3,677 matches
-
multor activități chiar pe același interval orar, am oferit în felul acesta publicului posibilitatea de a alege care este “scena” în fața căreia dorește să rămână până la finalul reprezentației. Iar la ultimele ediții toate scenele de joc au fost pline. Toată suflarea orașului este prezentă la parada de deschidere a festivalului. Este unul dintre momentele din programul festivalului care atrage și place foarte mult. Vom fi cu toții acolo. Nu am lipsit în niciun an. Sunt acolo, alături de întreaga echipă” ovidiu dragoman
Festivalul Medieval Cetăţi Transilvane [Corola-blog/BlogPost/100779_a_102071]
-
duh pot fi armonizate considerând că prin actul de creațiune omul a fost făcut, din punct de vedere substanțial, din două părți - materie și spirit, iar funcțional din trei părți, sufletul rezultând din interacțiunea materiei și duhului. Duhul (spiritul) este suflarea directă a lui Dumnezeu și poate fi luminat sau întunecat, iar sufletul are o altă menire, înzestrat fiind cu minte, intelect, voință și capacitate emoțională (sentimente, instincte), partea pentru care divinitatea are un program de răscumpărare. Sufletul este creat de
DACĂ PĂSĂRILE NU VOR CÂNTA, CIORILE VOR CRONCĂNI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344319_a_345648]
-
universului și a vieții pe pământ. Spiritul divin poate îmbrăca formă materială, dar materia nu se poate transforma în spirit divin. Deci duhul omului nu este o formă a materiei negative, cum este cazul sufletului, ci este de origine divină (suflarea lui Dumnezeu). Medicul, neurologul român Constantin Bălăceanu-Stolnici (n. 1923) ne vorbește într-o carte a sa despre evoluția gândirii omului despre suflet: „Posibilitatea existenței unor “suflete” extraterestre nu este exclusă, dat fiind dimensiunile cosmosului. Probabilitatea însă ca ele să apară
DACĂ PĂSĂRILE NU VOR CÂNTA, CIORILE VOR CRONCĂNI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344319_a_345648]
-
atunci ai ridicat spre cer a slavă Aripi măiestre unduind albastru. Viori cântau în inima bolnavă Ce stă captivă-n trupul de sihastru... Și te-au blagoslovit cu neuitarea Căci tu sculptezi cuvântul cu ideea De rimelor le-a tremurat suflarea Când răsari din versul tău femeia! de Gabriela Mimi Boroianu 23.10.2015 Referință Bibliografica: Sculptorul de cuvinte / Gabriela Mimi Boroianu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1758, Anul V, 24 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Mimi
SCULPTORUL DE CUVINTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344409_a_345738]
-
despre prezent, cam despre orice, inclusiv am încercat să scriu epigramă și haiku. De ce ? N-aș putea să-ți spun. Nu mă așez niciodată la masă propunându-mi să scriu. Ideea vine pur și simplu. Câteodată o aștern dintr-o suflare și e foarte bine, alteori, reiau și prelucrez sau renunț la poemul respectiv fiindcă se mai întâmplă și așa. De multe ori sunt stări conflictuale, războiul cel mai mare fiind acela dintre mine și mine. Scriu inclusiv proză”. Admiră multe
IOANA BURGHEL, DIN DRAGOSTE PENTRU POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344391_a_345720]
-
gândurile pe coala de hârtie - gânduri pe care le-am ținut încuiate de de atâta timp, fără să am o altă alternativă de a-mi lumina drumul plin de întuneric prin care treceam. Totul a pornit de la soartă. Am simțit suflarea ei rece. Am privit dincolo de mine și am mers mai departe. Ce jalnic e drumul de unul singur! M-am ridicat contra sorții. Fiind în picioare am ajuns să-i văd ochii. Parșivitatea ei nu m-a speriat, ci și
O INTREITA BUCURIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344387_a_345716]
-
inimile ființele curate cu iubire de Dumnezeu cu iubire pentru spațiul în care am strigat prima dată existenței că suntem vii prezenți mereu întru iubire de frumusețe de curățenie mereu mai înțelepți cu un dram de gând alb pentru întreaga suflare care continuă să spere că ce-i rău transcede întru Voia Lui în bine. La mulți ani suflete românești! Referință Bibliografică: iubind sămânța de român / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1066, Anul III, 01 decembrie 2013
IUBIND SĂMÂNŢA DE ROMÂN de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344453_a_345782]
-
ierburi târzii, iar prin Valea Cireșului trec amintiri, văluri de ceață se-ntind peste apele Câlniștei dintr-un alt veac...singură ating apa cu palmele, o strecor printre gene și-mi descopăr plutind în adâncuri chipul suav, încă neatins de suflarea morții, iar dinspre câmpie aud vocea străbunilor care vin să asculte clopotul inimii - biiing-baaang!...Trupuri de humă și Cer se ridică în vântul de seară, iar Soarele se topește în apa de foc, din care trandafirii sălbatici beau nemurirea și
POEME SFERICE de IULIANA PALODA POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344004_a_345333]
-
o corabie trece, cu pânzele albe și catarg de rubin, iar în vis, licăre steaua iubirii pe cerul de fum! Scriu poeme lângă unicul far, pe când Îngerul vine cu Floarea pustiei în dar și parfum de tămâie pe tâmple și suflare de viață pe pleoape adie, ca un dor, ca o flacără vie, în care Îngerii ascund păsări cu aripi de foc ce se înalță în zori, peste uitare și învață să fie, să zboare și cântă a veșnicie, pe când singuri
POEME SFERICE de IULIANA PALODA POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344004_a_345333]
-
Relatare > ISELIN - DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului Iselin Era noapte. O pânză de negură nesfârșită, secerată din loc în loc de arătări luminoase, apăsa suflarea. Părea o nebuloasă dezmierdată de intimitatea întunericului, o nebuloasă de forme neclare ce preumblau înaltul într-un joc de lumini impure. Printre crăpături mai scăpau sporadic străfulgerări argintoase, răvășind tăcerea cumpănită a nopții. Era atât de liniște... doar undeva în
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
și mai mult acea letargie. Nu îndrazni să se întoarcă, dar își aruncă privirea în oglinda de lângă ușă. Atunci... îl văzu. Părea un soare răsărit din negura vremii, iar pletele blonde îi încadrau ovalul albicios, la fel cum razele îmbrățișează suflarea. Era atât de frumos... atât de nimicitor... atât de aproape.... O contempla impasibil, doar o licărire ardentă a ochilor de un turcoaz înverzit îi trăda simțirea. - Iseliiin... am venit..., murmură prelung vocea profundă a bărbatului, apropiindu-se și mai mult
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
foarte bine. Am mai fost aici de atâtea ori încercând să-mi găsesc urmele pașilor pe insulele amintirilor. Calc pe un pustiu ce-mi aparține, nici vântul nu mă mai poate reuni cu mine, cel pierdut. În zadar mă caut. Suflarea mi-a pierit într-o amintire pe care a inghitit-o timpul. Mă desprind din visare și luna ne privește blând prin fereastră ce am deschis-o către cer. De aici pare doar o planetă mică, iar eu poezie ruptă
ANCORATI IN REALITATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344025_a_345354]
-
vieții ori veșnicu-i mormânt. Nimic și Totul, goluri viteline... Mișcarea, nemișcarea, tălpi de pământ... Oriunde și niciunde, vânt si nevânt Chip fără chip și nimeni sau oricine... Lumina din lumină de Scriptură... Firavii zori ai lumilor deșarte, Ce viață dau, suflare și căldură... Focul dintâi și cel de mai departe E veșnic rai și iad pentru făptură Și-i purgatoriul sufletelor moarte. Sonetul II Precum din fulgere ce-aduc lumină Și din lumină focul se revarsă, Și-a omului gândire e
PRIMA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342793_a_344122]
-
stă,blând,la cerșit, și tremură nătânga, cu scuturări din gene, când mâna și-o așează pe somnu-i înlemnit! Și cade firul vieții din frunza-ncercănată, puzderii de lumini se-aprind pe chip,livid, cu ochii plini de rouă își flutură suflarea, azi îngerii din ceruri i-adorm la cap,zâmbind! Referință Bibliografică: Toamna ultimei frunze / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1788, Anul V, 23 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TOAMNA ULTIMEI FRUNZE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342877_a_344206]
-
în: Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului sâmbătă, 22 aprilie 2017 În orizonturi, cu țărmuri cerebrale, Respiră lumea, sinapse vrându-și sensul, Își duce timpu-n balade abisale, Lumina clipocind în somnul nopții templul. Și strigă fumul suflării, ce strânge, Chemări blestemate îsi chinuie soarta, Chimia vitală se purifică-n sânge Și drumuri tăcute își lunecă șoapta. Cutremur e-n suflet când vibrații se sparg, Tristețile-și scriu povestea de seară, Romanțele-și cântă, în al nopții șirag
SONET VII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342897_a_344226]
-
să mâna credincioasa Mă conduce-n a zilei taină Și-n al clipei curcubeu. Vela se desface tulbure-n bătaia adierii ceasornice Și zbaterea-mi osoasă sporește; Catargul se lovește-n țipete anonime, Dihanii de valuri spumoase Ce invadează seva suflării mele, Gata să mă muște, gata să mă simtă prăpădit, Gata să mă mestece, gata să mă digere... Cu Nun cel veșnic mă îmbrățișez Și cu măști mă învelesc grăbit Să nu fiu înghițit de apele ticăloase - Omăt scutier ce
ALEXANDRU ENACHE [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
a să vitalitate,Cu-a să mâna credincioasăMă conduce-n a zilei tainăși-n al clipei curcubeu.Vela se desface tulbure-n bătaia adierii ceasorniceși zbaterea-mi osoasă sporește;Catargul se lovește-n țipete anonime,Dihanii de valuri spumoaseCe invadează seva suflării mele,Gata să mă muște, gata să mă simtă prăpădit,Gata să mă mestece, gata să mă digere...Cu Nun cel veșnic mă îmbrățișezși cu măști mă învelesc grăbitSă nu fiu înghițit de apele ticăloase -Omăt scutier ce se așterne
ALEXANDRU ENACHE [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
cuvinte făurite, falsuri de pur desparte... Căci la crearea lumii, au ai uitat, tu, oare, bărbatul și femeia erau precum o floare? Din pântecele florii sub raza unui soare, în adierea brizei ce vine de pe mare, născuse rodul humei, prinzând suflare viața, cum se așterne roua pe frunze dimineața! Cum poți, atunci, să spui că m-am născut din tine, când Duhul cel de Viață te-a zămislit din mine? De mii de ani încoace, cine din cine naște, bărbatul din
SCRISOARE CĂTRE FIUL OMULUI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343009_a_344338]
-
minute. Lume multă, cântare aleasă, predică înțeleaptă, încheiată prin miruire și, mai târziu, prin cină. „Cu noi este Dumnezeu!/ Înțelegeți neamuri și vă plecați/ Căci cu noi este Dumnezeu!” Din nou singură în fața altarului, mă străduiam să răpesc și ultima suflare pentru zilele ce vor urma. Sființii Apostoli și cei doi Arhangheli îmi vorbeau despre viitor, despre trecut și aduceau dovada prezentului. Drumul se prefigura lung, finalul său necunoscut, puterile câteodată limitate. Numai umbra stăruia în așteptarea nopții, datoria îndeplinită întărea
ANAMNESIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343004_a_344333]
-
sa mână credincioasă Mă conduce-n a zilei taină Și-n al clipei curcubeu. Vela se desface tulbure-n bătaia adierii ceasornice Și zbaterea-mi osoasă sporește; Catargul se lovește-n țipete anonime, Dihănii de valuri spumoase Ce invadează seva suflării mele, Gata să mă muște, gata să mă simtă prăpădit, Gata să mă mestece, gata să mă digere... Cu Nun cel veșnic mă îmbrățișez Și cu măști mă învelesc grăbit Să nu fiu înghițit de apele ticăloase - Omăt scutier ce
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
Fără să simta iubirea Domnului, Care se preschimbă-n apropierea sfârșitului. Dumezeule mare și sfânt! Nu distruge cugetul omului frânt... De marile vicii excesive Și de groaznicele instincte agresive. Din dragostea Ta cea atotputernică Ai îndeplinit profeția biblică, Aducând profanei suflări Mii de binefaceri și alinări, Prin venirea și jertfa lui Mesia Care a tămăduit lumii toată ticăloșia. Mângâiere În viața cea pământească, Grijile pentru trai sunt multe, Iar sufletul începe să amorțească Din cauza păcătoasei credințe oculte, Pe care oamenii vor
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
himerică existență Ce ispitește ne-ncetat Și nu poate avea mângâiere, Ca un meteor desfigurat, De o groaznică durere, Care l-a cuprins treptat, Cu himere fără frontiere. În vlaga telurică nu există calmare, Decât la Bunul nostru Tată Ceresc, Unde suflarea muribundă poate găsi alinare, Iar argila plină de necurați se arcuiește, De hainele fărădelegi ale cugetării amare Care-n fiecare zi se smintesc. Meteorule, nu-ți pierde al tău spirit! Întoarce-te la Dumnezeu și comuniunea harică, Ce te oprește
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
cazne cumplite, Ce-i împingea-n hăul fără fund al pierzării Nemaiputând vedea lumina astrului divin. În noaptea cea întunecoasă, Vega, se arată-n genuna nopții, Întinzându-și brațele luminoase Și, vestind marea venire a Domnului, Care va mântui toată suflarea omenească Și va lua asupra Sa toate nelegiuirile noastre. În ieslea cea săracă, O lumină coboară din cer Și îngerii încep să cânte venirea lui Mesia, Care era așteptată atât de mult de oameni. Magii și păstorii, venind înaintea Domnului
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
În trecerea multor ani, Oamenii înebuniți după bani, Se aruncă-n cugetul fărădelegii, Umplându-și mințile de înșelătoare aspirații, Care nu doresc căință Și vor să rămână-n amăgitoarea conștiință - Răutăciosse fulgere ce emană prostie. Odată cu împlinirea profețiilor Mesianice, Telurica suflare este iertată de greșelile diabolice, Iar Dumezeu a dat mari taine apostolilor, Îndreptând cugetele aștrilor, Prin puterea Duhului Sfânt, Care a distrus împărăția balaurului înfrânt. Povățuitorii adevărați sunt ai Domnului ucenici Și sunt permanent dornici, Să îndrume pe calea cea
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
mai mari bogății Care le cuprind în mrejele aroganței Și le aruncă-n poftele abundenței. Pe fiece zi trecătoare, Meteorii se afundă-n vicii amare, Stingându-le divina lumină, Care-i lasă-n întunecimea meschină. Învățătura satanică devine lege Și suflarea muribundă alege, Să-și risipească traiu-n păcate, Ca un sălbatic fără moralitate. Mândria, invidia, îmbuibarea... Aduc mari agonii peste toată omenirea, Care se apropie de groaznicul sfârșit, Unde astrele mor negreșit. Sufletelor, nu vă depărtați de la credința creștină! Plecați de lângă
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]