7,897 matches
-
cine?” și „despre cine se vorbește?”, elevii observă că la aceste întrebări sunt identificate substantivele „păsărelele”, „lebăda”, „luna” și pronumele personal „ea”. Deci aceste părți de vorbire îndeplinesc funcția de subiect. Ajung la concluzia că subiectul poate fi exprimat prin substantiv și pronume personal. Locul subiectului în propoziție poate fi la începutul, sfârșitul sau în interiorul acesteia. Folosim scrierea prescurtată a subiectului (S). S Copiii aleargă pe câmpul înflorit. S Pe cerul albastru soarele strălucește. S În anotimpul de primăvară înverzește codrul
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
acesteia. Folosim scrierea prescurtată a subiectului (S). S Copiii aleargă pe câmpul înflorit. S Pe cerul albastru soarele strălucește. S În anotimpul de primăvară înverzește codrul. Pentru consolidarea cunoștințelor despre subiect dau spre rezolvare exercițiile: 1. Formulați propoziții în care substantivele: Azor, mama, vântul să fie subiecte. 2. Formulați propoziții în care pronumele personale: ei, voi, eu, noi să fie subiecte. 3. Formulați propoziții în care să fie subiect: a. un substantiv comun; b. un substantiv propriu; c. un pronume personal
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
dau spre rezolvare exercițiile: 1. Formulați propoziții în care substantivele: Azor, mama, vântul să fie subiecte. 2. Formulați propoziții în care pronumele personale: ei, voi, eu, noi să fie subiecte. 3. Formulați propoziții în care să fie subiect: a. un substantiv comun; b. un substantiv propriu; c. un pronume personal. 4. Precizați părțile de vorbire prin care sunt exprimate subiectele (analiză sintacticomorfologică): Traian Vuia s-a născut lângă Lugoj. El visa să zboare. A construit un aparat de zbor. Noi ne
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
1. Formulați propoziții în care substantivele: Azor, mama, vântul să fie subiecte. 2. Formulați propoziții în care pronumele personale: ei, voi, eu, noi să fie subiecte. 3. Formulați propoziții în care să fie subiect: a. un substantiv comun; b. un substantiv propriu; c. un pronume personal. 4. Precizați părțile de vorbire prin care sunt exprimate subiectele (analiză sintacticomorfologică): Traian Vuia s-a născut lângă Lugoj. El visa să zboare. A construit un aparat de zbor. Noi ne mândrim cu acest înaintaș
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
4. Precizați părțile de vorbire prin care sunt exprimate subiectele (analiză sintacticomorfologică): Traian Vuia s-a născut lângă Lugoj. El visa să zboare. A construit un aparat de zbor. Noi ne mândrim cu acest înaintaș. Traian Vuia - subiect exprimat prin substantiv propriu, numărul singular; el - subiect exprimat prin pronume personal, persoana a III-a, numărul singular; noi - subiect exprimat prin pronume personal, persoana I, numărul plural. 5. Analizați subiectele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Nică a cules cireșe. b. Cânepa a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
exprimat prin pronume personal, persoana a III-a, numărul singular; noi - subiect exprimat prin pronume personal, persoana I, numărul plural. 5. Analizați subiectele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Nică a cules cireșe. b. Cânepa a fost dată la pământ. Nică - substantiv propriu, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. Cânepa - substantiv comun, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. B. PREDICATUL 1. Cer elevilor să identifice verbele din propozițiile: a. Copiii merg în excursie la munte. b. Ei au dormit la cabană. c
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
singular; noi - subiect exprimat prin pronume personal, persoana I, numărul plural. 5. Analizați subiectele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Nică a cules cireșe. b. Cânepa a fost dată la pământ. Nică - substantiv propriu, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. Cânepa - substantiv comun, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. B. PREDICATUL 1. Cer elevilor să identifice verbele din propozițiile: a. Copiii merg în excursie la munte. b. Ei au dormit la cabană. c. Grivei aleargă pe potecă. Elevii folosesc întrebările „ce face
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Dau propoziția: Vara copiii merg la scăldat. fiecare pereche a. partener b. partener analizează subiectul; scrie propoziția simplă; faci schema propoziției simple. analizează predicatul; scrie propoziția simplă; faci schema propoziției simple. rezolvare a. partener b. partener copiii - subiect exprimat prin substantiv comun; numărul plural; Copiii merg. PĂRȚILE SECUNDARE DE PROPOZIȚIE Din rezolvarea exercițiilor, elevii fac analiza gramaticală a părților principale de propoziție; observă că pe lângă acestea mai sunt cuvinte care ajută la îmbunătățirea, claritatea, precizarea și ușurarea comunicării. În clasa a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
4 pentru a rezolva cerința de lucru dată la numărul respectiv.) PĂRȚI DE PROPOZIȚIE (RECAPITULARE, CLASA A III A) PĂRȚI PRINCIPALE: o subiectul („cine?”, „despre cine?”); o predicatul („ce face?”, „ce se spune despre subiect?”). Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: Ionel aleargă. pronume personal: Ei pictează frumos. Predicatul poate fi exprimat prin verb → predicat verbal: a citi, a rezolva, a cânta, a recita. Părțile principale de propoziție pot avea locuri diferite în propoziție și nu se despart prin virgulă. Subiectul
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
a recita. Părțile principale de propoziție pot avea locuri diferite în propoziție și nu se despart prin virgulă. Subiectul se acordă în număr cu predicatul. 9 PĂRȚI SECUNDARE („care?”, „ce fel de?”, „unde?”, „cum?”„când?”, „ce?”) 104 Ele determină un substantiv, un verb și ajută la alcătuirea propoziției dezvoltate. Fac comunicarea mai frumoasă, mai clară, mai concretă.
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
decît cuvîntul englez "neaoș", death. N-am ocolit deci tehnicizările (în cazul verbelor to show și to tell), mai ales acolo unde traducerea literală mi s-a părut că ar deranja un anumit uz al limbii române: de a folosi substantive pentru redarea conceptelor; în cazurile citate am urmat, în plus, modelul francez (Todorov a folosit "reprezentare" și "relatare", iar Genette "povestirea evenimentelor" și "povestirea vorbelor"). În spiritul aceleiași "obsesii triunghiulare" (vezi René Girard), m-am inspirat adeseori din interpretările unui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1977. cititor postulat [postulated reader]. Vezi CITITOR IMPLICAT. ¶Booth 1983 [1976]. clasem [classeme]. În terminologia greimasiană (adaptată din Bernard Pottier), un SEM contextual în opoziție cu unul nuclear sau esențial; un sem reieșind din contextul în care apare. După Greimas, substantivul urlet, de exemplu, care s-ar putea spune că deține semul nuclear "un fel de strigăt", are semul contextual "animal" cînd "urletul leului era îngrozitor" și semul contextual "uman" în "urletul polițistului era îngrozitor". ¶Clasemele dau textului coerență. ¶Greimas 1983b
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
imperativă sau prescriptivă, cristalizată în expresia trebuie 12. Expresia calitativă se comunică atât prin însușiri morale, proprietăți valorice ale subiectului sau ale acțiunii, exprimate prin adjective și adverbe (de exemplu, recunoscător, cinstit, sincer), cât și prin calități morale, exprimate prin substantive, care sunt entități extraindividuale și "non-acționale" (de exemplu, recunoștința, cinstea, minciuna). Calitatea morală indică și definește un nivel al experienței morale reflexive a colectivităților. Termenul calitate este bivalent semantic, având o semnificație dominantă substantivală și una latentă atributivă. Prin semnificația
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
imaginii, să scrie/reprezinte grafic silabele cuvântului, să enumere caracteristicile primăverii, să argumenteze respingerea personajelor negative, să identifice forma cuvântului care nu se potrivește, să reconstruiască subiectul poveștii după imagini, să separe formele de masculin de cele de feminin ale substantivelor date, să enumere cuvinte din aceeași familie, să explice sensul anumitor cuvinte/expresii, să redea anumite sintagme din textul original, să schimbe finalul poveștii, să schimbe numărul substantivului-subiect etc.). Trimiteri bibliografice Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
punctuație; * nivelul lexical-semantic: cuvântul formă, sens; vocabularul fundamental; masa vocabularului (regionalisme, termeni populari, arhaisme, neologisme, termeni de specialitate etc.); derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc.; compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere; conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); împrumurile din alte limbi (eventual, în corelație cu anumite conținuturi abordate la activitatea opțională o limbă străină); sinonimia; antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
nivelul lexical-semantic: cuvântul formă, sens; vocabularul fundamental; masa vocabularului (regionalisme, termeni populari, arhaisme, neologisme, termeni de specialitate etc.); derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc.; compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere; conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); împrumurile din alte limbi (eventual, în corelație cu anumite conținuturi abordate la activitatea opțională o limbă străină); sinonimia; antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cuvântul formă, sens; vocabularul fundamental; masa vocabularului (regionalisme, termeni populari, arhaisme, neologisme, termeni de specialitate etc.); derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc.; compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere; conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); împrumurile din alte limbi (eventual, în corelație cu anumite conținuturi abordate la activitatea opțională o limbă străină); sinonimia; antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere; conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); împrumurile din alte limbi (eventual, în corelație cu anumite conținuturi abordate la activitatea opțională o limbă străină); sinonimia; antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele pronominale demonstrative (asociate frecvent adverbelor de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
substantive comune substantive proprii); împrumurile din alte limbi (eventual, în corelație cu anumite conținuturi abordate la activitatea opțională o limbă străină); sinonimia; antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele pronominale demonstrative (asociate frecvent adverbelor de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
limbii române să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței Sensul cuvintelor Sinonimia Antonimia Omonimia Paronimia Polisemia Derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc. Compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Substantivul genul și numărul Cazul Adjectivul acordul cu substantivul Verbul categoria gramaticală a timpului Adverbul Pronumele Numeralul etc. dezvoltarea creativității
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
române să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței Sensul cuvintelor Sinonimia Antonimia Omonimia Paronimia Polisemia Derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc. Compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Substantivul genul și numărul Cazul Adjectivul acordul cu substantivul Verbul categoria gramaticală a timpului Adverbul Pronumele Numeralul etc. dezvoltarea creativității și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței Sensul cuvintelor Sinonimia Antonimia Omonimia Paronimia Polisemia Derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc. Compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Substantivul genul și numărul Cazul Adjectivul acordul cu substantivul Verbul categoria gramaticală a timpului Adverbul Pronumele Numeralul etc. dezvoltarea creativității și expresivității limbajului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc. Compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Substantivul genul și numărul Cazul Adjectivul acordul cu substantivul Verbul categoria gramaticală a timpului Adverbul Pronumele Numeralul etc. dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Substantivul genul și numărul Cazul Adjectivul acordul cu substantivul Verbul categoria gramaticală a timpului Adverbul Pronumele Numeralul etc. dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia Valorile stilistice ale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
zilei (după o ,,consultare" prealabilă cu educatoarea). Valențe ale conversației catehetice pot fi valorificate în secvențele de fixare, sistematizare a anumitor conținuturi de exemplu, în fixarea reperelor (acționale, din planul personajelor etc.) care caraterizează un text literar, a asocierilor corecte substantiv adjectiv acordat, a formelor personale pronominale etc., cel mai frecvent conversația având valoare de procedeu în cadrul jocului didactic (sau al altor metode vezi și metoda fonetică, analitico-sintetică). 6.3.5. Definiția Definiția, prezentată ca metodă 172 didactică în unele studii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]