3,177 matches
-
spre ușă. ― Stai! i-am spus. Ador uzinele. Sunt din Detroit. Asta e un fel de Ansel Adams pentru mine. ― Acum ai văzut-o, spuse ea, gonindu-mă afară, Încântată, stânjenită, zâmbind, Încăpățânată. ― Am un Bernd and Hilla Becher În sufragerie, m-am lăudat eu. ― Ai un Bernd and Hilla Becher? Încetă să mă mai Împingă. ― E o fabrică veche de ciment. ― Bine, fie, spuse Julie, Înduplecându-se. Pozez fabrici. Asta fac. Fabrici. Astea sunt uzinele I.G. Farben. Se Încruntă. ― Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
gata să Înceapă. În acea clipă Desdemona s-a ridicat de la masa din bucătărie și, cu o expresie de mânie triumfală, a făcut această declarație gravă: ― Dumnezeu a adus asupra noastră judecata pe care o merităm. S-a dus În sufragerie, unde a Îndreptat În trecere o pernă de la canapea, apoi a urcat scările până În dormitor. Acolo s-a dezbrăcat și și-a pus cămașa de noapte, deși era de-abia ora zece dimineața. Și apoi, pentru prima oară de când fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
negri servili (ale căror zile erau numărate) și alarme antiefracție (a căror popularitate de-abia Începea să crească). Bunicul meu rămase totuși tăcut În timpul În care făcu turul impresionantei case noi a fiului său. ― Ce zici cât e de mare sufrageria asta? Îl Întrebă Milton. Hai, așază-te. Fă-te comod. Tessie și cu mine vrem ca tu și mami să vă simțiți ca acasă. Acum, că te-ai pensionat... ― Cum m-am pensionat? ― Mă rog, semipensionat. Acum, că poți s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Sus, În pod, Desdemona și Lefty au luat-o de la capăt. Ca și povestea mea. Pentru că acum Capitolul Unsprezece, fratele meu În vârstă de cinci ani, și Jimmy Papanikolas țin fiecare În mână câte-un ou roșu. Pe masa din sufragerie stă un bol plin cu alte ouă, vopsite În culoarea sângelui lui Hristos. Ouă roșii stau aliniate și de-a lungul policioarei de pe cămin. Atârnă În săculeți de plasă deasupra ușilor. Zeus a eliberat toate viețuitoarele dintr-un ou. Ex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
1967 am Împlinit șapte ani. Anul 1967 a marcat sfârșitul multor lucruri În Detroit, dar printre acestea s-au numărat și filmele de familie ale tatălui meu. „Callie Împlinește 7 ani“ a fost ultima peliculă a lui Milton. Scena e sufrageria noastră, Împodobită cu baloane. Pe capul meu stă obișnuitul coif. Capitolul Unsprezece, care are doisprezece ani, nu stă cu fetele și cu băieții la masă, ci stă rezemat de perete și bea punch. Diferența de vârsta dintre noi a Însemnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
știi mai bine. Dar acuzația lui Marius mă deranja. După aceea am Început să-l urmăresc pe tatăl meu cu mai multă atenție. Am observat cum Încuia Întotdeauna ușile de la mașină când treceam prin cartierul negrilor. L-am auzit În sufragerie duminica: ― N-au grijă de proprietățile lor. Lasă totul să se ducă dracului. Săptămâna următoare, când Lefty m-a dus la bufet, am conștientizat mai tare ca niciodată spinările late ale polițiștilor de la tejghea. I-am auzit cum glumeau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
spunea: ― Ce ți-am zis eu de kilowați? O vreme am trăit cu un singur bec, pe care Milton Îl muta dintr-o cameră În alta. ― Așa pot să controlez cât curent consumăm, spunea el, Înșurubând becul În lampa din sufragerie ca să ne așezăm la masă. ― Nu-mi văd mâncarea, se plânse Tessie. ― Cum adică? răspunse Milton. Asta se numeștea ambianță. După desert Milton scotea o batistă din buzunarul de la spate, deșuruba becul fierbinte și, aruncându-l În sus ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din Garda Națională trag și ei, bărbatul cade, iar picioarele i se izbesc de scările ieșirii de incendiu. Imediat după aceea, o altă lumină se aprinde pe cealaltă parte a străzii. Milton ridică privirea și-l vede pe Morrison În sufragerie, aprinzându-și o țigară. Aprinzându-și un Parliament cu chibriturile cu dungi de zebră. ― Nu! strigă Milton. Nu!... Și Morrison, dacă aude ceva, se gândește că nu-i decât o altă alocuțiune Împotriva fumatului, dar, hai să fim sinceri, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
miros puternic de nou. Parcă stăteai În portofelul cuiva. Nu ne-am mișcat imediat de pe loc. Am rămas parcați, de parcă ar fi fost de-ajuns numai să stai În mașină, de parcă acum, că era a noastră, puteam să uităm de sufragerie și să stăm pe alee În fiecare seară. Milton a pornit motorul. Cu schimbătorul de viteze În poziția de parcare, ne-a arătat minunile. A deschis și a Închis geamurile, apăsând un buton. A Încuiat ușile, apăsând un altul. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de locuință. ― Stephanides. Ce fel de nume e acesta? ― Grecesc. ― Grecesc. Ce interesant! Gingia superioară se arată din nou și domnișoara Marsh notează ceva În carnețel. Apoi Își continuă turul casei. ― Cameră de zi la demisol. Seră lipită de zona sufrageriei. Și, după cum puteți vedea, casa are o mulțime de ferestre. ― Ba chiar este toată o fereastră, domnișoară Marsh. Milton se apropie de geam și privește curtea din spate. Între timp, la câțiva pași În spatele lui, domnișoara Marsh Îl scrutează atentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cuiva care trecea pe coridorul de deasupra. Sau puteai să spionezi pe cineva care era jos, În camera de zi. ― Unde sunt dulapurile? a Întrebat Tessie de Îndată ce-am intrat. ― Dulapurile? ― Bucătăria e la un milion de kilometri de sufragerie, Milt. De câte ori vrei să iei o Îmbucătură, trebuie să cutreieri toată casa. ― Lasă că facem condiție fizică. ― Și acum trebuie să găsesc perdele pentru geamurile astea? Nu există perdele atât de mari. Toată lumea vede Înăuntru! ― Gândește-te așa: noi vedem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
valorile lor. Capitolul Unsprezece spuse că el era Împotriva materialismului. ― Ție nu-ți pasă decât de bani, Îi spuse el lui Milton. Eu nu vreau să trăiesc așa. Făcu un gest care cuprinse toată camera. Capitolul Unsprezece avea ceva Împotriva sufrageriei noastre, Împotriva a tot ce aveam, Împotriva a tot ce adunase Milton. Era Împotriva lui Middlesex! Apoi țipete; și Capitolul Unsprezece Îi spuse două cuvinte lui Milton, unul Începând cu t, și unul Începând cu f; și alte țipete; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ou Fabergé, se plimba prin biserică, dându-ne binecuvântarea Domnului. Câteodată cădelnița lui scotea atâta fum, Încât părea că părintele Mike are capacitatea de a se Înfășura În pâclă. Când pâcla se Împrăștia Însă, mai târziu În aceași după-amiază, În sufrageria noastră, redevenea bărbatul scund, timid, În haine negre din poliester, cu guler de plastic. Autoritatea mătușii Zoë mergea În sens invers. La biserică era supusă. Pălăria rotundă și gri pe care o purta arăta ca un capăt de șurub, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
repede! spuse ea. Nu vrem să se-ntâmple vreun accident neplăcut. Când m-am Închis Într-o cabină de toaletă, știrile despre invazia turcească În Cipru ajunseseră deja În Statele Unite. Când Tessie și cu mine am ajuns și noi acasă, sufrageria era plină de bărbați care țipau. ― Vasele noastre de război stau aproape de coastă, ca să-i intimideze pe greci, zbiera Jimmy Fioretos. ― Normal că stau aproape de coastă, spunea acum Milton. Ce-ai vrea? Vine junta și-l dă pe Makarios afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mea natală, Milton. Și despre adevăratul cămin al părinților tăi. Musafirii au plecat. Nu s-au mai Întors. Jimmy și Phyllis Fioretos. Gus și Helen Panos. Peter Tatakis. Buickurile au plecat de pe Middlesex, lăsând În urmă un gol apăsător În sufrageria noastră. De atunci n-au mai fost mese de duminică. Nici bărbați năsoși suflându-și nasurile ca niște trompete În surdină. Nici femei care să mă piște de obraji și care arătau ca Melina Mercouri În anii ei târzii. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de duminică. Nici bărbați năsoși suflându-și nasurile ca niște trompete În surdină. Nici femei care să mă piște de obraji și care arătau ca Melina Mercouri În anii ei târzii. Dar, mai ales, n-au mai fost dezbateri În sufragerie. N-au mai fost certuri și exemple și citate din morții celebri și critici la adresa viilor nedemni. De pe canapelele noastre nu s-a mai dirijat guvernul. Nu s-a mai modernizat sistemul fiscal și nici n-au mai fost contradicții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
privea cu ochii mijiți, legănându-se pe călcâie. ― Mergem jos? am Întrebat În cele din urmă. ― Ce? Ah, chiar! Da. Hai să mergem. Jerome se Întoarse și o luă la goană. L-am urmat jos, trecând prin bucătărie. Pe când traversam sufrageria, am auzit voci afară. ― Așa că Selfridge, tăntălăul ăla, borăște, spunea Rex Reese. Nici măcar n-ajunge În baie. Borăște direct pe bar. ― Nu-mi vine să cred! Selfridge! Era Obiectul, care, striga amuzată. ― Voma În valuri. Direct În cocteilul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Oglinzile și ferestrele șiroiau. Prosoapele se umeziseră. Am folosit toate felurile de săpun pe care le aveam la Îndemână: Lifebuoy, Ivory, plus o marcă rustică, locală, care era ca șmirghelul. M-am Îmbrăcat și am coborât scările În liniște. Traversând sufrageria, am observat o pușcă veche de vânătoare deasupra șemineului. Încă o pușcă pe perete. Am trecut tiptil pe lângă ea. În bucătărie, Obiectul mânca fulgi de porumb și citea o revistă. N-a ridicat privirea când am intrat. Mi-am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mă lase singură. Jerome era și el plecat cu prietenii. Așa că am luat cina cu părinții Obiectului. În acea seară am fost prea tristă ca să-i farmec pe adulți. Am mâncat În liniște și după aceea m-am așezat În sufragerie și m-am apucat să citesc o carte, chipurile. Ceasul ticăia. Noaptea se urnea cu greu, scârțâind din Încheieturi. Când am simțit că o iau razna, m-am dus la baie și mi-am dat cu apă pe față. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
aproape șaptezeci de ani. ― Cred că avem loc pentru tine, spune ea. Cu câteva clipe mai Înainte fusesem pe Autostrada 80, În vestul statului Iowa. Dar acum, cărându-mi gemantanul pe acest vapor al preriei, mă trezesc dintr-o dată În sufrageria familiei Bresnick. Fotografii Înrămate cu copiii lor atârnă pe pereți, alături de reproduceri din Chagall. Istoria lui Winston Churchill, la care lucrează Myron În timpul nopții, când se opresc, stă pe măsuța de cafea. Myron e un vânzător de piese de schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
venit cu mașina din Birmingham ca să ia masa cu Milt și cu Tessie. Jimmy și Phyllis Fioretos aduceau koulouria și Înghețată. Invadarea Ciprului parcă nici nu avusese loc. Femeile se adunau În bucătărie, pregătind de mâncare, iar bărbații stăteau În sufragerie, purtând conversații cu voce scăzută. Milton aduse butelcile prăfuite din bar. Scoase sticla de Crown Royal din sacul ei de catifea purpurie și o oferi musafirilor. Vechiul nostru joc de table a fost scos de sub un teanc de alte jocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
care Îl condamnase pe părintele Mike la eternul statut de rudă mai săracă, obligat fiind să Îndure lipsa de respect a lui Milton, acceptându-i În același timp ospitalitatea și fiind constrâns să Își ducă un scaun de la masă În sufragerie dacă voia să stea jos. Da, a fost un șoc imens pentru Milton să-l descopere pe cumnatul său pe peronul gării. Dar, În același timp, acum totul se lega. Era clar de ce răpitorul voise să se tocmească la preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
așteptat. Apoi, În cele din urmă, a spus: ― Bine. ― Bine? am Întrebat. A dat din cap. ― Bine, am spus. Așa că am plecat de la muzeu și ne-am dus la mine În apartament. Am mai băut ceva. Am dansat Îmbrățișați În sufragerie. Și apoi am condus-o pe Julie În dormitor, unde nu mai condusesem pe nimeni de foarte multă vreme. A stins luminile. ― Stai un pic, am spus. Le stingi din cauza ta sau din cauza mea? ― Din cauza mea. ― De ce? ― Pentru că sunt o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
merge foarte bine. Frigiderul, nu mâncarea. Atunci când Imperiul dăinuia, lucrurile se făceau bune și de durată. Standardele de calitate erau foarte exigente și bunurile erau foarte căutate. Acum, totul se strică în mai puțin de un an. Iau mâncarea în sufragerie și mă așez confortabil în fața televizorului. Nu mai este în prim plan Protopopescu. El stă în spatele camerei și comentează ce se întâmplă. Masa lungă, acoperită de o pânză albastru închis, este treptat ocupată de diferiți membri ai Ministerului. Deși mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Întîmplă să vorbesc În somn. Nu-ți umpli pipa? — Încerc să fumez mai puțin. — De ce? Nu știu... Încerc și să beau mai puțin. — Stai jos. Pardon se așeză și el și, la birou, arăta a medic mai mult decît În sufragerie sau În salon. — Ascultă-mă cu atenție. Nu ești bolnav și te bucuri de o sănătate excepțională, avînd În vedere vîrsta și activitatea. Asta să-ți intre bine În cap o dată pentru totdeauna. Nu mai da importanță cînd te jenează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]