
odată îl auzisem discutând la noi în salon la o „cafea și un trabuc” așa cum obișnuia să spună tatăl meu,că numai așa se limpezesc ideile, despre necesitatea de a se clădi o țară a evreilor din toată lumea, pe pământul strămoșesc. El este adresa mi-am spus. În Palestina n-o să mă găsească nimeni. E adevărat că pe omul acela nu-l mai văzusem de ani de zile, dar am avut norocul să-i rețin numele și astfel să-i pot
ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR – FRAGMENT: TOTUL DESPRE RENATA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374149_a_375478]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte!... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și pe care, apoi i-a hirotonit
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLŢAN (1926 – 2008) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557]
-
tradițională binecuvântată, unde cu toții mulțumim lui Dumnezeu că ne-am născut în România. Cât vom avea viață pe acest pământ, noi, familia Sala, alături de toți cei care simt românește și trăiesc în fapte această realitate, vom duce mai departe tradiția strămoșească pe acest colțișor din frontiera de vest a României Mari”, ne-a spus consilierul județean Ioan Sala. Tradiționalul concurs de gătit sarmale și-a dovedit excelența prin experiența și ingeniozitatea gastronomică exersate în ultimii șase ani. Bucătarii și bucătăresele din
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
bucuria mare a sărbătorii, pe oare o trăiește și mai ales, mesajul teologic - bisericesc al sărbătorii: înnoirea, învierea pe care nu poate să o simbolizeze și s-o exprime în chipul cel mai plenar decât floarea. Firea omului pământului nostru strămoșesc, firea florei țării noastre clocotește în chip tainic și izbucnește în mod vădit de bucuria primăverii, atât a celei a firii neraționale cât și mai ales a firii raționale, a omului, fiul credincios al Bisericii moșilor și strămoșilor noștri. În
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
de cuvintele Evangheliei, întipărind deci mai limpede, chipul și mesajul praznicului, denumirea de Florii vine să îmbogățească și să sublinieze interesul adânc și profund duhovnicesc al faptului dumnezeiesc, la care facem părtașă și firea lumii florale, a florei pământului nostru strămoșesc. Suntem singurii care facem părtașă sărbătorii flora sub chipul ei plenar: în starea ei de înflorire. În toate Bisericile creștine sărbătoarea Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, se numește simplu Duminica Stâlparilor. Înțelegem și de aici mesajul icoanei, acela
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii noastre strămoșești și al poporului român ... Preacuviosul Părinte Petroniu Tănase a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
Sub numele unui anonimat, născut din respect pentru poezie și, de ce nu, pentru cititorul modern de poezie, LEPPA NICOLE dorește să împărtășească celor din jur, din petalele gândurilor sale, din dragostea pe care o poartă Omului, naturii, țării, părinților, vetrei strămoșești și, nu în ultimul rând, nobilelor sentimente și idealuri, ce au făcut ca spiritualitatea românească să fie, dintotdeauna, vie, dinamică, distinctă, cuceritoare. Pentru LEPPA NICOLE poezia trebuie să curgă ritmat, asemenea bătăilor inimii acordate bătăilor aripilor de fluturi, în zborul
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
a crea bunuri valabile pentru noi și pentru clipa trecătoare, și pentru alții, pentru universalitate, pentru eternitate“ („Creștinismul și cultura română“, pp. 28-29). Fără această simbioză riscăm să ne dezrădăcinăm de ethosul românesc, de esența spirituali¬tă¬ții și culturii strămoșești. De aici înțelegem că, după cum sentimentul religios se justifică ontologic înlăuntrul firii omenești, fiind înnăscut într-însa, Ortodoxia reprezintă prin definiție „esențialitatea poporului român“. „Ortodoxia este adâncul nostru. Faptul că este al nostru nu trebuie să fie motiv de închipuire
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
au rămas brazii,nici falnicii stejari, Vei fi o țară falsă,pe-un petic de hartie! Popor român din sâmbure de dac Vulcanul tău ar trebui ca să renască Să-ți schimbi destinul de popor sărac, Și să-nflorim iar vatra strămoșeasca! E vremea ca să curățim această țară Chemați românii să se -ntoarcă acasă Vrem un soare și o nouă primăvară Toți frații la aceeși mama ,la aceeași casă! De nu schimbăm astăzi,mâine va fi mai greu Pierduți suntem de lume
POPOR ROMÂN DIN SÂMBURE DE DAC de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378684_a_380013]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ÎNTREGIRE Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2284 din 02 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Așa ne-a fost destinul; să ne zidim la cruce De vânturi vatra noastră, cea sfântă, strămoșeasca, Între puteri mărețe, anume spre a duce A Crucii dragi povară, ca să ne răstignească. Suișuri, coborâșuri, le-am suportat pe toate; Am invatat ca-n viața unirea dă putere Căci a venit și timpul când, prin frățietate, Ne-am avântat
INTREGIRE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378746_a_380075]
-
ei cam doi ani, au tâlhărit pe unde se putea. A fost prins cu doi tovarăși de hoție și urcat pe un scăunel spre a fi spânzurat. O fată din mulțime s-a îndrăgostit de el, astfel că după datina strămoșească a fost iertat, s-a însurat cu fata cea miloasă, dar și frumoasă, a făcut mulți copii. Tot ce a învățat înainte era uitat. Copiii au rămas cu o vorbă de la tatăl lor - „Să nu visați niciodată să fiți prinți
GOLGOTHA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377750_a_379079]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > ÎNDEMN Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Umila vatra strămoșeasca, Ne chiamă azi, să dăm onorul, C-un aer proaspăt să renască Strămoșii ce ne-au dat poporul! Să scoatem viața la lumină Din anii-n care-am fost supuși, Nu vorbeam, tăcerea era divină, Că altfel am fi fost
ÎNDEMN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377772_a_379101]