40,077 matches
-
supreme a vieții morale, care constă În unirea virtuții cu fericirea”. Dar, numai prin conceptul libertății capătă valabilitate și aceste două postulate. Astfel, rațiunea practică este cea care restabilește libertatea, nemurirea și existența lui Dumnezeu, asupra cărora speculația nu găsește suficiente argumente. Însă, nu este vorba de extinderea cunoașterii, prin intelectul categorial, a domeniului suprasensibil, deoarece aceste postulate nu sunt luate ca obiecte de cunoaștere, ci doar, că În lumea ideală realitatea lor este incontestabilă. Conceptul de „metafizică a moravurilor” include
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
izolat, apare deja Într-o anume măsură În critica atât de ușor de făcut a diverselor sisteme care au pretins că au fondat Etica pe unul din aceste motive: egoism, instinct social, compasiune etc. Observația directă este și ea deja suficientă pentru a arăta că, În prezența unei multiplicități a motivelor, adică a elementelor psihologice, la fel de naturale precum și susceptibilitatea de a reactualiza mereu, nu i-am putea nicidecum acorda unuia puterea de a le anula pe celelalte. Scrutarea fondului naturii umane
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și de dorințe adesea contradictorii. De aici, apar În practică probleme noi, nerezolvabile cu ajutorul simplei formule indicate mai Înainte (sau a altei formule de acest gen), formulă care este, În expresia sa abstractă, prea schematică și unilaterală pentru a fi suficientă. În același timp, maxima este valabilă, deoarece ea ne furnizează criteriul ierarhic necesar pentru a determina armonia despre care vorbeam. Dezvoltându-și facultățile și realizând, printr-un efort constant, acest echilibru care Înseamnă tocmai propria lui viață, omul caută, Înainte de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
că principiile generale sunt invocate aici În mod precis pentru cazurile care nu pot fi rezolvate pe calea analogiei. În realitate, e cu totul greșit a presupune că analogia poate fi extinsă la infinit, iar generalizarea normelor existente ar fi suficientă să ofere un criteriu pentru oricare caz. Adevărul este, În schimb, că izvorul nesecat al dreptului e constituit de natura lucrurilor, așa cum poate fi apreciată de rațiune. Tocmai la acest izvor, pe care o tradiție multimilenară l-a numit drept
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
formulei Principii Generale de Drept. Cu adevărat, recunoaște Giorgio Del Vecchio, principiile sunt invocate exact pentru cazurile care nu se pot rezolva pe calea analogiei. Desigur, analogia nu poate fi extinsă la infinit, și nici generalizarea normelor existente nu este suficientă pentru a oferi un criteriu pentru orice caz. Filosoful observă cu profunzime: Adevărul este, În schimb, că izvorul nesecat al Dreptului e constituit de natura lucrurilor, așa cum poate fi apreciată de Rațiune”. C. Imperativitatea. Nu ne putem imagina o normă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
moment istoric. Dreptul pozitiv, deci, Îl compun acele norme juridice care sunt efectiv impuse și efectiv intrate În vigoareă .Pentru ca să fie pozitivă (o normă juridică, n.n. - V.V.), se cere numai să existe o voință socială preponderentă, adică o forță istorică suficientă, capabilă să o impună și să o afirme În așa fel ca ea să fie observată” (Ă) „Modurile de manifestare ale acestei voințe sociale predominante se numesc izvoarele Dreptului”. Aceste izvoare sunt: 1. Cutuma („consuetudinea” cum Îi spune Giorgio Del
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Înțeles că o apărare solidă contra agresiunilor exterioare presupune o ordine internă foarte bine constituită, după principiile generale cunoscute. Protecția și asistența Statului pentru a garanta integritatea fizică și morală a persoanei - presupunând deficiențe fizice sau psihice - nu pot fi suficiente dacă nu sunt sprijinite și de familie sau de alte organisme. Tot Statului Îi aparține - drept consecință a naturii sale juridice - sarcina de a pedepsi delictele, când a fost imposibil de a le preveni. O altă sarcină importantă a Statului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se vedea cât de colo că n-ar fi putut fi în stare să țină cele 90 de kilograme ale acestuia. Încă de la primul pas, scândura cedă și Alex căzu în gol până în balconul de la etajul al doilea. A fost suficientă doar o clipă de neatenție. Când făcuse primul pas pe scândura cu pricina, gândurile sale călătoreau probabil în alte sfere. Toți cei aflați în preajmă lăsară lucrul și săriră să-l salveze pe accidentat. Îl scoaseră cu greu dintre scânduri
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
suburbia Bâta, a municipiului Lotca, trăiau oameni relativ bogați,și foarte harnici.Până când li s-au dezvoltat livezile și viile erau și foarte pașnici. Se ocupau cu creșterea vitelor și a oilor. Îndeletnicirea le aducea venituri potrivit de mari, dar, suficiente, ca să poată duce o viață, în general, îndestulată. Produsele animale erau și principala lor sursă de bani. N-ar fi aflat lumea, cine sunt trăitorii Bâtei, dacă localitatea lor n-ar fi intrat într-un stadiu nou de dezvoltare. Anume
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
prezenta actele legale, strict autentice. Așa și cu Blându’nostru Costache. La început a fost și sărac și venea dintr-o spiță de jos. Era, însă, frumos. Frumos, nevoie mare! și iscusit. La fel, iscusit, nevoie mare! I-au fost suficiente aceste două atribute, ca să ajungă mare miliardar. și, cu orice femee dorește, la picioare. Dar, cu ce preț? Cu prețul veșnicului zbucium, cu veșnicul neastâmpăr; cu veșnica sete de bani și de femei! Dar, nici una dintre aceste devenite de-acum
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mai consistentă ca realitatea, că, nu-i așa?, viața imită literatura, că ficțiunea artistică nu e numai o realitate suprapusă, ci chiar un avatar al realului, negativul acestuia. Oricâte interpretări am da romanului (dacă îl considerăm roman), narațiune densă și suficientă sieși, rămâne mereu ceva inexplicabil, care rupe coerența hermeneutică. Ne permitem, totuși, să mai sugerăm cititorului român să fie atent la câteva elemente ale narațiunii, fără să avem, doamne ferește, pretenția că am oferit „grila“ de lectură și înțelegere: alteritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
și fără sens. Ea lăsase fără răspuns mângâierea privirilor mele și nu împrăștiase voluptatea profundă pe care o resimțisem la vederea Ei - pentru că nu mă observase. Aveam totuși nevoie de ochii Ei! O singură privire din partea Ei ar fi fost suficientă pentru a găsi soluții tuturor problemelor de filozofie și tuturor enigmelor teologiei. O singură privire a Ei, și toate misterele s-ar fi risipit. De atunci mi-am mărit dozele de alcool și opiu. Din nefericire, aceste remedii fără speranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
erau ineficace în fața fricii de a muri. Nu, teama de moarte nu mă slăbea deloc. Cei care n-au suferit nu vor înțelege. Setea de viață devenise atât de puternică în mine, încât cea mai neînsemnată clipă de sănătate era suficientă să compenseze lungile ore de sufocare și neliniște. Vedeam că durerea și suferința există, dar și că ele n-au sens. Figuram, în mijlocul lumii canaliei, ca reprezentant al unei rase necunoscute. Sfârșiseră toți prin a uita că, într-o epocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
o altă epocă (brațul drept, adică cel ciung, o fi fost cel care făcea când era întreagă, gestul pudic-vezi statuia lui Praxitele), acuma căzuse beleaua tot pe ea. Și chiar dacă nu aveam cum s-o redau întreagă umanității, tot găseam suficientă ambiție să o readuc la viață, adică mai precis, la starea dinainte. Se pare că gena lui Pygmalion, din mine, fusese totuși hotărâtoare. Și, la urma urmelor, oare n-aș fi putut reconstitui eu traseul lui Pygmalion sculptorul, pentru a
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
starea dinainte. Se pare că gena lui Pygmalion, din mine, fusese totuși hotărâtoare. Și, la urma urmelor, oare n-aș fi putut reconstitui eu traseul lui Pygmalion sculptorul, pentru a-i da viață statuii lui Venus? N-aș fi avut suficientă pasiune? Nu m-aș fi putut îndrăgosti de propria mea creație? Cel puțin așa o credeam din moment ce-o readuceam la viață: a mea. Însă fără cap, fără gât și fără acea poziție verticală care-i dădea o statură
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
disciplinei, bălăngănindu-se subțiri pe lângă trupul deșirat. Fără toate aceste informații atât de trebuincioase, care nu puteau fi încadrate, decât de cele mai multe ori numai în didascalii, ca și altele, dramatizarea mea devenea superfluă, iar celelalte scene nu ar fi avut suficientă încărcătură dramatică. Când spuneam aceasta mă refeream mai ales la ultima scenă care trebuia să aibă, în contextul piesei, cea mai mare greutate. 6. Odată terminată sceneta, în a doua jumătate a lunii februarie, și din nou dactilografiată, urmează prima
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mare. Doamna: - M-ai privit. Să-ți aduci aminte de mine, și-și scoase mănușa de piele de căprioară și i-o aruncă, apoi unul din inele, făcu semn și alaiul porni imediat. > Poate că totuși Mihai nu avusese atunci suficientă răbdare-mă trezesc cu un oftat, murmurând. Trebuie să știi să guști din momeală-zice într-un târziu dl. Valy-Numai, atenție! La un milimetru ai să dai de acul de pescuit în care stă momeala și din care, odată prins, nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ungurește înseamnă atenție, atenție! Rolul acesta, al dumitale, e pe muche de cuțit. E ca în viață. Numai ca în viață. Aveam senzația că, anterior aș fi citit cu voce tare fraza aceasta. Poate că totuși Mihai nu avusese atunci suficientă răbdare. Valy nu era deloc atent la spectacolul tot mai grăitor pe care ni-l oferea pas cu pas, natura. Ca și cum el ar fi trecut singur, printr-un tunel de cale ferată, opac fără sfârșit. Totuși, fiecare replică a lui
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Într-adevăr, Mihai nu era făcut pentru așa ceva. Era un lucru cert. Aș fi vrut atunci, cât am stat în biroul contabilului-șef, să revăd de urgență pagina aceea, ca să nu mă fac de râs. La mănăstire, parcă nu avea suficientă deschidere spre lume. Or, el, Mihai, aceasta își dorea cu orice preț: deschiderea spre lume. Și, mă rog, ce anume te împiedică? -Se hoalbă măgulitor contabilul-șef dezvelindu-și și partea de jos a danturii cu doi sau trei dinți
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
moment, alte și alte obiecte de recuzită, unele dintre ele extrem de vechi, și ideea că după fiecare obiect ar putea exista câte o ușă secretă care ar duce undeva, în altă încăpere secretă, în vreun canal sau tunel subteran, constituiau suficiente motive ca noul venit în acel loc anodin, să se creadă totuși într-un adevărat labirint. Nu se grăbea. De data aceasta își propuse chiar să nu se grăbească orice ar fi. Avea timp suficient să și guste fiecare discuție
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
această energie, trăim în ea și cu ea. Ca potențial, ființa umană dispune doar de 30% energie fizică iar restul de 70% provine din surse non-fizice. Mulți specialiști spun că, în cazul în care energia fizică este scăzută dar ai suficientă energie emoțională, poți realiza tot ce dorești. Dacă în schimb, energia fizică este la maxim, însă cea emoțională este minimă, cu greu poți ajunge acolo unde îți dorești cu adevărat. Acest fapt este demonstrat științific și contribuie la diferența care
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
vei rămâne acolo unde ești plângându-ți de milă. Așadar am plecat în Italia și mi-am găsit imediat serviciu, dar nu am rezistat decât jumătate de zi pentru că eram slăbită și fără vitalitate, dorința și furia mea nu erau suficiente pentru a munci. Corpul meu nu rezista și începusem să mă îngrijorez că cei de acasă aveau dreptate, dar tot ceva din interior îmi dădea speranță și curaj. Mam chinuit vreo trei luni după care am găsit un servici u
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
ducem cu noi bagaje psihice care nu ne mai trebuiesc (amintiri din trecut sau temeri pentru viitor), conștientizând acest lucru este suficient pentru a diminua această povară sau bagaj psihic, cel puțin pentru moment. Simpla recunoștere a inutilității sale, este suficientă pentru a-l reduce la o dimensiune suportabilă, astfel încât să nu ne mai sufoce și să ne tragă în jos, pe noi și pe cei din jurul nostru. Marea provocare a noastră, constă în a ne da seama dacă ducem cu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
la horă. Acel tumult a părăsit motorul și și-a făcut loc cu coatele prin mulțime, dând ghionți bărbaților sau strecurându-se printre șolduri proeminente de cucoane, mai călcând un copil pe picior, mai Împingând un bătrânel, până când a avut suficientă forță să stingă hărmălaia din piață. La Început, toți am crezut că vreunul dintre noi reușise, În sfârșit, să-și pornească automobilul, iar strigăte entuziaste de „Ura!“, „La volane, cetățeni!“, „Mergem acasă!“ s-au auzit de pretutindeni. Apoi, pe măsură ce sunetul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
intersecției, cu o fluturare a palmei drepte a descâlcit micul vârtej din flancul sudic, În timp ce morișca antebrațului stâng turna untdelemn În blocajul care se produsese spre Via Moccacino. Unii martori susțin că doar o mișcare din bărbie i-a fost suficientă pentru a desțeleni camionul proptit În vitrina unei agenții de turism. A clipit de trei ori scurt din pleoapa stângă (sau i s-a bătut ochiul?) și un autobuz și-a găsit mântuirea, apoi, cu o volută largă din baston
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]