16,268 matches
-
etc). Deci el transmite informația din exteriorul celulei în interiorul acesteia. AMPc astfel sintetizat la nivelul membranei celulare (sub acțiunea adenilatciclazei activată de interacțiunea ligand-receptor) se fixează ulterior pe receptorul său intracitoplasmatic, care este o proteinkinază. Aceasta este alcătuită din două subunități: subunitatea reglatoare, capabilă să cupleze reversibil mesagerul secund (AMPc) și subunitatea catalitică, enzimă inactivă în absența 3’,5’AMPc. In urma legării AMPc de subunitatea reglatoare a proteinkinazei se realizează eliberarea subunității catalitice care devine activă și este capabilă să
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Deci el transmite informația din exteriorul celulei în interiorul acesteia. AMPc astfel sintetizat la nivelul membranei celulare (sub acțiunea adenilatciclazei activată de interacțiunea ligand-receptor) se fixează ulterior pe receptorul său intracitoplasmatic, care este o proteinkinază. Aceasta este alcătuită din două subunități: subunitatea reglatoare, capabilă să cupleze reversibil mesagerul secund (AMPc) și subunitatea catalitică, enzimă inactivă în absența 3’,5’AMPc. In urma legării AMPc de subunitatea reglatoare a proteinkinazei se realizează eliberarea subunității catalitice care devine activă și este capabilă să producă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
astfel sintetizat la nivelul membranei celulare (sub acțiunea adenilatciclazei activată de interacțiunea ligand-receptor) se fixează ulterior pe receptorul său intracitoplasmatic, care este o proteinkinază. Aceasta este alcătuită din două subunități: subunitatea reglatoare, capabilă să cupleze reversibil mesagerul secund (AMPc) și subunitatea catalitică, enzimă inactivă în absența 3’,5’AMPc. In urma legării AMPc de subunitatea reglatoare a proteinkinazei se realizează eliberarea subunității catalitice care devine activă și este capabilă să producă ulterior fosforilarea unor proteine citoplasmatice. Proteina fosforilată este de multe
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fixează ulterior pe receptorul său intracitoplasmatic, care este o proteinkinază. Aceasta este alcătuită din două subunități: subunitatea reglatoare, capabilă să cupleze reversibil mesagerul secund (AMPc) și subunitatea catalitică, enzimă inactivă în absența 3’,5’AMPc. In urma legării AMPc de subunitatea reglatoare a proteinkinazei se realizează eliberarea subunității catalitice care devine activă și este capabilă să producă ulterior fosforilarea unor proteine citoplasmatice. Proteina fosforilată este de multe ori o enzimă, ce devine la rândul ei o moleculă informativă; permite transformarea chimică
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
este o proteinkinază. Aceasta este alcătuită din două subunități: subunitatea reglatoare, capabilă să cupleze reversibil mesagerul secund (AMPc) și subunitatea catalitică, enzimă inactivă în absența 3’,5’AMPc. In urma legării AMPc de subunitatea reglatoare a proteinkinazei se realizează eliberarea subunității catalitice care devine activă și este capabilă să producă ulterior fosforilarea unor proteine citoplasmatice. Proteina fosforilată este de multe ori o enzimă, ce devine la rândul ei o moleculă informativă; permite transformarea chimică a unui substrat, fapt care reprezintă răspunsul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
citoplasmatice. Proteina fosforilată este de multe ori o enzimă, ce devine la rândul ei o moleculă informativă; permite transformarea chimică a unui substrat, fapt care reprezintă răspunsul celular. Activarea proteinkinazei intracitoplasmatice poate fi însoțită sau nu de disocierea AMPc de subunitatea reglatoare. Specificitatea de acțiune a mesagerului extracelular nu este asigurată de AMPc și de acțiunile sale, ci de specificitatea receptorului membranar în raport cu mesagerul primar ce îl activează. Intreruperea reacției dintre primul mesager (semnalul extra celular) și receptorul specific se însoțește
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
hidroxil și derivați, care pot activa guanilatciclaza și consecutiv formarea de GMPc din GTP. Guanilat ciclaza membranară este o proteină cu un domeniu TM, care funcționează efectiv ca receptor pentru factorul natriuretic atrial. Izoforma solubilă este un heterodimer αβ, fiecare subunitate având un domeniu C-t implicat în activitatea de ciclază. Aceste domenii C-t catalitice de 250 aminoacizi sunt similare cu cel din ciclazele plasmalemale. Enzima conține o grupare hem atașată unui rest histidină din zona N-t a subunității
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
subunitate având un domeniu C-t implicat în activitatea de ciclază. Aceste domenii C-t catalitice de 250 aminoacizi sunt similare cu cel din ciclazele plasmalemale. Enzima conține o grupare hem atașată unui rest histidină din zona N-t a subunității β, domeniul reglator, care este de tip PAS<footenoteid="18">Numit după inițialele primelor trei proteine în care a fost identificat, domeniul PAS este un sensor prezent în diverse proteine, care în funcție de gruparea prostetică asociată este sensibil la lumină, stres
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
diatomice; gruparea hem determină sensibilitatea la monoxid de azot </footenote> și permite reglarea de către monoxid de azot, cu mari creșteri de activitate (x400). La nivelul celulelor cu bastonașe din retină există o proteină GTP- dependentă numită transducină, formată din aceeași subunitate β (βγ) legată de subunitatea α diferită față de proteinele Gs și Gi modulatoare ale adenilatciclazic și care a fost numită subunitatea “α-T”. Transducina activează o fosfodiesterază care hidrolizează specific GMPc determinând scăderea concentrației sale. In consecință are loc modificarea potențialului
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
la monoxid de azot </footenote> și permite reglarea de către monoxid de azot, cu mari creșteri de activitate (x400). La nivelul celulelor cu bastonașe din retină există o proteină GTP- dependentă numită transducină, formată din aceeași subunitate β (βγ) legată de subunitatea α diferită față de proteinele Gs și Gi modulatoare ale adenilatciclazic și care a fost numită subunitatea “α-T”. Transducina activează o fosfodiesterază care hidrolizează specific GMPc determinând scăderea concentrației sale. In consecință are loc modificarea potențialului de membrană a acestor celule
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
activitate (x400). La nivelul celulelor cu bastonașe din retină există o proteină GTP- dependentă numită transducină, formată din aceeași subunitate β (βγ) legată de subunitatea α diferită față de proteinele Gs și Gi modulatoare ale adenilatciclazic și care a fost numită subunitatea “α-T”. Transducina activează o fosfodiesterază care hidrolizează specific GMPc determinând scăderea concentrației sale. In consecință are loc modificarea potențialului de membrană a acestor celule și generarea potențialului de receptor. In acest mod ar avea loc activarea lanțului neuronal responsabil cu
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
G, cu două izoforme, una predominant citosolică (PKG I<footenoteid="19">cu 2 izoforme de realipire alternativă, diferite prin sensibilitatea față de cGMP </footenote>) și una ancorată plasmalemal prin miristoilare N-t (PKG II). Aceste serin/treonin kinaze sunt homodimeri, fiecare subunitate având 3 domenii funcționale: catalitic; N-t care mediază dimerizarea, suspresia activității în absența GMPc și interacții cu alte proteine (inclusiv substrat); reglator cu 2 situsuri distincte de legare a GMPc; legarea GMPc înlătură auto-inhibiția din partea domeniului N-t. 5
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
prezența sitului CRP. Situl CRP este una din aceste zone bisimetrice, și este numit astfel deoarece se leagă de o proteină numită CRP (cAMP Receptor Protein), esențială pentru cuplarea enzimei ARN-polimeraza pe promoter. Proteina CRP este un dimer cu două subunități și are o greutate moleculară de 45 kDa. Acest CRP se cuplează cu AMPc și formează un complex, care se leagă de promoter, activând ARN polimeraza și astfel crescând transcripția și sinteza proteică. Acest tip de control este numit pozitiv
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Pentru a doua clasă sunt cunoscuți blocanți specifici: 1, 4-dihidropiridine (DHP) pentru L, ω conotoxină pentru N, ω-agatoxină cu afinitate mai mare pentru P decât pentru Q; HVA neblocate de vreuna din acestea sunt electrofiziologic de tip R și non-R. Subunitatea α1 a VOC prezintă 6 varietăți (A-E, S), ce corespund tipurilor L (C, D, S), N (B), P/ Q (A), R (E). CaL se disting prin numeroșii blocanți specifici, majoritatea din 3 clase (DHP, fenilalkilamine, benzotiazepine), situsurile fiind bine
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
A-E, S), ce corespund tipurilor L (C, D, S), N (B), P/ Q (A), R (E). CaL se disting prin numeroșii blocanți specifici, majoritatea din 3 clase (DHP, fenilalkilamine, benzotiazepine), situsurile fiind bine cunoscute. CaL este format din 3 subunități: α1, β și α2δ (în mușchiul scheletic apare și o subunitate γ). Subunitatea α1 (170 240 kDa; 6 gene) conține calea hidrofilă, senzorul de voltaj și situsurile pentru blocanți, prezentând 4 regiuni omologe, de câte 6 domenii transmembranare (TM) legate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
B), P/ Q (A), R (E). CaL se disting prin numeroșii blocanți specifici, majoritatea din 3 clase (DHP, fenilalkilamine, benzotiazepine), situsurile fiind bine cunoscute. CaL este format din 3 subunități: α1, β și α2δ (în mușchiul scheletic apare și o subunitate γ). Subunitatea α1 (170 240 kDa; 6 gene) conține calea hidrofilă, senzorul de voltaj și situsurile pentru blocanți, prezentând 4 regiuni omologe, de câte 6 domenii transmembranare (TM) legate prin domenii citoplasmice (DC), și domeniile terminale amino (N-t) și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Q (A), R (E). CaL se disting prin numeroșii blocanți specifici, majoritatea din 3 clase (DHP, fenilalkilamine, benzotiazepine), situsurile fiind bine cunoscute. CaL este format din 3 subunități: α1, β și α2δ (în mușchiul scheletic apare și o subunitate γ). Subunitatea α1 (170 240 kDa; 6 gene) conține calea hidrofilă, senzorul de voltaj și situsurile pentru blocanți, prezentând 4 regiuni omologe, de câte 6 domenii transmembranare (TM) legate prin domenii citoplasmice (DC), și domeniile terminale amino (N-t) și carboxi (C-
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
domeniile terminale amino (N-t) și carboxi (C-t), citoplasmice. α1 face parte din familia canalelor voltaj-dependente alături de cele de Na+ și K+. Biofizic diversitatea VOC este dată de α1, dar structura terțiară și proprietățile de canal sunt modulate de subunitățile asociate. Calciul citosolic are asupra CaL efect inhibitor direct, dar și activator mediat de o kinază calciu-calmodulin-dependentă (CaMKII). Fosforilarea prin PKC este activatoare, iar nucleotidele ciclice au efecte variabile. Fosforilarea α1 mediată de PKA crește probabilitatea de deschidere, iar cea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
semnalul citosolic de calciu. Mecanismul nu este elucidat, fiind implicate interacțiuni proteice directe sau mesageri difuzibili, cum ar fi IP4, cGMP, derivați de arahidonat dar mai ales factorul de influx al calciului (calcium influx factor, CIF). Ca posibile SOC, sau subunități ale acestora sunt considerate TRP (transient receptor potential), o familie mare și diversă de proteine exprimate în diverse celule, cu implicații în răspunsul la stimuli chimici (osmolaritate, pH, feromoni, factori de creștere) și fizici (mecanici, termici). Tendința actuală este de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
asupra lor, revenind la formele și dimensiunile inițiale, după ce forțele au încetat. Se găsesc în piele, cartilaje, țesut subcutanat, peretele arterial și venos. Sunt alcătuite dintr-o rețea de microfibrile, dintr-o proteină numită fibrilină încorporată într-un sistem de subunități de elastină, legate între ele de o a treia proteină, numită fibulină. Fibrele elastice sunt sintetizate numai în copilărie și adolescență, iar turnoverul lor la adult este foarte limitat. Glucozaminoglicanii Se numeau înainte mucopolizaharide și sunt polizaharide lungi, alcătuite din
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
peptidic care leagă capul polar de corpul moleculei există una sau două zone de flexibilitate moleculară, care au primit denumirea de “balama”, capul polar putând avea înclinații diferite față de corpul moleculei. Structura supramoleculară ordonată a filamentului gros este conferită de subunitățile LMM care se alătură longitudinal, alcătuind un cilindru gros, cu extremitățile libere ale moleculei orientate spre mijlocul filamentului și capetele polare proeminând din această structură pe un traiect spiralat. Aceasta creează un aspect de “fascie romană”. Filamentul subțire este format
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
extremitățile libere ale moleculei orientate spre mijlocul filamentului și capetele polare proeminând din această structură pe un traiect spiralat. Aceasta creează un aspect de “fascie romană”. Filamentul subțire este format din actină fibrilară (F), un polimer (dublu helix) format din subunități de actină globulară (G), cu greutate moleculara de 47 kDa. Filamentul de tropomiozină (dublu helix) rezultă din polimerizarea longitudinală a unor molecule de tropomiozină și este legat de actină, fiind situat în șanțurile dintre cele două spirale ale filamentului subțire
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
longitudinală a unor molecule de tropomiozină și este legat de actină, fiind situat în șanțurile dintre cele două spirale ale filamentului subțire. In repaus tropomiozina acoperă fizic zonele active ale actinei, impiedicând interacțiunea cu miozina. Troponina este formată din trei subunități globulare situate la intervale regulate din lungimea filamentului de actina (40 nm). Se descriu: troponina T cu afinitate pentru tropomiozina, troponina I intermediară cu afinitate pentru actina, și troponina C cu afinitate pentru ionii de calciu. 7.2.2 Mecanismul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
9.18). Deși aceste canale sunt îndeobște utilizate pentru CICR, în acest caz activarea lor nu se face de către calciul extravezicular. Există o cuplare directă a RyR1 cu o proteină plasmalemală care joacă rol de senzor de voltaj. Aceasta este subunitatea α1 a canalelor de tip L (CaL). Astfel, în timpul potențialului de acțiune acest senzor de voltaj deschide RyR2, iar calciul eliberat se constituie ca element declanșator pentru CICR în avalanșă, ducând la un semnal citosolic de calciu global, de amplitudine
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
calciu a proteinelor contractile este semnalizată mai ales pe calea RhoA/Rho-kinaza, prin inhibarea defosforilării lanțului ușor de către fosfataza lanțului ușor al miozinei (MLCP). Inafară de activarea calciucalmodulin-dependentă a MLCK, fosforilarea MLC este reglată de această MLCP. Când este fosforilată subunitatea MLCP de legare a miozinei se inhibă activitatea enzimatică a MLCP, permițând lanțului ușor al miozinei să rămână fosforilat, fapt ce favorizează contracția, având și efect calciu sensibilizant. MLCP, controlată de PKC, exercită un efect moderator al contracției și accelerează
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]