3,542 matches
-
organizată în ultimul an, aceasta însemnând lecțiile de educație fizică din ultima clasă de liceu. Interesant este că din datele culese din această cercetare reiese că mai mult de jumătate (53%) au participat la lecții monosport și 47% la lecții structurate clasic, cu mijloace din mai multe ramuri sportive. În cazul lecțiilor monosport, alegerea se face între gimnastică și un joc sportiv, de regulă baschet sau volei, foarte rar handbal. Explicația pentru această alegere constă, cred eu, în lipsa spațiului suficient pentru
APLICAȚII ALE PRINCIPIULUI RESPECTĂRII PARTICULARITĂȚILOR INDIVIDIALE ŞI DE GRUP ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
pentru a selecta ceea ce se potrivește contextului local; reflexivitatea, ca evaluare și chestionare a practicilor, realizabilă pe orice cale - de către actorii proiectelor, dar și de către evaluatori specializați, din afară, periodic sau continuu. O practicare a dezvoltării comunitare fără o reflexivitate structurată a fost normală în faza de reinventare a acestui tip de schimbare socială. A fost normal ca întâi să identifici o problemă, să o activezi cât mai clar în conștiința locală și, alături de oamenii locului, să încerci soluționarea ei. De
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sătenilor cu nivel redus de educație etc. Desigur, agregarea unor astfel de principii într-un algoritm de culegere a datelor implică un proiect de sine stătător. Folosirea sondajelor și a cercetărilor calitative, realizate de firme specializate, conform unor planuri bine structurate nu poate fi decât benefică pentru practica reflexivă în dezvoltarea comunitară. Observatorul este din afara instituției care face organizarea efectivă a acțiunii de dezvoltare comunitară și știe regulile culegerii de date sociale. O astfel de practică a fost sistematic adoptată de către
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
date fiind restricțiile multiple pe care le implică. Pe de altă parte, considerarea ei este importantă, pentru că impactul social al fondurilor cu destinație de dezvoltare comunitară poate fi cu atât mai mare, cu cât mecanismele de feedback sunt mai bine structurate. O soluție de principiu cred că este ca toate studiile de evaluare de impact social sau comunitar, indiferent de către cine sunt realizate sau finanțate, să fie publicate pe internet, un special în situațiile în care în dezvoltarea comunitară sunt implicați
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în cadrul mecanismelor motivației, considerat drept principala condiție de progres psihologic. În concepțiile altor psihologi asupra „personalității”, aceasta apare nu atât ca o realizare, din interior, a unei predispoziții ereditare, a unor forțe intrapsihice, ci, în primul rând, ca un sistem, structurat progresiv de-a lungul existenței sociale a individului, în funcție de condițiile sale sociale, de poziția și rolurile îndeplinite de el în societate, de posibilitățile lui de orientare și autodeterminare în viață; cu alte cuvinte, ca un sistem orientat spre viitor, susceptibil
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de stres pentru membrii familiei sale, care trebuie să-l însoțească la tot felul de cabinete medicale. 3) Un teren favorabil pentru dezvoltarea unor „sentimente de frustrație” severe îl oferă și psihopatiile. În cazul „psihopatiilor” este vorba de personalitățile dizarmonic structurate, numite și personalități „aneopatice”, adică dezadaptate social. Este cunoscut faptul că un criteriu de bază pentru aprecierea normalității psihice este considerată capacitatea persoanei de a realiza o raportare continuă și corectă a propriului comportament la normele și exigențele socio-morale și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
recomandă o multitudine de tehnici, Între care cele mai utilizate sunt: interviurile; chestionarele; listele de control și listele de inventariere; observarea; descrierea proprie; jurnalele și evidențele operaționale; tehnica incidentelor critice; graficele de analiză a posturilor; analiza ierarhică a sarcinilor; metodele structurate; chestionarul pentru analiza postului (PAQ) ș.a. Interviul - reprezintă modalitatea de obținere a informațiilor necesare direct de la angajații care ocupă o anumită funcție, fiind utilizat atunci când se dorește o imagine mai completă asupra unui post. În literatura de specialitate, interviul este
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
avantaje. Se pot folosi și interviuri de grup cu participarea unor salariați experimentați, dintr‑un grup de muncă, Împreună cu superiorii lor. Aceste interviuri necesită prezența unui specialist În resurse umane care să asigure medierea. Pentru realizarea interviurilor se folosesc formulare structurate În funcție de ceea ce se dorește a fi obținut, ce permit Înregistrarea În mod logic și sistematic a informațiilor dorite. Indiferent de tipul de interviu sau formular, este necesar să fie Îndeplinite unele cerințe minime de realizare a acestora, cum ar fi
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
standardelor de performanță și de analiză a subsarcinilor pot fi folosite În analiza oricărui post. În practică pot fi folosite și alte metode de analiză a posturilor, În funcție de complexitatea analizei și conținutul informațiilor care se doresc a fi obținute. Metodele structurate - folosite pentru analiza posturilor, au la bază listele de control (checklist), dintre acestea fiind mai utilizate două, sub denumirea de chestionarul de analiză a funcției (the Position Analysis Questionar - PAQ) și analiza funcțională a funcției (Functional Job Analysis - FJA). Chestionarul
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
ceea ce Înseamnă că prin interviu se realizează punerea de acord a celor două părți cu privire la ocuparea postului. Din punct de vedere al scenariului de intervievare, interviurile se clasifică astfel: de grup, panel și singular. În funcție de tehnica folosită, interviurile sunt: Interviul structurat, care utilizează Întrebări standard puse la toți candidații pentru o anumită funcție. Prin acest interviu se obțin date comparabile de la toți candidații, ceea ce face să crească gradul de corectitudine al evaluării. Interviul nondirectiv. Acest tip de interviu dă posibilitatea candidatului
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
a obține amănunte suplimentare sau asigurări că au fost prezentate toate datele (ex.: Care a fost rolul dumneavoastră În cadrul acestui proiect? Ce cunoștințe și aptitudini ați avut posibilitatea să aplicați În cadrul acestui proiect? etc.). Întrebările ipotetice se folosesc În interviurile structurate, pentru a‑i chestiona pe candidați cum ar reacționa dacă s‑ar confrunta cu o anumită situație (ex.: Ce credeți că ați face dacă...?). Întrebările privind comportamentul Într‑o situație precizată, prin care candidații sunt determinați să spună cum s
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Structura muncii 186 Structura muncii (se indică, folosind codul de mai jos, cantitatea de „structură“ a muncii, adică gradul În care activitatea de muncă este „predeterminată“ pentru lucrător prin natura muncii, proceduri sau alte caracteristici ale muncii; muncile cele Înalt structurate permit o abatere mai mică de la cadrele/tipurile/modelele predeterminate și o cantitate mică sau nici un fel de inovații, luare de decizii sau adaptare la situații de schimbare) Codul Cantitatea de structură a muncii 1 Structură foarte Înaltă (virtual, nici o
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
42, 43 ~ comparării factorilor 43 ~ discuțiilor 31 ~ empirică (Rules of Thumb) 20 ~ estimării necesarului de personal de către fiecare șef ierarhic 22 ~ operaționale 21 ~ de previziune a resurselor umane 20, 21 ~ de reînnoire ~ de schimbări organizaționale 20 ~ statistice de previziune 21 ~ structurate 31, 36 Microîntreprinderi 26 Mobilitate creșterea șanselor de ~ 24 Modificarea condițiilor de cooperare 150 Monotonie 41 Motivare 23, 147, 151 factori de ~ 31 Muncă 26, 34, 130 ~ la domiciliu 26 amenajarea ergonomică a locurilor de ~ 110 analiza ~ 9 asigurarea forței
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
-n și n-1. 2.1.5. Anomalii de actualizare și anomalii de stocare Pentru a nu deveni un coșmar atât pentru cei care o utilizează, cât și pentru cei care i-au proiectat structura, orice bază date relațională trebuie structurată corect în tabele, iar atributele trebuie repartizate corect în tabele. Pentru a fi mai expliciți, considerăm tabelul din figura 2.4 (într-o variantă simplificată) referitor la facturile emise de o firmă. La o analiză atentă a tabelului din figura
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de comunicare, în care vorbitorul tinde să monopolizeze cuvântul, pretinzând interlocutorului să îl asculte; această formă de interacțiune verbală apare și în interacțiunea didactică, în ședințele de la locul de muncă, la medic etc. Monologul are de obicei un caracter slab structurat (cu reveniri, paranteze, repetiții, treceri de la o idee la alta, adică bazat pe un limbaj al momentului neprecedat de planificare atentă). Se preferă comunicarea orală, comunicării scrise („facem înțelegeri” verbale și „batem palma” în loc să semnăm contracte), comunicarea directă, comunicării mediate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fii scurt; (iv) fii ordonat. Întâlnită doar în cultura chineză, maxima autodenigrării are cea mai mare forță de acțiune. Pentru un inventar de stări emoționale condiționate culturla, vezi Terzea-Ofrim (2002, pp. 32-33). „La latitudini nordice societățile trebuie să fie mai structurate, mai ordonate, cu mai multe constrângeri, mai organizate, deoarece indivizii trebuie să supraviețuiască forțelor dure ale iernii...; spre deosebire de acestea, țările de la latitudini sudice produc culturi caracterizate prin extravaganță socială, care nu sunt foarte preocupate de constrângeri sau de ordonare a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vârste cuprinse între 30 și 66 de ani, vîrsta medie fiind de 39 de ani, iar abaterea standard 7,20; sunt atat femei, cât și bărbați. Instrumentele investigației Observația și interviul nestructurat Cercetarea a avut, într-o manieră mai puțin structurată, debutul în urmă cu doi ani. Ca urmare a solicitărilor făcute de departamentul de resurse umane și a manaferilor medicali de-a veni în sprijinul medicilor cu program de dezvoltare și suport adecvate, s-a impus necesitatea culegerii de informații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
De asemenea faptul că nu s-a identificat o corelație semnificativă statistic între vârstă și scorurile la QE, susține argumentele teoretice conform cărora bazele QE se încep în copilărie și că ea poate fi dezvoltată adecvat doar într-o manieră structurată, deliberativa. Interviul structurat Pentru elaborarea cercetării de fata s-a procedat la o culegere de date într-o manieră care să răspundă cerințelor teoretice de diagnoza organizațională. Interviul structurat a folosit la culegerea datelor demografice (vârstă, sex, vechime în munca
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
și că ea poate fi dezvoltată adecvat doar într-o manieră structurată, deliberativa. Interviul structurat Pentru elaborarea cercetării de fata s-a procedat la o culegere de date într-o manieră care să răspundă cerințelor teoretice de diagnoza organizațională. Interviul structurat a folosit la culegerea datelor demografice (vârstă, sex, vechime în munca, specialitate, stare civilă etc.Ă, dar și la identificarea aspectelor apreciate că negative, respectiv pozitive, de către subiecți în ceea ce privește pacienții și activitatea profesională în general (vezi anexă „Ghid de interviu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
în demersurile cognitiv-comportamentale: Interviul Clinic Structurat SCID I, pentru tulburările de pe Axa 1 a DSM-IV; Interviul Clinic Structurat SCID II, pentru tulburările de pe Axa 2 a DSM-IV (incluzând Chestionarul de Personalitate SCI II pentru tulburările de pe Axa 2); Interviul Clinic Structurat KIDSCID, pentru tulburările sugarului, copilului și adolescentului din DSM-IV; Clinical Assessment System - o baterie de teste psihologice clinice acoperind nivelurile subiectiv-emoțional, cognitiv, comportamental, psihofiziologic, de personalitate și relațional. 4.2. Ghiduri clinice: pentru tulburare depresivă majoră la copil, adolescent, adult
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
timpul în cadrul ședinței terapeutice. Finalitatea ședinței a fost dificil de surprins. Direcția în care a avansat ședința a fost detectabilă, dar terapeutul a întâmpinat dificultăți semnificative în structurare sau în stabilirea ritmului de desfășurare a acesteia (de exemplu, prea puțin structurată, structură inflexibilă, ritm prea lent, ritm prea alert). Terapeutul a reușit, în mare măsură, să utilizeze timpul disponibil în mod eficient. Acesta a controlat corespunzător cursul și ritmul discuției. Terapeutul a utilizat timpul disponibil în mod eficient, limitând cu finețe
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
McCurry, S.M. (1997), „Behavioral treatment of depression in dementia patients: A controlled clinical trial”, Journal of Gerontology: Psychological Sciences, 52B, 159-166. Terapia cognitivă în depresie se fundamentează pe teoria cognitivă a depresiei (Beck, 1967). Aceasta este o abordare terapeutică activă, structurată, focalizată pe problemă și de scurtă durată, care pornește de la asumpția că depresia este menținută de procesări informaționale negative și de distorsiuni cognitive. Tratamentul vizează învățarea pacienților să gândească adaptativ, ameliorându-și astfel trăirile afective, comportamentele și motivația. Numeroase studii
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
dările în natură 1 I. Văcărel și colab., Finanțe publice, ediția a patra, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 31. Finanțe publice 10 10 fiind predominante, la care se asociau prestațiile în muncă. Funcțiile statului erau în așa fel structurate încât construirea de edificii, drumuri publice, războaiele puteau fi soluționate prin inducerea obligațiilor în slujba cetățenilor. Odată cu apariția banilor, statul pretinde supușilor săi și contribuții (impozite) în bani, astfel apărând primele elemente de finanțe. În momentul în care producția de
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
anului 1975 în SUA și a reprezentat „un mijloc de transmitere, de la calcu lator la calculator, a datelor normalizate (standardizate) și preagregate, prin intermediul u nei rețele de telecomunicații”. Altfel spus, EDI reprezintă schimburile dintre sistemele informatice, pe cale electronică, a datelor structurate, organizate în mesaje normalizate. Com unicarea prin EDI presupunea un acord prealabil încheiat între părțile interesate, acord cu caracter juridic, în care se precizează clar caracteristicile mesajelor transferate reciproc: datele comunicate, structura și îmbinarea lor, procedurile de control/validare. Acest
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
analiză atentă și bine documentată. Latura 2. Dacă funcționalitatea vine prima ca relevanță pentru utilizatori, pentru managerul de proiect supremația o deține implementarea. Solicitând tuturor furnizorilor aflați în cursă informații, e chipa managerială va afla dacă: metodologia are o abordare structurată; sunt definite clar etapele de parcurs, fiecare eta pă fiind divizată în activități clare și neambigue; sunt clar definite livrabilele și punctele de tran sfer între activități. Scopul este de a reduce probabilitatea ca proiectu l să scape de sub control
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]