1,419 matches
-
încă din secolul 18. Dar nu numai atât, așa după cum se ținea obiceiul în satele sălăjene, chiar si exteriorul a fost odată pictat, între brâul puternic profilat ce încinge biserică și streașina largă, protectoare. Aripile larg întinse ale consolelor de streașina din jurul altarului poligonal stăteau în acele vremuri ca niște file deschise de carte, viu colorate, din care puteau să citească oamenii simpli și neștiutori de carte. Biserică a fost restaurată în anii 1965-68 și ultima dată în anul 2006. Dintr-
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
turnulețe mici. Cu scop decorativ, atât în partea de vest a coamei acoperișului cât și în extremitățile estice, sunt amplasate mici copertine cu baza semicirculară. De asemenea, turnul are amplasat în zona mediană un brâu, executat sub forma unei mici streașini. În interior, spațiul este delimitat după canoanele bisericești, regăsindu-se spațiile consacrate: pronaos, naos și absida altarului. Trecerea din pronaos spre naos se face prin cadrul ușii ce copiază forma cadrului intrării în biserică. În peretele ce desparte pronaosul de
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
spune că încă pe timpul domniei Movileștilor (1595-1611, 1615-1616) primii locuitori de aici se ocupau cu păstoritul. Pentru adăpostirea oilor sau a vitelor ei construiau un fel de șoproane mari din nuiele, acoperite, ca și căscioarele lor de pe colnice, cu paie, streșinile late fiind sprijinite cu stâlpi groși, asemănători unor coloane. În partea estică a localității se așterne un șes care poartă, încă din acele vremuri de demult, numele de Valea Coloniței. Iar dacă te ridicai mai sus, atunci puteai observa ușor
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
Rareș a inițiat adăugirea unui pridvor închis, pentru care adoptă o soluție unică, în cadrul căreia arhitectura este vizibil subordonată decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin fără nicio deschidere, precum și pictarea zidurilor exterioare, din temelie până în streașină, lucrări ce au dat construcției o mare strălucire. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Șchiopul. Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
Porumbeii sunt ținuți în porumbare sau hulubării: cuiburi simple de scândură sau cotețe prinse de zidurile casei sub streașina, amenajate pentru una sau mai multe perechi de porumbei, cu compartimente separate pentru fiecare pereche sic cu o ieșire. În țările mediterane, porumbarele -clădite în formă de turn adăpostesc sute sau chiar mii de porumbei. În Franța și Italia, turnurile-porumbare
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
cu grinzi și stâlpi de beton armat, înlocuirea totală a acoperișului (s-a înlocuit șarpanta de stejar și s-a amplasat o nouă învelitoare din tablă de zinc de 8 mm). După cum considera arhitectul Virgil Polizu, ""refacerea șarpantei, învelitorii și streșinii, o reușită asemeni celei de la Arbore, datorită aceluiași sensibil arhitect care a fost Virgil Antonescu, a redat monumentului volumul său inițial, armonios și impozant, echilibrat în proporții și impunător în dimensiuni"". În vara anului 1998, în urma săpăturilor făcute de un
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
Această eclesiarniță a făcut-o arhiepiscopul kir Anastasie Crimcovici în zilele binecredinciosului Io Miron Barnovschi Voievod, domn al Țării Moldovei, în anul 7... .”" Eclesiarnița are dimensiuni relativ mici: 13,65 m lungime, 6,15 m lățime și o înălțime până la streașină de 5,2 m. Această eclesiarniță avea menirea de a servi în timp de iarnă pentru săvârșirea serviciului divin. Prin faptul că eclesiarnița are trei compartimente se justifică încă o dată folosirea acesteia drept paraclis în timp de iarnă. Între 1786-1789
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
lemn de stejar, pe temelia unei alte vechi biserici. Ea a fost pictată mult mai târziu, probabil în anul 1753, an însemnat în pronaos de popa Ioan. Monumentul se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureșene, prezentând elementele sale caracteristice: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Motivul torsadei „funia răsucită” ce încinge mijlocul pereților bisericii la exterior, îl regăsim și la ancadramentul ușii, decor specific
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
se disting în primul rând trei registre cioplite cu mult efect jur-împrejurul butei bisericii: un brâu în funie dublat de o undă a apei peste talpă, un brâu median de cruci cioplite în relief și un rând de ocnițe sub streșini. Decorația exterioară se intensifică în jurul locurilor de trecere dintr-o încăpere la alta. Se disting astfel stâlpii și grinzile pridvorului, portalul de intrare, decorația bogată peste golurile dintre tinda femeilor și biserica bărbaților, culminând cu iconostasul bogat decorat ce separă
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
și 11 m lungime, din care 6 m erau cuprinși în biserica bărbaților. Turnul era protejat de un coif ascuțit cu bază octogonală peste un mic foișor deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii era fără îndoială încheiată în cheotori netede, în partea mai jos de console, iar pereții erau ridicați drepți, din bârne cioplite în patru fețe.
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
și șapte la umbră“. Incluzând cele nouă socluri, pavilionul dispune în total de nouă niveluri. Cu o înălțime de 54,5 metri și o suprafață de 13000 de metri pătrați, pavilionul atrage atenția prin acoperișurile sale cu țigle smălțuite și streșini suprapuse, prin boltele sale frumos pictate. Urcându-te sus în pavilion și privind în depărtare, poți admira minunatele peisaje ale muntelui Xishan acoperit cu păduri luxuriante și Pavilionul Nanpu îconjurat de nori. Jos, la confluența fluviillor Ganjiang și Fuhe, apele
Pavilionul Prințului Teng () [Corola-website/Science/313319_a_314648]
-
cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină largă (1.80 m) și cu o învelitoare din tablă vopsită în culoarea verde. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină largă (1.80 m) și cu o învelitoare din tablă vopsită în culoarea verde. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal înspre vest (formând o contraabsidă). Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină foarte largă (2.00 m) în partea de vest și cu o învelitoare din tablă zincată. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă dreptunghiulară și dimensiuni mici (5.25x12.95 m), cu absida altarului pentagonală
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină foarte largă (2.00 m) în partea de vest și cu o învelitoare din tablă zincată. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă dreptunghiulară și dimensiuni mici (5.25x12.95 m), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor deschis, pe latura de sud. Lăcașul de cult este
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri mici, de tip lambriu, dispuse orizontal și tratate împotriva incendiilor și cariilor. Biserica are un acoperiș înalt, cu pante repezi, ce prezintă o învelitoare din tablă zincată. Streașina largă se sprijină pe console în retrageri. Deasupra naosului se înalță singura turlă a lăcașului. Aceasta este învelită complet în tablă, iar în vârful ei există o cruce. Alte două cruci sunt dispuse în extremitățile de est și de vest
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
un turn-clopotniță deasupra exonartexului. Absida altarului și cele două abside laterale sunt semicirculare în interior și poligonale în exterior, fiind mai joase decât acoperișul bisericii. Zidurile exterioare ale edificiului sunt împodobite de jur-împrejur cu nișe trilobate (pe două registre: sub streașină și deasupra ferestrelor) și nișe rombice (la nivelul ferestrelor). Nișe trilobate sunt prezente și pe turnul-clopotniță, intercalându-se între ferestre. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos, naos și altar. Pe latura sudică, au fost adăugate ulterior două pavilioane
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
de piatră, fiind acoperită cu tablă. Absida altarului are formă semirculară. Deasupra pridvorului se află un turn-clopotniță, având forma unei prisme cu baza pătrată, cu patru ferestre acoperite de jaluzele fixate. În exterior, pereții sunt ornamentați cu o cornișă sub streașină, cu un brâu de cărămidă tencuită sub geamuri, având o ușă de intrare și în partea sudică a absidei altarului. În interior, pereții sunt simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de naos printr-o arcadă la boltă. Pronaosul și
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
mică parte a materialului lemnos original a fost reintegrat în structura sa, și acesta parțial folosit în locuri unde nu a stat inițial. Construcția și-a pierdut vechile proporții în elevație, structura de lemn fiind ridicată mult peste nivelul vechii streșini, cu două rânduri de bârne, diferența observându-se în imaginile anterioare renovărilor și în comparație cu zidăria rămasă neclintită pe latura de sud. O altă schimbare semnificativă a apărut în fața intrării, unde a fost adaus un pridvor de lemn, fără legătură cu
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
telepatic lui I apropierea lui Jack. Toți se reped în ascunzișurile lor, I șterge urmele și începe așteptarea. După un timp, apare și Jack. Lupta se desfășoară fulgerător, în intervalul necesar unei picături să cadă jos de la un țurțure al streșinii. I apucă sabia lui Jack cu lanțul, dar Jack o trage spre el, o taie, îl taie pe Jujunga dintr-o lovitură, se ferește de cuțitele Gentilomului și îl taie și pe el, parează atacul Mirei spărgându-i sabia și
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
acoperă naosul, ușor retrasă de la linia pereților, și altarul, având aici registrul de naștere înclinat, și timpan pe est, pe suprafața de racordare cu conturul pereților. Intervențiile pe fațada de vest, anterioare anului 1827, constau în ușoara sa amplificare, prelungirea streșinii cu 1,30 m. Scara de acces la clopotniță, exterioară, după sistemul celor de la case, are stâlpul balustradei sculptat, aidoma celor funerari din zona Sebeș. Interiorul bisericii este decorat cu pictură murală realizată în două etape. Cea mai veche este
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
stejar, pin, salcâm) sau lemn protejat chimic (impregnat) în cazul contactului cu solul sau cu umiditatea excesivă; ... d) se prevede termoizolație pentru evitarea condensului; ... e) se stabilește panta optimă a acoperișului (care să asigure îndepărtarea rapidă a precipitațiilor) precum și mărimea streașinei; ... f) se stabilește un material de umplutură corespunzător și uscat, sub pardoseli, cu evitarea zgurei care din cauza porozității întreține umiditatea. ... 6.3.2 Măsuri de prevenire în faza de execuție Măsurile preventive în faza de execuție a construcțiilor constau în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
celui tradițional la începutul secolului 20. Arhitectura tradițională chineză este influențată de Arta greco-budistă din primul secol dHr. Stilul arhitectural include, de obicei, constructii din lemn și cărămidă. Coloanele au adesea o înălțime redusă și lipsesc capitelurile. Acoperișurile au o streșini groase și sunt curbate ușor în sus. În plus, se utilizau diferite decoratiuni policrome variate, cum ar fi azulejo, gresia porțelanată, încrustații, clopote, etc, cu o mare varietate de detalii. După fondarea Republicii Populare, arhitectura a intrat într-o nouă
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe temelie înaltă de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, bătută în „solzi”, cu streașină largă. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul are lungimea de
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
și bolți originale, astăzi tencuite. Edificiul are pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”, aceștia fiind placați înainte de al Doilea Război Mondial cu scânduri vopsite cu verde. Acoperișul este învelit cu tablă și are o streașină îngustă, înfundată cu scânduri. Inițial, biserica era formată din trei spații: pronaos, naos și altar, apoi i s-a adăugat în anul 1912 și un pridvor. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pridvorului
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]