3,280 matches
-
23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Varza, poate fi deliciu, însă cere sacrificiu... Tre’ s-o semeni, s-o repici, muncă multă, ce să zici. Zi de zi s-o uzi că-i cald, altfel frunzele îi cad... S-o stropești pentru gângănii, pentru alte urâtănii! Tot mereu te uiți la ea, cum îi crește mantia, De jupoane creponate, alburii și-nmiresmate! Mândră tare se fălește și-apoi crește iar și crește, Se-nfoiază și se strânge, până ce sferică-ajunge! Iată este numai
VARZA de NELU PREDA în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374185_a_375514]
-
Al tău, Emin". Ba mai mult, pe lângă vizita domnului Caragiale mai apăruse și domnul Miron Pompiliu care o vizitau pe Veronica. 1882-02-01 Singura dorință a Veronicăi Micle era ca Eminescu să se întoarcă la Iași, dar primea un răspuns negativ stropit în lacrimi: Să pot zbura pe trei zile la Iași tare aș veni. Dar mai mult de trei zile n-aș avea, pentru că eu nu am vacanță, ci trebuie să trag ca și catarii, greu la vale și greu la
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
palmieri - Fără soare, dar cu vânt”. Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiu... Când nevasta îl certa: - „Mai lasă dracu' rachiu!” Dar cum omu' n-are vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la vecină, Care-l stropea cu parfum. Iar la Dida când venea, Era purecat, săracul... - Iar mi te-ai pilit, belea? Unde-s banii? Luate-ar dracul! - Mergi și ia-i de la Jenică, Iani-ți poate confirma: Sunt în sticla de mastică... CEC-ul meu, Didina
PE O STRADĂ LUMINOASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362229_a_363558]
-
vă invit la dans în mijlocul naturii! - chicoti Marius. Care mai de care în stilul său făcea eschibiții haioase. Veselia trona în regatul munților! Doar Gaby îi privea de pe margine și se amuza de ghidușiile lor. Marius găsi de cuviință ca să stropească dansul cu țuică! Sticla, după un scurt sărut, zbura din mână în mână însoțită de chiuituri. Apoi pe ritmul muzicii inovară din materialele de pe lângă cabană un plugușor cu care brăzdară zăpada și-i colindară pe cabanieri conform tradițiilor din bătrâni
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
grase pentru nemaculații patrioți, afară de profiturile lăturalnice și secrete. Oameni cari n-aveau nici o stare personală sau cari au pierdut-o în desfrânări se fac patrioți când nu mai au altă resursă, și astăzi, după cinci ani de jaf nerușinat, stropesc lumea cu echipagiurile lor, [î]și reparează casele din banii statului dîndu-le cu chirii enorme la cutare sau cutare administrațiune publică (cum nu se rușinează a o face însuși d-l ministru de finanțe), creează posturi lucrative cu lefuri întreite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unei coli de hârtie]" (explicație demonstrativă); ,,A primit premiul I pentru că și-a cumpărat bicicletă, s-a dus la concurs, a fost atent la regulile de circulație și la indicațiile doamnei educatoare..."; ,,Mama e supărată pentru că am alergat; m-am stropit cu noroi și mi-am murdărit pantalonii; mi-i dăduse bunica; era la ziua mea..." etc. (explicație narativă); ,,Plouă pentru că plânge cerul/pentru că s-au supărat norii" etc. (explicație metaforizantă). ( În etapa preșcolarității, când gândirea este preoperatorie, concretă, situativă, sincretică
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
-mă, O turme ale mele!" Ele-o urmară sub arborii ce se întind pe valea cea tăcută. 480 Pe malul rîului ea își descinse de aur cingătoarea; Statu în rîu și se privi-n oglindă apei, Si luminosu-i par era stropit de ape: se ridică-n picioare de la rîu, Și-n vreme ce se ridică deschiși fostu-i-au ochii spre lumea apelor: Ea îl văzu pe Tharmas șezînd pe stînci lîngă învălurata mare. 485 El apa-și scuturắ din barbă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
grădinii, În care se retrage din când În când pentru a avea o vedere mai largă asupra acestei miraculoase și rare priveliști. Îi mai place să se zbenguiască cu apa, să facă diguri, aducțiuni, să deturneze cursul pâraielor, să ude. Stropește cu nesaț plăpândele plante, propriile picioare, pe Moca, mofturoasa, dar Încântătoarea sa cățea. Cam În felul acesta s-a purtat și cu unii dintre semenii săi: i-a pus pe o cale, i-a adus lângă el, le-a mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Încerca să le dezvoltăm. Un popor de oameni bogați este un vis politic imposibil de realizat. O națiune este alcătuită cu necesitate din oameni care produc și din oameni care consumă. Cum se face că tocmai cel care seamănă, sădește, stropește și adună recolta este și cel care mănâncă cel mai puțin? Această situație reprezintă un mister care poate fi dezlegat destul de ușor, În ciuda faptului că oamenii se complac să o socotească o mare idee providențială. Vom oferi probabil o explicație
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
stejarii și gramineele. În anul de grație 1804, ca și În anul MCXX, a fost recunoscut faptul că este nespus de plăcut pentru un bărbat sau o femeie să Își poată spune, privindu-și concetățenii: „Mă aflu deasupra lor; Îi stropesc cu noroi din trăsură, Îi ocrotesc, Îi cârmuiesc și fiecare vede limpede că Îi cârmuiesc, Îi ocrotesc și Îi stropesc cu noroi; fiindcă un om care Îi stropește cu noroi, ocrotește sau cârmuiește pe ceilalți vorbește, mănâncă, doarme, tușește, se
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de plăcut pentru un bărbat sau o femeie să Își poată spune, privindu-și concetățenii: „Mă aflu deasupra lor; Îi stropesc cu noroi din trăsură, Îi ocrotesc, Îi cârmuiesc și fiecare vede limpede că Îi cârmuiesc, Îi ocrotesc și Îi stropesc cu noroi; fiindcă un om care Îi stropește cu noroi, ocrotește sau cârmuiește pe ceilalți vorbește, mănâncă, doarme, tușește, se Îmbracă, se distrează În alt fel decât cei stropiți, ocrotiți și cârmuiți”. Și VIAȚA ELEGANTĂ a izbucnit!... Și s-a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să Își poată spune, privindu-și concetățenii: „Mă aflu deasupra lor; Îi stropesc cu noroi din trăsură, Îi ocrotesc, Îi cârmuiesc și fiecare vede limpede că Îi cârmuiesc, Îi ocrotesc și Îi stropesc cu noroi; fiindcă un om care Îi stropește cu noroi, ocrotește sau cârmuiește pe ceilalți vorbește, mănâncă, doarme, tușește, se Îmbracă, se distrează În alt fel decât cei stropiți, ocrotiți și cârmuiți”. Și VIAȚA ELEGANTĂ a izbucnit!... Și s-a avântat, nespus de strălucitoare, nespus de nouă, nespus
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Și s-a avântat, nespus de strălucitoare, nespus de nouă, nespus de veche, nespus de tânără, nespus de mândră, nespus de spilcuită, nespus de Încuviințată, Îndreptată, sporită și reînsuflețită de acest monolog uimitor de moral, religios, monarhic, literar, constituțional, egoist: „Stropesc cu noroi, ocrotesc...” etc. Căci principiile după care se conduc și trăiesc cei care au talent, putere sau bani nu vor semăna niciodată cu cele ce cârmuiesc viața vulgului. Or, nimeni nu vrea să aparțină vulgului!... Viața elegantă este, prin
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care Îl mestecă În direcția celui „ales”, apoi flutură steagul (sau ciocul) pe deasupra capului acestuia. Călușarul Începe să danseze din ce În ce mai rapid. Vătaful se uită fix la el, apoi mișcă ritmic steagul sau ciocul deasupra lui și a bolnavului și Îi stropește pe amândoi cu apă vrăjită. La un anumit semn al vătafului, acesta cade inconștient la pământ. Atunci vătaful sparge unul dintre vase și omoară unul dintre puii de găină. În acel moment, bolnavul, ajutat de doi călușari, sare și se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ș...ț Ajunși la locul sacrificiului, participanții se așezau În cerc, iar fetele (koreforele) Înconjurau de mai multe ori locul, purtând un coș special (sacrificial) și vase cu apă. Participanții se spălau, ritualic, pe mâini, iar animalul era și el stropit cu apă, până când dădea din cap, În semn că acceptă să fie sacrificat. Apoi participanții luau În pumn boabe de grâu din coșuri și, după o rugăciune spusă cu glas tare, le aruncau peste animal, altar și pământul din jur
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
batistele și buchețelele pentru flăcăi, cămașa soacrei și a socrului, celelalte daruri. Mireasa se ducea la fântână sau la râu, Însoțită de un flăcău (vădrar) și de lăutari. După ce lua o vadră de apă, ea se oprea În mijlocul curții și stropea cu un mănunchi de busuioc În cele patru zări. Fetele se stropeau cu apa rămasă ca să se căsătorească mai repede ( În acest caz, apa funcționează ca substanță magică ce apără acel teritoriu de intruziunile malefice și ca agent ori numai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Mireasa se ducea la fântână sau la râu, Însoțită de un flăcău (vădrar) și de lăutari. După ce lua o vadră de apă, ea se oprea În mijlocul curții și stropea cu un mănunchi de busuioc În cele patru zări. Fetele se stropeau cu apa rămasă ca să se căsătorească mai repede ( În acest caz, apa funcționează ca substanță magică ce apără acel teritoriu de intruziunile malefice și ca agent ori numai simbol al fertilității). Apoi, lăutarii cântau și tinerii jucau o horă. După
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
spală pe mâini, iar rudele și apropiații se Întorc la casa celui dispărut, unde are loc o masă de comemorare (considerată și ea drept o pomană). O perioadă de timp (Între trei și patruzeci de zile) se tămâiază sau se stropește cu apă mormântul. Un ritual aparte este Înmormântarea cu brad, ce se face pentru tinerii care au murit Înainte de a se căsători: În zona etnografică a Gorjului de Nord, la moartea tinerilor necăsătoriți, băiat sau fată, se face brad, obicei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trei butoaie de apă rece - din primul, apa se evaporă, În al doilea fierbe și de abia În al treilea devine călduță. Furia lui Horațiu este domolită de către sora lui, iar Copilaș Roman de către trei fete de Împărat care Îl stropesc cu vin; c) puritatea morală și sexuală: eroul luptă pentru regele său, este un substitut al acestuia, Îl reprezintă și Îi dăruiește victoriile. El se măsoară numai cu cei „Înarmați”, cei asemenea lui, apăra femeile și pe cei slabi (epica
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
decât însuși țelul propus. Se ajunge astfel, câteodată, la „extremală” autoreferențialitate: într-un poem ca In memoriam, textul pare că se îmbată cu propriile sonorități, inventând un joc cu reguli stranii, inaccesibile, marcate grafic prin caractere italice: „Cir-li-lai, cir-li-lai,/ Precum stropi de apă rece/ În copaie când te lai; / Vir-o-con-go-eo-lig,/ Oase-închise-afară-n frig/ Lir-liu-gean, lir-liu-gean./ Ca trei pietre date dura/ Pe dulci lespezi de mărgean.” Una dintre cele mai frumoase strofe din poezia românească nu „comunică”, practic, nimic și nu poate fi
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
ideal. Într-adevăr, le era de ajuns să evoce amintirile din ultimul război ca să izbucnească o ceartă. Tatăl meu, care petrecuse patru ani în prima linie, la infanterie, punea victoria pe socoteala trupelor împotmolite în pământ care, conform expresiei lui, stropiseră cu sângele lor pământul acesta de la Stalingrad până la Berlin. Fratele lui, fără să vrea să-l jignească, remarca atunci că „după cum știe toată lumea”, artileria era zeița războiului modern. Puțin câte puțin, cei din artilerie se vedeau tratați ca învârtiți, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
închiși. Ghicea că momentul pe care îl trăia era începutul destinului presimțit... Charlotte s-a întors la căderea nopții. Știam că, din când în când, își petrecea sfârșitul după-amiezelor la cimitir. Plivea stratul îngust de flori din fața mormântului lui Fiodor, stropea, curăța piatra de mormânt cu stea roșie. Când ziua începea să scadă, pleca. Mergea încet, traversând toată Saranza, așezându-se uneori pe o bancă. În serile acelea nu mai ieșeam pe balcon... A intrat. Am auzit cu emoție pașii ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
tăcere. Doar imaginile năvăleau într-un șuvoi haotic și pestriț. Vedeam sclipirea unui pince-nez în penumbra izolată a unei mașini mari, negre. Beria alegea un trup de femeie pentru noaptea lui. Și vecinul nostru de vizavi, pensionar pașnic, zâmbitor, își stropea florile de pe balcon, ascultând ciripitul unui tranzistor. Și, în bucătăria noastră, un bărbat cu brațele pline de tatuaje vorbea despre un lac înghețat umplut cu cadavre goale. Și toți oamenii din vagonul de clasa a treia care mă ducea la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
apropiat, respirând mirosul plăcut și discret care plutea în apartamentul Charlottei, am simțit cum mi se golește capul de cuvinte. Doar câteva crâmpeie din urletul meu pregătit cu grijă îmi sunau încă în urechi: - Beria! Și bătrânul ăsta care își stropește liniștit gladiolele. Și femeia tăiată în două! Și războiul uitat! Și violul tău! Și cufărul siberian plin de hârțoage vechi, franțuzești pe care îl târăsc cu mine cum își târăște un ocnaș ghiuleaua! Și Rusia noastră, pe care tu, franțuzoaico
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Mă voi apleca deasupra paginilor și privirea îmi va cădea pe rândurile acestea: Într-adevăr, a fost dimineața cea mai blândă din iarna aceea. Era soare, ca în primele zile de aprilie. Promoroaca se topea și iarba udă strălucea ca stropită de rouă... După ce îmi petrecusem singura dimineață revăzând o mulțime de lucruri, cu o melancolie mereu crescândă, sub norii de iarnă - uitasem de grădina aceea veche și de bolta de viță, la umbra căreia se hotărâse viața mea... Să trăiesc
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]