KorAP: Find »[drukola/base=subversiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...83 >

2,052 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

angajări să țină cont de trecutul acestora. În schimb, directorii puteau fi sancționați dacă la controalele efectuate în stabilimentele lor erau găsite persoane care desfășurau acțiuni potrivnice siguranței statului. Conducătorii de întreprinderi private au fost atenționați, din nou, asupra activității subversive a subalternilor, fiind invitați la „o strânsă colaborare” cu autoritățile în vederea monitorizării funcționarilor și a semnalării unor acțiuni ostile. În cazul unor sincope de la aceste norme, voite sau nu, legea pentru apărarea ordinii în stat a prevăzut la art. 26

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la 20 iunie 1938, când regele Carol al II-lea a semnat Legea pentru trecerea poliției urbane din județe sub conducerea comandantului legiunii de jandarmi. Decizia a avut la bază raportul ministrului de Interne care a arătat că manifestările politico-sociale subversive sunt conduse din orașe, însă „câmpul de execuție” se află în mediul rural, iar coeziunea atât de necesară între Poliția urbană și cea rurală nu funcționează din cauza „unor moravuri învechite” și a lipsei de unitate în conducere. O dată cu numirea prefecților

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ministru de Interne, generalul Gabriel (Gavrilă) Marinescu a cerut funcționarilor din subordine „să observe” o strictă legalitate și „cea mai perfectă urbanitate” în raporturile cu cetățenii, în vederea atragerii acestora la o colaborare cu forțele de ordine împotriva acțiunilor extremiste și subversive la adresa statului. Pentru întărirea măsurilor de pază, siguranță și ordine, prin Decretul-Lege nr. 3599 din 2 octombrie 1939 a fost înființat Ministerul Ordinei Publice, care a primit în sarcina sa conducerea Poliției și Jandarmeriei. Noua structură nu a avut o

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
profesionali să facă dovada unor măsuri pedagogice și didactice. Un alt subiect interesant a fost și relația agentului/ofițerului de informații cu elementele umane recrutate. Informatorului nu trebuia să i se ceară generalități, dar nici compoziția întregii organizații ilegale sau subversive, pentru a nu expune ofițerul la ceea ce acesta nu cunoștea. Ofițerilor de informații li s-a recomandat să cunoască nomenclatura organizației respective și astfel îl va convinge pe informator că are și alte posibilități de verificare a datelor primite de la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Județ și Rezidenței Ținutului, iar a doua oară la D.G.P., fapt care, la un moment dat, inducea ideea neadevărată că este o informație confirmată din două surse când, practic, rezultatul reprezenta dezinformarea autorităților superioare de stat. Pentru penetrarea mișcărilor subversive care acționau împotriva securității naționale a fost conceput un plan de organizare a Serviciului de Informații, bazat pe două structuri convergente: 1. Aparatul Direcției Poliției de Siguranță, pregătit, îndrumat în întărit „la maximum” pentru a lucra eficient și a da

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
serviciilor de informații germane. În primele zile ale anului 1939, Ministerul Afacerilor Străine a trimis către Ministerul de Interne adresa nr. 76857/939, prin care a comunicat unele date provenite de la Legația României din Elveția referitoare la inițierea unor acțiuni subversive ale Germaniei împotriva României. Un informator german „arian sută la sută”, refugiat în Elveția și cu relații atât în Statul Major al armatei germane, Reichswehrul, cât și în cercurile monarhiste germane, l-a abordat pe ministrul român la Societatea Națiunilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
abordat pe ministrul român la Societatea Națiunilor, căruia i-a făcut confidențe extrem de interesante. În primul rând, guvernul de la Berlin intenționa să înființeze, începând cu data de 15 ianuarie 1939, „o armată specială denumită „«corpul românesc»”, alcătuită în vederea unor acțiuni subversive pe care Germania le-a pregătit, în colaborare cu Ungaria, împotriva României. În această structură au fost cooptați ofițerii activi și de rezervă care cunoșteau limba română, dar și etnicii din Transilvania care se aflau în Germania. Totodată, se afla

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
limba română, dar și etnicii din Transilvania care se aflau în Germania. Totodată, se afla în formare și „o formațiune specială de propagandă”, alcătuită atât din agenți germani, cât și din membri ai mișcării legionare refugiați în Germania. Întreaga acțiune subversivă și de propagandă împotriva României se afla, conform informațiilor, sub conducerea atașatului de presă german de la Praga. A doua chestiune de interes major reprezenta „mișcarea plănuită a unei revoluții în Ucraina”, concomitent cu un ultimatum adresat României privitor la cedarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pentru diferite instituții ale celui de-al III-lea Reich. Tot în cadrul corpului de propagandă acționau și membrii mișcării legionare aflați în Germania, conform informațiilor procurate „pe baza celor auzite de multe ori și din multe părți”. Conducerea tuturor acțiunilor subversive și de propagandă în România era coordonată de către un membru al Legației Germaniei din București împreună cu consulul german din Brașov. Informații extrem de prețioase au cules agenții Inspectoratului Regional de Poliție și în privința eventualului ultimatum, preconizat a fi remis guvernului român

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
desprinse din documentarea efectuată de organele abilitate au fost: existența unei structuri intitulate «corpului românesc» nu s-a confirmat, în schimb toate obiectivele, atribuțiile și mijloacele de acțiune ale acestuia s-au regăsit, practic, pe teritoriul românesc, într-o acțiune subversivă comună a Ungariei și Germaniei. Pe de altă parte, se poate avansa și o ipoteză, verosimilă în măsura în care este analizat modul cum autoritățile românești au reacționat la evenimentele ulterioare. Este posibil ca informatorul benevol să fi fost de fapt un agent

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
activitatea informativă era adânc infiltrată în mediile de interes și, pe baza datelor furnizate și verificate într-un timp foarte scurt, au fost întocmite materiale de analiză, în urma cărora s-au luat măsurile necesare anihilării unor eventuale acțiuni destabilizatoare sau subversive. În al treilea rând merită a fi apreciate calitățile celor care și-au desfășurat activitatea în culegerea de informații, cât și în colaborarea cu celelalte instituții similare, în scopul unei informări cât mai corecte și eficiente către conducerea statului român

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a funcționat în zonă un comitet comunist local condus de Samoil Waissman și compus din patru persoane, care apoi a încredințat conducerea lui Petre Melinte și a părăsit orașul Galați. Noul lider regional - „vechi și experimentat comunist” - a reorganizat activitatea subversivă și a reușit să tipărească și să răspândească, de mai multe ori, manifeste și ziarul „Scânteia” în diferite localități din județul Galați. La sfârșitul lunii mai 1939, pe baza informațiilor acumulate, organele de poliție și siguranță au trecut la percheziții

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
La finalul anului 1939 și începutul anului următor în Capitală au avut loc greve la câteva întreprinderi, acestea fiind organizate de mișcarea comunistă, care au exploatat creșterea prețurilor, salariile scăzute și reducerea câștigului familial datorită concentrărilor efectuate. După lichidarea focarelor subversive și arestarea provocatorilor, Serviciul Poliției Sociale și al Informațiilor din Prefectura Poliției Capitalei a elaborat o lucrare analitică privind această acțiune. În esență, liderii comuniști s-au declarat „mulțumiți” de rezultatul obținut, aceasta fiind dovada că și în timp de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de 22 de comuniști din București, cărora li s-a fixat domiciliu obligatoriu în localitatea respectivă. Accentuarea presiunii la granița de vest, în urma succeselor revizioniste obținute de Ungaria în Cehoslovacia, a impus o atenție sporită în zonă pentru destrămarea acțiunilor subversive în România. La descoperirea și anihilarea unor nuclee de propagandă, spionaj, sabotaj și terorism și-au adus contribuția toate structurile de securitate națională, care au colaborat cu foarte bune rezultate în schimbul de date și în sprijinul reciproc pe teren. La

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
colaborat cu foarte bune rezultate în schimbul de date și în sprijinul reciproc pe teren. La 9 aprilie 1940, un referat al D.G.P. a precizat că, la 14 octombrie 1939, a fost descoperită o organizație teroristă maghiară la Satu-Mare, cu misiuni subversive în statul român și a ajuta, la un moment propice, trupele ungare să pătrundă în Transilvania. Au fost arestați 200 membri în toată Transilvania și a fost confiscat un bogat material militar (arme, muniții, explozibil etc.). Ca și la structurile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost identificat în persoana lui Zoltan Sinkovits, dovedit ca agent de legătură al serviciului de spionaj ungar. Acesta a declarat că se afla în relații cu un prieten fugit din România în 1939, care l-a pus în legătură cu un nucleu subversiv din Șimleul-Silvaniei, a cărei misiune era distrugerea podurilor de cale ferată, șoselelor, a liniilor telefonice și aruncarea unor clădiri publice în aer. Împreună cu membrii acestuia a fost pusă la cale o propagandă „cât se poate de mare” pentru a determina

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
publici, Straja Țării ș.a. 2. Curentele politico-sociale extremiste, în care un număr foarte mare aparținea extremei stângi (18), alte cinci fiind încadrate în curentele de stânga. 3. Spionajul. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile colaterale. 11. Informații din țările vecine. 12. Starea de spirit în Jandarmerie. Partea a doua

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
politico-sociale extremiste, în care un număr foarte mare aparținea extremei stângi (18), alte cinci fiind încadrate în curentele de stânga. 3. Spionajul. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile colaterale. 11. Informații din țările vecine. 12. Starea de spirit în Jandarmerie. Partea a doua a Ordinului General de Informații a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
operativitatea manifestată în decursul anilor, complexitatea misiunilor aflate în responsabilitate și, probabil, o mai mare seriozitate și profesionalismul în conducerea unor operații polițienești. A fost o etapă de coeziune între poliția urbană și cea rurală, având în vedere că acțiunile subversive erau inițiate la oraș, dar se aplicau, în mare parte, în mediul rural. Pentru informare rapidă și reprimare eficientă s-a ajuns la concluzia unei necesități de omogenizare, simultaneitate și spontaneitate în măsurile de reacție luate de organele statului. La

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
înjghebare politică” care ar fi luat ființă, având în vedere că singurul partid politic oficial a devenit Frontul Renașterii Naționale. Orice tentativă de a organiza sau a activa a vreunui partid politic vechi sau a unuia nou apărut trebuia considerată „subversivă” și a constituit o prioritate informativă, care trebuia urmărită și tratată cu toate atenția. Din punct de vedere al organizării activității informative, Planul de activitate și Planul de căutare au primit norme metodologice amănunțite despre obiectivele urmărite, în concordanță cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
timp de noapte, în scop de jaf, devastări și capturări de persoane. Acțiunile informative ale jandarmilor au identificat organizarea formațiunilor teroriste maghiare în România, desfășurate pe linia frontierei comune și în interiorul țării. La data respectivă se afla în desfășurare faza subversivă, în vederea subminării autorității statului, cu rolul de a crea o atmosferă favorabilă loviturilor în forță ale grupurilor paramilitare. În colaborare cu organele similare din armată și Serviciul Secret de Informații au fost trasate sarcini clare de combatere, în mediul rural

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
marcată „prin atitudine demnă și energia necesară”, pentru că altfel se pierde prestigiul și încrederea populației, iar apoi se ajunge în aceeași situație ca în Cehoslovacia. Cu acest prilej a fost elaborat și un Plan de acțiune polițienească pentru contracararea acțiunilor subversive desfășurate de iredentiști, cu un pronunțat caracter contrainformativ, contrasabotaj și contrapropagandă, care a prevăzut modul și mijloacele de acțiune generale, măsurile care revin jandarmilor, măsurile luate de alte autorități și colaborarea cu autoritățile locale. A doua zi a fost emis

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cu tendințe extremiste. 3. Spionajul. Toate datele obținute sau cazurile identificate trebuiau raportate la Marele Stat Major - Secția II-a, care analiza cazul și îl coordona în continuare. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive care interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile de colaborare. 11. Informații din țările vecine

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Marele Stat Major - Secția II-a, care analiza cazul și îl coordona în continuare. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive care interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile de colaborare. 11. Informații din țările vecine. 12. Starea de spirit în Jandarmerie. Partea II-a - Organizarea Serviciului de Informații În urma

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile de colaborare. 11. Informații din țările vecine. 12. Starea de spirit în Jandarmerie. Partea II-a - Organizarea Serviciului de Informații În urma unei analize complexe s-a ajuns l-a concluzia că activitatea mișcărilor subversive a depășit „vigilența organelor de siguranță” ale statului, fapt care trebuia remediat neîntârziat. În acest context, serviciul de informații al Jandarmeriei a fost restructurat și pus pe baze care trebuiau să-l ridice „la un nivel superior” față de organizațiile antistatale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]