2,342 matches
-
verbele de tipul II de flexiune; clasa 2: cobor-î-(m), cobor-î-(ți) ur-î-(m), ur-î-(ți) sufixul -e; la verbele din tipurile III, IV și V de flexiune: păr-e-(m), păr-e-(ți) vind-e-(m), vind-e-(ți) prind-e-(m), prind-e-(ți) Sufixele temei I a prezentului (persoanele I și a II-a singular, persoana a III-a singular și plural) sunt tot patru, din care trei cu realizare pozitivă și un al patrulea, cu realizare Ø. Depind de clasa flexionară în care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezentului (persoanele I și a II-a singular, persoana a III-a singular și plural) sunt tot patru, din care trei cu realizare pozitivă și un al patrulea, cu realizare Ø. Depind de clasa flexionară în care se cuprinde verbul. Sufixul -Ø; este cel mai frecvent; caracterizează toate verbele din tipurile III, IV și V de flexiune, precum și verbele din clasele flexionare I1, II1.a. și II1.b.: cânt-Ø dorm-Ø cobor-Ø par-Ø vând-Ø prind-Ø cânț-Ø(i) dorm-Ø(i) cobor-Ø(i) par-Ø
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbele din clasele flexionare I1, II1.a. și II1.b.: cânt-Ø dorm-Ø cobor-Ø par-Ø vând-Ø prind-Ø cânț-Ø(i) dorm-Ø(i) cobor-Ø(i) par-Ø(i) vinz-Ø(i) prinz-Ø(i) cânt-Ø(ă) doarm-Ø(e) coboar-Ø(ă) par-Ø(e) vind-Ø(e) prind-Ø(e) • sufixul -ez; în structura temei verbelor din clasa I1: lucrez lucr-ez-(i) lucreaz-(ă) • sufixul -esc; în structura temei verbelor din clasa II1b.: sosesc sos-eșt-(i) sos-eșt-(e) • sufixul -ăsc; în structura temei verbelor din clasa II2b.: urăsc ur-ășt-(i) ur-ășt-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vând-Ø prind-Ø cânț-Ø(i) dorm-Ø(i) cobor-Ø(i) par-Ø(i) vinz-Ø(i) prinz-Ø(i) cânt-Ø(ă) doarm-Ø(e) coboar-Ø(ă) par-Ø(e) vind-Ø(e) prind-Ø(e) • sufixul -ez; în structura temei verbelor din clasa I1: lucrez lucr-ez-(i) lucreaz-(ă) • sufixul -esc; în structura temei verbelor din clasa II1b.: sosesc sos-eșt-(i) sos-eșt-(e) • sufixul -ăsc; în structura temei verbelor din clasa II2b.: urăsc ur-ășt-(i) ur-ășt-(e) Nici dezinențele de persoană și număr nu sunt aceleași pentru toate verbele. Unele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cânt-Ø(ă) doarm-Ø(e) coboar-Ø(ă) par-Ø(e) vind-Ø(e) prind-Ø(e) • sufixul -ez; în structura temei verbelor din clasa I1: lucrez lucr-ez-(i) lucreaz-(ă) • sufixul -esc; în structura temei verbelor din clasa II1b.: sosesc sos-eșt-(i) sos-eșt-(e) • sufixul -ăsc; în structura temei verbelor din clasa II2b.: urăsc ur-ășt-(i) ur-ășt-(e) Nici dezinențele de persoană și număr nu sunt aceleași pentru toate verbele. Unele, cele pentru persoana a III-a singular și plural, depind de tipul de flexiune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fac parte: apropi-e, îndoai-e, târâi-e, jupoai-e etc. Accentul cade pe rădăcină, la verbele din tipurile IV și V de flexiune: vând, vinzi, vinde, faci, face, fàceți, vìndem, vìndeți, vând; prind, prinzi, prinde, prindem etc. La celelalte verbe, accentul cade pe sufixul tematic, dacă acesta este realizat pozitiv: lucrèz, sosesc, urăsc; cântàți, păreți etc. și pe rădăcina verbului, dacă sufixul tematic este - Ø: cântă, doarme, pàre, coboară etc. Imperfectul Este forma verbală în semnificația căreia aspectul și timpul s-au contopit într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de flexiune: vând, vinzi, vinde, faci, face, fàceți, vìndem, vìndeți, vând; prind, prinzi, prinde, prindem etc. La celelalte verbe, accentul cade pe sufixul tematic, dacă acesta este realizat pozitiv: lucrèz, sosesc, urăsc; cântàți, păreți etc. și pe rădăcina verbului, dacă sufixul tematic este - Ø: cântă, doarme, pàre, coboară etc. Imperfectul Este forma verbală în semnificația căreia aspectul și timpul s-au contopit într-o sinteză în care opozițiile aspectuale au preponderență față de cele temporale. Caracterul specific al imperfectului este exprimarea duratei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi rupt.” (M. Eminescu) Structura morfologică Forma imperfectului este sintetică, constituită din tema de imperfect și dezinențele de număr și persoană: cânta-m, cânta-i, cânta etc. Două sunt formele concrete sub care poate apărea tema perfectului: una construită cu sufixul tematic -a, cealaltă, cu sufixul tematic -ea, în funcție de tipul de flexiune al verbelor și, în mai mică măsură, de structura fonetică a acestora. Sufixul -aface parte din structura temei verbelor din tipul I de flexiune și din clasa 2 a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfologică Forma imperfectului este sintetică, constituită din tema de imperfect și dezinențele de număr și persoană: cânta-m, cânta-i, cânta etc. Două sunt formele concrete sub care poate apărea tema perfectului: una construită cu sufixul tematic -a, cealaltă, cu sufixul tematic -ea, în funcție de tipul de flexiune al verbelor și, în mai mică măsură, de structura fonetică a acestora. Sufixul -aface parte din structura temei verbelor din tipul I de flexiune și din clasa 2 a tipului II: cânt -a -m
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i, cânta etc. Două sunt formele concrete sub care poate apărea tema perfectului: una construită cu sufixul tematic -a, cealaltă, cu sufixul tematic -ea, în funcție de tipul de flexiune al verbelor și, în mai mică măsură, de structura fonetică a acestora. Sufixul -aface parte din structura temei verbelor din tipul I de flexiune și din clasa 2 a tipului II: cânt -a -m cânt -a -i cânt -a etc. cobor -a -m cobor -a -i cobor -a etc. Sufixul -ease cuprinde în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fonetică a acestora. Sufixul -aface parte din structura temei verbelor din tipul I de flexiune și din clasa 2 a tipului II: cânt -a -m cânt -a -i cânt -a etc. cobor -a -m cobor -a -i cobor -a etc. Sufixul -ease cuprinde în structura temei celorlalte verbe: dorm -ea -m dorm -ea -i dorm -ea etc. păr -ea -m păr -ea -i păr -ea etc. vind -ea -m vind -ea -i vind -ea etc. prind -ea -m prind -ea -i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
temei celorlalte verbe: dorm -ea -m dorm -ea -i dorm -ea etc. păr -ea -m păr -ea -i păr -ea etc. vind -ea -m vind -ea -i vind -ea etc. prind -ea -m prind -ea -i prind -ea etc. Observații: Sufixul -eaapare și în structura formelor scrise ale unor verbe precum tăc-ea-m, merg-ea-m etc., dar e doar o expresie grafică, impusă de caracterul africat al consoanei anterioare ¥, ©; sub aspect morfologic, sufixul este -a-: tă¥-a-m, mer©-a-m etc. Dezinențele imperfectului sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prind -ea -m prind -ea -i prind -ea etc. Observații: Sufixul -eaapare și în structura formelor scrise ale unor verbe precum tăc-ea-m, merg-ea-m etc., dar e doar o expresie grafică, impusă de caracterul africat al consoanei anterioare ¥, ©; sub aspect morfologic, sufixul este -a-: tă¥-a-m, mer©-a-m etc. Dezinențele imperfectului sunt aceleași pentru toate verbele și numai în parte deosebite de dezinențele de număr și persoană de la alte timpuri verbale. Specifică imperfectului nu este nici o dezinență, doar omonimia pers. I plural
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dormea-m părea-m vindea-m prindea-m (tu) cânta-i dormea-i părea-i etc. (el) cânta-Ø dormea-Ø etc. (noi) cânta-m dormea-m etc. (voi) cânta-ți dormea-ți etc. (ei) cânta-u dormea-u etc. Accentul cade totdeauna pe sufixul tematic: cântàm, dormeàm, păreàm etc. Perfectul compus Este un timp absolut. Prezintă acțiunea verbală ca încheiată în mod cert într-un moment anterior procesului comunicării: „Eu am citit acest roman.”; în momentul vorbirii „Eu (îl) am (deja) citit (romanul).” Este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pentru toate verbele limbii române, indiferent de tipul de flexiune. Structura temei libere a participiului, însă, este condiționată de tipul și clasa de flexiune la care verbul aparține. Diferențele se produc, pe de o parte, din perspectiva realizării morfologice a sufixului tematic, pe de alta, din perspectiva condiției morfologice a temei însăși: • prezintă sufixul -s, în structura morfologică a temei de participiu verbele din tipul V de flexiune: am mers, ai mers etc., am scris, ai scris etc., am dus, ai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a participiului, însă, este condiționată de tipul și clasa de flexiune la care verbul aparține. Diferențele se produc, pe de o parte, din perspectiva realizării morfologice a sufixului tematic, pe de alta, din perspectiva condiției morfologice a temei însăși: • prezintă sufixul -s, în structura morfologică a temei de participiu verbele din tipul V de flexiune: am mers, ai mers etc., am scris, ai scris etc., am dus, ai dus etc. • prezintă sufixul -t, toate celelalte verbe: am cântat, ai cântat etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alta, din perspectiva condiției morfologice a temei însăși: • prezintă sufixul -s, în structura morfologică a temei de participiu verbele din tipul V de flexiune: am mers, ai mers etc., am scris, ai scris etc., am dus, ai dus etc. • prezintă sufixul -t, toate celelalte verbe: am cântat, ai cântat etc. am părut, ai părutetc., am rupt, ai rupt etc. • pentru verbele cu sufixul tematic -s, tema participiului este o temă liberă, primară, monovalentă: merse (tema perfectului) - mers (tema participiului); • pentru celelalte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de flexiune: am mers, ai mers etc., am scris, ai scris etc., am dus, ai dus etc. • prezintă sufixul -t, toate celelalte verbe: am cântat, ai cântat etc. am părut, ai părutetc., am rupt, ai rupt etc. • pentru verbele cu sufixul tematic -s, tema participiului este o temă liberă, primară, monovalentă: merse (tema perfectului) - mers (tema participiului); • pentru celelalte verbe, tema participiului este o temă liberă secundară, derivată, prin sufixul tematic -t, de la tema primară a perfectului; cânta(tema perfectului) cântat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
părut, ai părutetc., am rupt, ai rupt etc. • pentru verbele cu sufixul tematic -s, tema participiului este o temă liberă, primară, monovalentă: merse (tema perfectului) - mers (tema participiului); • pentru celelalte verbe, tema participiului este o temă liberă secundară, derivată, prin sufixul tematic -t, de la tema primară a perfectului; cânta(tema perfectului) cântat (tema participiului), coborâ(tema perfectului) - coborât (tema participiului), dormi(tema perfectului) - dormit (tema participiului) etc. Fac excepție verbe din tipul V1 de flexiune, care au tema participiului ca temă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în opoziția iterativ-noniterativ, perfectul simplu prezintă caracter non-iterativ; în consecință, acceptă mai greu determinări adverbiale care să exprime peridiocitatea, regularitatea, repetiția. Structura morfologică Este un timp simplu cu o structură sintetică, constituită din tema secundară a perfectului simplu (derivată, prin sufixul -Ø, de la tema primară a perfectului) și dezinențele de persoană și număr. Din perspectiva temei secundare a perfectului simplu, verbele nu se deosebesc între ele; sufixul tematic este pentru toate același: -Ø. Deosebiri există, însă, la nivelul temei primare a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simplu cu o structură sintetică, constituită din tema secundară a perfectului simplu (derivată, prin sufixul -Ø, de la tema primară a perfectului) și dezinențele de persoană și număr. Din perspectiva temei secundare a perfectului simplu, verbele nu se deosebesc între ele; sufixul tematic este pentru toate același: -Ø. Deosebiri există, însă, la nivelul temei primare a perfectului. Sufixele specifice acestei prime teme depind de tipul de flexiune al verbului. În funcție de realizarea concretă a acestui sufix, ele se diferențiază în trei mari grupe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de la tema primară a perfectului) și dezinențele de persoană și număr. Din perspectiva temei secundare a perfectului simplu, verbele nu se deosebesc între ele; sufixul tematic este pentru toate același: -Ø. Deosebiri există, însă, la nivelul temei primare a perfectului. Sufixele specifice acestei prime teme depind de tipul de flexiune al verbului. În funcție de realizarea concretă a acestui sufix, ele se diferențiază în trei mari grupe: • cu sufixul -se-, în structura temei de perfect: verbele din tipul V de flexiune: prinse(tema
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simplu, verbele nu se deosebesc între ele; sufixul tematic este pentru toate același: -Ø. Deosebiri există, însă, la nivelul temei primare a perfectului. Sufixele specifice acestei prime teme depind de tipul de flexiune al verbului. În funcție de realizarea concretă a acestui sufix, ele se diferențiază în trei mari grupe: • cu sufixul -se-, în structura temei de perfect: verbele din tipul V de flexiune: prinse(tema perfectului) - prinsei, prinseși etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este pentru toate același: -Ø. Deosebiri există, însă, la nivelul temei primare a perfectului. Sufixele specifice acestei prime teme depind de tipul de flexiune al verbului. În funcție de realizarea concretă a acestui sufix, ele se diferențiază în trei mari grupe: • cu sufixul -se-, în structura temei de perfect: verbele din tipul V de flexiune: prinse(tema perfectului) - prinsei, prinseși etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele din tipurile III și IV de flexiune: păru(tema
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a acestui sufix, ele se diferențiază în trei mari grupe: • cu sufixul -se-, în structura temei de perfect: verbele din tipul V de flexiune: prinse(tema perfectului) - prinsei, prinseși etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele din tipurile III și IV de flexiune: păru(tema perfectului) - părui, păruși etc. (perfectul simplu); • cu un sufix omonim sufixului de infinitiv și sufixului de prezent plural: -a-, pentru verbele din tipul I de flexiune: cântai, cântași etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]