1,440 matches
-
în cazul personalității sinucigașilor. Personalitatea sinucigașilor prezintă anumite dispoziții specifice, mai sus prezentate, cu caracter latent. Acestea se pot manifesta „în act” printr-o gamă largă de aspecte numite de specialiștii în problemă, funcții suicidare. Acestea sunt următoarele: 1) Funcția suicidară: se exprimă prin tendințele autoagresive ale individului (automutilări, operații chirurgicale repetate efectuate la cererea bolnavului, asceză, posturi prelungite și nejustificate etc.). Acestea reprezintă formele de suicid cronic (E. Menninger) orientate asupra propriei persoane. 2) Funcția heteroagresivă: este o formă care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
M. Quidu distinge următoarele tipuri de suicid: a) Suicidul reușit, acțiune autoagresivă complet realizată, urmată de moartea persoanei respective. b) Tentativă de suicid, considerată ca act incomplet, eșuat, nerealizat ca finalitate. c) Amenințarea cu suicidul, ca o formă de „pre-tentativă suicidară”. d) Ideea de suicid, ca formă de reprezentare mintală a actului suicidar. e) Șantajul suicidar, în cazul căruia între motivele suicidului și modalitatea de realizare a acestuia nu există o concordanță cantitativ-calitativă, persoana respectivă căutând să obțină niște „avantaje personale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
complet realizată, urmată de moartea persoanei respective. b) Tentativă de suicid, considerată ca act incomplet, eșuat, nerealizat ca finalitate. c) Amenințarea cu suicidul, ca o formă de „pre-tentativă suicidară”. d) Ideea de suicid, ca formă de reprezentare mintală a actului suicidar. e) Șantajul suicidar, în cazul căruia între motivele suicidului și modalitatea de realizare a acestuia nu există o concordanță cantitativ-calitativă, persoana respectivă căutând să obțină niște „avantaje personale” prin amenințarea cu suicidul. Este de fapt, din punct de vedere psihanalitic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de moartea persoanei respective. b) Tentativă de suicid, considerată ca act incomplet, eșuat, nerealizat ca finalitate. c) Amenințarea cu suicidul, ca o formă de „pre-tentativă suicidară”. d) Ideea de suicid, ca formă de reprezentare mintală a actului suicidar. e) Șantajul suicidar, în cazul căruia între motivele suicidului și modalitatea de realizare a acestuia nu există o concordanță cantitativ-calitativă, persoana respectivă căutând să obțină niște „avantaje personale” prin amenințarea cu suicidul. Este de fapt, din punct de vedere psihanalitic, o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
concordanță cantitativ-calitativă, persoana respectivă căutând să obțină niște „avantaje personale” prin amenințarea cu suicidul. Este de fapt, din punct de vedere psihanalitic, o formă de transfer cu implicații privind responsabilitatea morală pentru actul de suicid asupra altor persoane. f) Echivalențele suicidare sau „suicidul mascat” se manifestă prin: refuzul aplicării unui tratament, refuzul transfuziei de sânge, greva foamei, toxicomanii, jocul cu moartea, cascadoria etc. F. Achille-Delmas apreciind complexitatea actelor de suicid și marea diversitate a acestora, susține că o definiție care să
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prezența, unui pericol, în care intră: fuga, doliul, pedeapsa legată de culpabilitatea reală sau imaginară. b) Sinuciderile agresive, ca forme de agresivitate sublimată, orientată împotriva altuia, sau „proiectată” asupra unei alte persoane sau a unui obiect: răzbunare, crimă, șantaj, apel suicidar. c) Sinuciderile jertfă, ca formă de autorenunțare la propria sa existență, având semnificația unui ideal simbolic realizat. Ele apar sub următoarele forme: sacrificiul, trecerea de la starea actuală la o alta considerată ca ideală. d) Sinuciderile lucide au caracter de ordalii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ideală. d) Sinuciderile lucide au caracter de ordalii sau de jocuri: ordalia ca probă, jocul cu propria sa viață. Dimensiunile socio-culturale și morale ale suicidului completează și nuanțează aspectele mai sus menționate referitoare la modalitățile de a interpreta semnificația actelor suicidare. La începutul secolul XX, sub influența spiritului romantic, L. Proplal face interesante aprecieri de ordin moral-religios și socio-cultural asupra sinuciderilor. Orice act suicidal se înscrie în contextul mentalității istorice a unei epoci. Fiecare epocă are „modelele sale de suicid”. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
epocă are „modelele sale de suicid”. Pentru epoca romantică, de care se ocupă în mod special, aduce ca exemple sinuciderea lui Werther (J. W. Goethe) și a lui Raphael (A. de Lamartine). Încercând să găsească o „justificare morală” a actelor suicidare, nepatologice, A. Bayet, vorbește despre o „morală diferențiată”, care să ofere „permisiunea suicidului”. Tema este reluată ulterior, în deceniul al șaptelea al secolul XX de T. Kotarbinski, oferind suicidul ca o formă de rezolvare pentru „o viață demnă” a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un studiu deosebit de amplu consacrat suicidului, W.Poldinger delimitează din punct de vedere clinico-psihiatric trei etape principale în organizarea, desfășurarea și finalizarea conduitei suicidale. Acestea sunt următoarele: 1) Sindromul presuicidar, în care sunt cuprinse totalitatea transformărilor psihopatologice care preced „criza suicidară”, reprezentate prin următoarele aspecte: a) Faza de pregătire care constă din următoarele: - izolarea socială a individului, - o stare de tensiune agresivă, difuză, nespecifică, intrapsihică, - existența unor situații cu rol de „inducție sugestivă” (lecturi literare, filme, emisiuni TV, cazuri similare în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor situații cu rol de „inducție sugestivă” (lecturi literare, filme, emisiuni TV, cazuri similare în familie sau anturaj luate ca „modele sugestive”). b) Faza de ambivalență care constă din următoarele: - oscilarea între to be or not to be, - dispoziție afectivă suicidară, - apariția și dezvoltarea ideilor de suicid, - ezitare, - căutarea sau formularea exactă a „motivelor de suicid” ca o formă de „autoexplicare” a actului față de sine și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
be or not to be, - dispoziție afectivă suicidară, - apariția și dezvoltarea ideilor de suicid, - ezitare, - căutarea sau formularea exactă a „motivelor de suicid” ca o formă de „autoexplicare” a actului față de sine și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis. 3) Etapa post-critică este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exactă a „motivelor de suicid” ca o formă de „autoexplicare” a actului față de sine și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis. 3) Etapa post-critică este cea care urmează după „descărcarea tensiunii pulsionale suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicid” ca o formă de „autoexplicare” a actului față de sine și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis. 3) Etapa post-critică este cea care urmează după „descărcarea tensiunii pulsionale suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte: - stare de epuizare emoțional-afectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sine și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis. 3) Etapa post-critică este cea care urmează după „descărcarea tensiunii pulsionale suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte: - stare de epuizare emoțional-afectivă, - sentiment de culpabilitate, - sentiment de rușine și regret, - dorința
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis. 3) Etapa post-critică este cea care urmează după „descărcarea tensiunii pulsionale suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte: - stare de epuizare emoțional-afectivă, - sentiment de culpabilitate, - sentiment de rușine și regret, - dorința de a ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte: - stare de epuizare emoțional-afectivă, - sentiment de culpabilitate, - sentiment de rușine și regret, - dorința de a ascunde actul comis. Separat însă de aceste aspecte post-suicidare, în cazul în care „pulsiunea suicidară” nu s-a descărcat, sau individul care a comis actul suicidar este în continuare „încărcat afectiv”, în faza post-suicidară notăm urătoarele aspecte: - regretul nereușitei actului de suicid, - culpabilizarea celor care l-au salvat de la moarte, - dorința de a repeta gestul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stare de epuizare emoțional-afectivă, - sentiment de culpabilitate, - sentiment de rușine și regret, - dorința de a ascunde actul comis. Separat însă de aceste aspecte post-suicidare, în cazul în care „pulsiunea suicidară” nu s-a descărcat, sau individul care a comis actul suicidar este în continuare „încărcat afectiv”, în faza post-suicidară notăm urătoarele aspecte: - regretul nereușitei actului de suicid, - culpabilizarea celor care l-au salvat de la moarte, - dorința de a repeta gestul suicidar pentru a muri. Aspectele descrise mai sus privind etapele desfășurării
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu s-a descărcat, sau individul care a comis actul suicidar este în continuare „încărcat afectiv”, în faza post-suicidară notăm urătoarele aspecte: - regretul nereușitei actului de suicid, - culpabilizarea celor care l-au salvat de la moarte, - dorința de a repeta gestul suicidar pentru a muri. Aspectele descrise mai sus privind etapele desfășurării actului suicidar sunt expuse în schema de la pagina 326???. Fig. pg. ms. 326 Idei de suicid Ambivalență Adoptarea deciziei cu trecerea la act Suicid Faza de pregătire Faza de ambivalență
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în continuare „încărcat afectiv”, în faza post-suicidară notăm urătoarele aspecte: - regretul nereușitei actului de suicid, - culpabilizarea celor care l-au salvat de la moarte, - dorința de a repeta gestul suicidar pentru a muri. Aspectele descrise mai sus privind etapele desfășurării actului suicidar sunt expuse în schema de la pagina 326???. Fig. pg. ms. 326 Idei de suicid Ambivalență Adoptarea deciziei cu trecerea la act Suicid Faza de pregătire Faza de ambivalență Trecerea la act Suicidația Suicidația Traumatizația 28. PSIHOZELE ENDOGENE III (Grupa psihozelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
30-45 de ani și evoluție lentă de 20-30 de ani. Din punct de vedere clinic, aceasta constă dintr-un sindrom coreic cronic, la care se asociază tulburări psihice diferite: tulburări de caracter, iritabilitate, mânie, variații ale dispoziției afective, depresii, raptusuri suicidare, deficit intelectual lent și progresiv, apatie, lipsă de inițiativă similară celei din cursul demenței Pick. 6) Boala Parkinson Aceasta este o afecțiune degenerativă ereditară și familială. Din punct de vedere clinic se caracterizează printr-un sindrom motor extrapiramidal hipertonic-hipokinetic. Evoluție
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
infecții, intoxicații, situațiile de dependență, de factură masochistă, situații de dominare, tiranice, de factură sadică, situațiile de delincvență, antisociale sau sociopatice, situația de culpabilitate exprimată prin sentimentul de vinovăție asociat cu o stare depresivă, desgust de viață, idei sau acte suicidare, situația de izolare datorată claustrării forțate, autoizolare, închidere în sine, asceză, recluziune, situația frustrantă, legată de un obstacol, interdicție sau constrângere, situațiile de refugiu, de tipul toxicomanilor, alcoolismului, fugi sau vagabondaj, situațiile de criză, datorate unor stări de anomie socială
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavi deliranți, constând în supraevaluarea calităților personale. Melancolie: tulburare psihopatologică caracterizată prin dispoziție tristă, viziune pesimistă, inactivitate, idei delirante de negație și catastrofice, durere morală, monoideism trist, izolare morbidă, pierderea inițiativei și a dorinței de a trăi, idei și acte suicidare. Menopauză: oprirea definitivă a ciclului menstrual la femeie. Vârsta critică de intrare în perioada de involuție. Este corespondentul andropauzei la bărbat. Mentismul: stare patologică caracterizată prin derularea rapidă a unor imagini cu caracter angoasant, incoercibil, asupra cărora bolnavul nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a simptomelor depresive și anxioase ce determină comportamente autoagresive. Datele obținute au fost analizate În funție de următoarele variabile: variabile demografice: sex, varstă, stare civilă, mediu de rezidență, nivelul de școlarizare, statut profesional, etnie, confesional; modalitați de producere a actului suicidar; antecedente medicale; alcoolemia. III.REZULTATE SI CONCLUZII 1.Dinamica deceselor prin suicid pe perioada cercetată (tabelul 1) Analizând dinamica sinuciderilor pe perioada studiată, raportate la mortalitatea generală se observă o creștere accentuată a numărului de sinucideri, datorată evoluției situației economice
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
tabelul 3). Prezentul studiu Înregistrează o oarecare marjă de incertitudine datorită imposibilității de a lua În calcul și cazurile de deces prin Înec, cădere de la Înălțime, intoxicație alcoolică, decese aparent involuntare, cărora nu li s-a putut stabili existența motivației suicidare. 3. Dinamica sinuciderilor pe grupe de vârstă (tabelul nr. 4) Studiile din literatura de specialitate susțin Înregistrarea unei creșteri semnificative a sinuciderilor odată cu Îmbătrânirea. Statisticile O.M.S. (1994) reliefează o incidență de 50% , relativ stabilă a sinuciderilor Între 18-25 de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
o rată În scădere la cei peste 70 de ani pe perioada 2000iulie 2003, după ce a Înregistrat o oarecare creștere Între anii 19951999, scădere Înregistrată și la grupele de vârstă Între 21-30, 31-40 și 51 60 de ani; un risc suicidar crescut la grupele de vârstă 41-50 de ani (216 cazuri 27,8 %) și 5160 de ani (194 cazuri-22,3%), grupe la care suicidul este corelat cu uzul și abuzul de alcool, respectiv cu depresia asociată și complicată cu alcoolismul; o
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]