1,359 matches
-
mine se dărâmă Se-aud cum cad, fărâmă cu fărâmă." (Al. Philippide) 3. O scurtă și edificatoare vizită în subsolul iadului După nouă zile de viscol, timp în care am suferit privațiuni de tot felul, corpurile noastre erau palide, anemice, străvezii. Doar încrederea totală în Dumnezeu, rugăciunile zilnice sub îndrumarea permanentă a mamei, precum și dorința de a supraviețui ne-au ajutat să depășim această perioadă grea din viața noastră. Ne uitam unii la alții și nu ne venea să credem cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și merge mai departe; cine nu moare. Cale de mijloc nu există. Aceasta a fost cea mai câinoasă, cea mai neagră perioadă din cei șase ani cu D.O. cât am fost deportați în Bărăgan. Toți slăbiserăm foarte mult. Eram străvezii; un fel de umbre. Mama suferea cumplit. Nu ne putea ajuta. Ce-ar fi putut să facă? Spunea tot timpul rugăciuni, ne mângâia și ne încuraja. Mai mult ce putea face, săraca? ...Era dimineață. Mă îndreptam spre școală pe cărarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
natura. După cum tot Ștefan Meteș ne spune că industria casnică în Țara Făgărașului are la bază originalitatea românului, influențele străine, ale sașilor și ale ungurilor, fiind aproape de nesemnalat. Românii reprezentau majoritatea absolută aci între munții înalți și numai o foarte străvezie fâșie de străini au fost transmutați aci într-un moment istoric prielnic pentru ei, neprielnic pentru localnici. În mijlocul comitatului se organizase un mic orășel, Făgărașul, cu câțiva meseriași de neam străin, cu nobili și ostași care prea des și prea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și muncile agricole la care a participat de la cea mai fragedă vârstă. Munca fizică devenise pentru el o trebuință fiziologică. Copiii și adolescenții din generația lui Cosmin își consumau energia făcând sport, dansând, abordând pieptișul munților sau înotând în apele străvezii ale lacului ori ale mării. Distanța ce urma să o parcurgem în aproximativ o oră și jumătate ne-a înlesnit să discutăm nestingherit și lejer despre tot ceea ce ne trecea prin minte, mai cu seamă despre cele petrecute în ultima
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
zbori. Sau să plutești. Limpede. Fără nici o amintire care să te Împiedice. Nu poți tîrÎ după tine memoria pe cer. De aceea trebuie să alegi. Sau Îți aduci aminte sau zbori. Mai bine renunță dacă simți că aripile nu sînt străvezii și o singură amintire nu-ți dă pace. Destinul celor stăpîniți de memorie e pămîntul, nu cerul. Ca să ajungi la soare trebuie să fii ca un fulg. CÎnd te vei prăbuși, din corpul tău nu va mai curge sînge... Zborul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
acum, pînzelor care proclamă victoria luminii În artă? Impresioniștii ne-au dăruit o mare confidențială. Marea pictată de ei nu te cheamă nici să te temi, nici s-o admiri, nici s-o Îmbrățișezi, ci să visezi Înlăuntrul unei clipe străvezii. E o mare salvată din singurătatea romantică și din dezlănțuirea barocă. O mare care, pe nesimțite, s-a transformat În lumină, În aer, În aripă. Icar nu putea să zboare decît deasupra unei mări; ca această mare, de o culoare
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
că somnul rațiunii sale va naște zei. Intre gîndurile care i se Învălmășesc În minte cînd se trezește, acesta Îi revine stăruitor... (...Artemis mă duce de mina, În fiecare noapte, Într-o poiană luminoasă unde nici vîntul nu clatină iarba străvezie, iar sîngele Încetează să curgă În mine. Și, mai ales, nu-mi mai e teamă. Acolo, În poiana unde mă oprește ea și stăm toată noaptea fără să schimbăm un singur cuvînt, mă simt ca un arbore. Sau ca o
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mîngîie, lumina mă strînge de gît ca o gheară albă, aducîndu-mi aminte că Îmbătrîitesc și voi muri. În schimb, zeița mea mută nu mă Întreabă nimic și nu-mi amintește nimic. Ea doar mă duce de mînă În poiana aceea străvezie din mijlocul pădurii. Totuși, știu că nu e cu putință să ieși din timp. Dar a nu-l simți? Totul e să. alung aceste cuvinte ca să nu? mă mai gîndesc la ele și să nu simt timpul. Ce-i pasă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
despărțirei noastre. Natural, întâi scrisorile tale. Le-am desfăcut febril și cum citeam, parcă descătușam cuvintele, care zburau prin casă și umpleau casa cu prezența ta. În fond, ce pueril devine omul în momentele tragice; plimbam avid, sensual, hârtia fină, străvezie, ce mă ajuta să pot întregi silueta sufletească a Monicăi mele. Nu știu dacă vei avea talent literar, dar ai izbutit să pui flacără de viață în încremenirea mea și a casei tale. Am început să citesc tare și dintr
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Este foarte greu să afirmăm că În acest interval temporal s-a Înființat zisul comitet, dar opinăm că nici cu prea mult timp Înainte de vreme ce documentul făcea referire asupra necesității Înființării „secțiunilor” de tot felul, imitație mai mult decât străvezie a „celulelor” comuniste locale românești. Raportul informa că la data de 26 aprilie 1946, ulița evreiască fusese vizitată de „...tov. Goldenberg Vaida” (cel mai sigur un ștab de la „regională” sau chiar de la „centru”) care trasase următoarele sarcini: „La Organizatoric: Înființarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care, așa cum Îi indică acronimul, FUM, tot ca acesta s-a și disipat până la urmă. Comuniștii țineau foarte mult la grupare deoarece ei ocupaseră toate posturile - cheie de multe ori disimulați hoțește În membri ai Frontului Plugarilor. Făcătura era prea străvezie pentru a nu fi sesizată de șeful adevăratului PSD de atunci, Constantin Titel Petrescu, ce, În comparație cu trădătorul Lothar Rădăceanu (Lothar Wuertzel) nu fugise sub pulpana efemer-protectoare a BPD. Iată comentariul lui Iancu Gutman vizavi de „Întărirea FUM”: „PSD În Huși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
specii de pești și varietatea coralilor în apă, cât și pentru varietățile de păsări și animale din pădure. Locul meu favorit este o alee șerpuindă dincolo de Plaja Neagră, unde crește un copac enorm de Ylang-Ylang, cu coroana plină de flori străvezii, delicate. Aleea este scăldată în parfumul amețitor al copacului și deseori rămân magnetizată, lipită de trunchiul bătrân, uitând de scurgerea timpului. Îmi găsesc și un animal preferat: leneșul. În principal, pentru că avem o întâlnire „față în față” în care aproape
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și Burton, pe cine ați fi mizat ? Pe furtunosul fiu de miner, cu ceafă de taur și voce de rege, care ieșise aproape teafăr din două căsnicii cu Elizabeth Taylor, sau pe gracilul estet cu ochi febrili și ten aproape străveziu, care la 40 de ani deja se potrivea perfect în rolul lui Don Quijote ? Or, iată că în curînd se vor împlini 25 de ani de la moartea lui Burton, iar OToole nu arată mult mai nesănătos decît pe vremea aceea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fuseseră înlocuiți cu arbuști pitici și ierburi suculente pentru brânzeturi de calitate... Tare frumos mai era timpul la început de septembrie, cu un soare blând ce emana o lumină galbenă ca mierea florilor de tei! De sus priveam în depărtări străvezii, cu priviri iscoditoare ce se odihneau pe o serie de priveliști demne de cele mai frumoase ilustrate. Către asfințit soarele cobora apropiindu-se de unele înălțimi. Îmbătat de aceste priveliști, văd cu mirare cum spre vârfurile aproape golașe pe care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
greu în perioada aceea. Când au venit camarazii noștri de la paradă nu ne mai recunoșteam reciproc: ei erau grași, bine ținuți, că avuseseră un regim de lux, cu fripturi, cafele și somn la amiază, ca să dea bine la televizor; noi, străvezii, cu ochii duși în fundul capului, stociți. Și pentru asta, ei toți au fost ridicați în grad, unii chiar câte două trepte odată, pentru îndeplinirea cu succes a misiunii. Le era și lor jenă și râdeam împreună de situație. Și-au
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
a ecranului (se presupunea că umezeala le dădea mai multă strălucire), păreau vulgare și stridente, dar, pe de altă parte, când țineai Între două degete și ridicai spre lumină plăcile de sticlă ca atare, ele dezvăluiau o lume minunată - miniaturi străvezii, mici tărâmuri de vis, minuscule lumi cu delicate nuanțe luminoase! În anii următori, am redescoperit aceeași frumusețe precisă și tăcută pe fundul strălucitor al tubului magic al unui microscop. Pe sticla plăcuței destinate proiecției, dimensiunile unui peisaj erau reduse și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe parapetul lat, rezemată de o coloană. Stingeam felinarul și Înaintam bâjbâind spre ea. Întotdeauna dorești să vorbești mai elocvent despre asemenea lucruri, despre multe altele care speri Întotdeauna că ar putea supraviețui captivității În grădina zoologică a cuvintelor - dar străvezii tei Îngrămădiți lângă casă Înăbușă monologul Mnemosinei cu trosnetele și gemetele lor În noaptea agitată. Suspinul lor va dăinui. Burlanul dintr-o parte a terasei se aude bolborosind constant, ca o persoană pisăloagă. Uneori, un foșnet tulbură ritmul ploii printre
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o poezie, cu toate cuvintele despărțite în silabe. 4) Scrie câte două cuvinte care să înceapă cu grupurile de litere învățate. 5) Scrie cuvinte corespunzătoare pentru a forma perechi de cuvinte cu același înțeles: patrie tristă dificil a găsi eroare străveziu 6) Scrie căt mai multe cuvinte care denumesc ființe și încep cu: a) vocala “e” b) consoana “r” . Pictorița - Puteți începe, dar nu uitați ce-am discutat despre armonizarea culorilor, despre lumini și umbre, despre plasarea în pagină a elementelor
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
țârâie greierii, să orăcăie broscuțele. Spre apă se înclinau grațios sălcii pletoase, iar pe lacul neted se bucurau de lumina dimineții nuferi albi și galbeni. Se grăbeau să le admire frumusețea fluturi și albine, bondari catifelați și libelule cu aripi străvezii. Am uitat de pescuit. M-am așezat cu fața în sus, cu palmele sub cap . Pe iarba moale , sub cerul albastru , învăluit în miresme de flori și de pământ jilav, alintat de clipocitul apei și de foșnetul frunzelor, am adormit
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
asupra conversiunii universului istoric spre spiritul absolut: "Timpul trebuie să fie călăuza creaturii către supraintelectualul, unicul etern și indefinit Dumnezeu". Opera literară viabilă a lui Cantemir este Istoria ieroglifică, adevărat Roman de Renard românesc, asupra tâlcului politic al căruia, destul de străveziu, s-a insistat cu exces. Corbul (Brîncoveanu), epitropul păsărilor, a dat poruncă să se înlăture Vidra (Const. Duca) de la epitropia dobitoacelor și să se înscăuneze Struțocămila (Mihai Racoviță). Vidra se apără ținând un discurs după toate regulile retoricii ("Vestita axiomă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scoși afară Rânjește ca un monstru ce-ar vrea să mă sfâșie... paharul cu ceai (cu un mic feeric care e mai mult o analiză a delicateței de ton a lichidului): Visam privind în fundul paharului de ceai Și-n sticla străvezie ca-ntr-o metempsihoză, Eu m-am văzut pe gânduri ținând în mînă-o roză, Subt un portic de aur cu bolta de email. Ca un turban albastru pe cerul roz de mai, Pe-un cer mai roz ca roza care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fiertură insipidă. Și Îți mai dădea seara un singur polonic de ăla de zeamă chioară sau niște arpacaș. Și ne mai dădea măruntaie din ăstea, dar nespălate... Dar arpacașul era cel mai bun... Asta era. Era o foame de... eram străvezii, te uitai prin noi. Aș mai vrea să-ți povestesc despre un moment emoționant care s-a petrecut la Uranus... Intrase o muscă acolo Într-o celulă, că greu era să intre ceva... Și am spus: „Las-o, mă, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
efemeră editată la București începând din 20 august/1 septembrie 1881, de către juristul și omul politic brăilean Christodulo J. Suliotis, viitor fruntaș politic conservator în portul dunărean, cunoscut probabil aici de familia Bacalbașa. În gazeta acestuia, Bacalbașa semnează cu pseudonimul străveziu Bacon - pe care-l va folosi mulți ani de-acum încolo - o traducere în mai multe foiletoane, la rubrica „Litere, arte, științe“, Pesimismul în fața socialismului (nr. din 2, 4 și 6 septembrie 1881), în care aflăm, printre altele și următoarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Opere, vol. I, ediție îngrijită de Stancu Ilin, Ed. Minerva, București, 1986, pp. 467-469. 52. Bacalbașa își aduce aminte aici vag de a doua farsă a lui Hasdeu la adresa Convorbirilor literare, din februarie 1876. Hasdeu trimisese revistei ieșene, sub pseudonimul străveziu P.A. Calescu (=Păcălescu) o poezie intitulată La noi, în care, la constatarea din primul vers „La noi e putred mărul“ se răspundea prin acrostih: La Convorbiri literare. Iacob Negruzzi, redactorul responsabil al revistei, înainte de a trimite poezia la tipar, modificase
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și iscusit! 410 addenda 14. Poezia - scrisă de Constantin Cristescu (Cocris), funcționar de stat (v. Constanța Trifu, Presa umoristică de altădată, Ed. Minerva, București, 1974, p. 168) - a apărut (fără semnătură) în Ghimpele din noiembrie 1871; ca urmare a aluziilor străvezii la adresa Domnitorului, autoritățile au dispus arestarea girantului responsabil al revistei, Eftimie Ionescu. Acesta a fost judecat în martie 1872 și achitat de jurați în cadrul unui proces în care au pledat cauza apărării cunoscuții avocați liberali: Pantazi Ghica, N. Fleva, Tache
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]