2,421 matches
-
voi che non peccò, la prima pietra scagli.“ (Care dintre voi nu a păcătuit, să arunce primul piatră!) devin cuvintele prin care Stiffelio își va ierta public soția de păcatul adulterului. Principalele arii din opera Stiffelio Cavatina Di qua varcando sul primo albore - din actul I, scena 1 Rezumat : Stiffelio s-a întors din misionariat și povestește asistenței evenimentele din timpul călătoriei. El se referă și la un matelot care l223 a vizitat pentru a-i relata despre un incident în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
apparì! Lasciai l' Iberia, la Corte lasciai, di Filip sfidando îl tremendo furore, confuso nel corteo del regio ambasciador; potei mirar l' alfin, la bella fidanzata! colei che vidi pria regnar sull' alma mia, colei, che per l' amor, regnerà sul mio cor! Io la vidi, al suo sorriso scintillar mi parve îl sole; come l' alma al paradiso schiuse a lei la speme, îl vol. Tânta gioia a me prometto 387 che s' inebria questo cor; Dio, sorridi al nostro
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu-l jelească, pentru că se vor regăsi împreună în Ceruri. Per me giunto è îl dì supremo, Per me giunto è îl dì supremo, no, măi più ci rivedrem; ci congiunga Iddio nel ciel, Ei che premia i duoi fedel'. Sul tuo ciglio îl pianto io miro; lagrimar così perchè? No, fă cor, no, fă cor, l' estremo spiro lieto è a chi morrà per te. Romanța Ah, je meurs, l'ăme joyeuse (Io morrò, mă lieto în core) - din actul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
întorc la țară ei iubita, Franța, unde i s-a înfiripat iubirea pentru Carlo. 394 Tu che le vanità, Tu che le vanità conoscesti del mondo, e godi nell' avel îl riposo profondo, se ancor și piange în cielo, piangi sul mio dolore, e porta îl pianto mio al trono del Signor, Carlo qui verrà, sì! che parta e scordi omai... A Posa di vegliar șui giorni suoi giurai. Ei segua îl suo destin, la gloria îl traccerà. Per me, la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ho vinto! Celeste Aida, forma divină, Mistico serto di luce e fior, Del mio pensiero tu șei regina, Tu di mia vită șei lo splendor. Îl tuo bel cielo vorrei ridarti, Le dolci brezze del patrio suol : Un regal serto sul crin posarti, Ergerti un trono vicino al sol, 411 Aria Ritorna vincitor! din actul I, scena 1 Rol : Aida, fiica regelui Etiopiei Voce : soprana Fach : soprana dramatică Loc de desfășurare : Un hol din Palatul Faronului din Memphis. Rezumat: Radames, pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
croce! Ahimè! Più orrendo d'ogni orrenda inguiria dell' ingiuria è îl sospetto. Nell' ore arcane della suà lussuria (e a me furate!) m'agitava îl petto forse un presagio! Ero baldo, giulivo. Nulla sapevo ancoră; io non sentivo 427 sul suo corpo divin [dolce] che m'innamora e șui labbri mendaci gli ardenți baci di Cassio! Ed oră! ed oră. . . Oră e per sempre addio sânte memorie, addio, sublimi încânți del pensier! Addio schiere fulgenti, addio vittorie, dardi volanți e
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
gli ardenți baci di Cassio! Ed oră! ed oră. . . Oră e per sempre addio sânte memorie, addio, sublimi încânți del pensier! Addio schiere fulgenti, addio vittorie, dardi volanți e volanți corsier! Addio, vessillo trionfale e pio, e diane squillanti în sul mattin! Clamori e cânți di battaglia, addio! Della gloria d'Otello è questo îl fin. Sciagurato! mi trova una prova secura che Desdemona è impura. . . Non sfuggir! nulla ți giova! Vo' una secura, una visibil prova! O sulla tua testa
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Fach : soprana lirica Loc de desfășurare : Desdemona relatează Emiliei povestea servitoarei mamei sale, Barabara, care fusese părăsita de iubitul ei. Mia madre aveva una povera ancella, Mi părea. M'ingiungse di coricarmi e d'attenderlo. Emilia, te ne prego, Distendi sul mio letto la mia candida veste nuziale. Senti! Se pria di te morire dovessi Mi seppellisci con un di quei veli. Son mesta tanto, tanto. 429 Mia madre aveva una povera ancella Innamorate w bella; Era îl suo nome Barbara
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
uom che poi l'abbandonò, cantava una canzone; La canzone del Salice. Mi disciogli le chiome. Io questa seră ho la memoria plena di quella cantilena. "Piangea cantando nell'erma landa, piangea la mesta. O Salce! Salce! Salce! Ședea chinando sul sen la testa! Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl salce funebre sarà la mia ghirlanda." Affrettati; fra poco giunge Otello. "Scorea noi rivi fra le zolle în fior, gemea quel core affranto, e dal le coglia le sgorgava îl cor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
innamorando l'aer antelucano Con altra voce al suo fonte rivola. Quivi ripiglia suon, mă la sua vura Tende sempre ad unir chi lo disuna Così baciai la disïata bocca! Mă îl canto muor nel bacio che lo tocca. Aria Sul fil d'un soffio etesio din actul III, scena 2 Rol : Nannetta, fiica lui Ford Vocet : soprana Fach : soubrette Loc de desfășurare : Parcul Windsor, Windsor, Anglia, început de secol 15 Rezumat: Nannetta, deghizata în Zână din Povești, isi cheamă celelalte
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
scena 2 Rol : Nannetta, fiica lui Ford Vocet : soprana Fach : soubrette Loc de desfășurare : Parcul Windsor, Windsor, Anglia, început de secol 15 Rezumat: Nannetta, deghizata în Zână din Povești, isi cheamă celelalte zâne să iasă din pădure și să danseze. Sul fil d'un soffio etesio, Sul fil d'un soffio etesio scorrete, agili larve; fra i râmi un baglior cesio d'alba lunare apparve. Danzate! E îl passo blândo misuri un blândo suon, la magiche accoppiando carole alla canzon. Erriam
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ford Vocet : soprana Fach : soubrette Loc de desfășurare : Parcul Windsor, Windsor, Anglia, început de secol 15 Rezumat: Nannetta, deghizata în Zână din Povești, isi cheamă celelalte zâne să iasă din pădure și să danseze. Sul fil d'un soffio etesio, Sul fil d'un soffio etesio scorrete, agili larve; fra i râmi un baglior cesio d'alba lunare apparve. Danzate! E îl passo blândo misuri un blândo suon, la magiche accoppiando carole alla canzon. Erriam sotto la lună , scegliendo fior da
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
apă de la robinet, să se răcească, apoi se asezonează cu verdețurile marinate, ardeiul gras, cașcavalul și măslinele tăiate rondele. Se umplu roșiile cu această compoziție, se așază deasupra căpăcelele și se servesc. Rulouri cu anghinare Ingrediente pentru 6 persoane • un sul de foi de aluat subțire (Pasta fillo) • 7 bucăți de anghinare • 150 g urdă tare • parmezan ras • coriandru măcinat • unt • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 60 min. Conținut caloric: 209 kcal/porție Fără ouă Mod de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
tortul. Scos cu meșteșug de pe rășchitor urma spălarea cu leșie din mesteacăn, apoi tragerea pe urzar și În cele din urmă pus pe stative care cereau Înainte Încă două operații: datul prin spată și prin ițe. Se Învelea urzeala pe sul, iar din băteală se făceau mai Întâi țevi la sucală și apoi suveica trebuia să alerge prin rost dus și Întors și astfel pânza creștea. Pe zi, o gospodină harnică trebuia să țeasă câțiva coți de pânză. Țevile la sucală
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
L'Europa, invece, nello stesso intervallo di tempo fă registrare una variazione minimă (7%). Asia, America Latină ed Oceania fanno registrare una crescita tra îl 60 ed îl 70%, mentre la variazione è di circa îl 40% în Nord America.3 Sul versante migratorio, invece, negli anni '80 l'Europa rappresentava circa un terzo del saldo migratorio per le aree continentali în attivo e, a partire dagli anni '90, arriva a rappresentare circa la metà del saldo netto. Dopo una flessione (anche
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
cittadinanza (circa 7% popolazione europea) e di circa 51 milioni di immigrati, ossia residenti în un Paese diverso da quello di nascita (circa 10% della popolazione europea); l'Europa è diventata anche îl primo continente per incidenza della popolazione emigrata sul totale della stessa popolazione europea.6 Nel 2013, la grande maggioranza di stranieri residenti (UE e non UE) și distribuisce în cinque paesi, tre con una consolidată tradizione come destinazione dei flussi migratori - Germania (7,7 milioni); Regno Unito (4
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
indigenza (nel peggiore). Mă è oltremodo evidente che non possono essere le sole a guidare questi incessanti flussi di persone e che la comunità internazionale ha l'obbligo di intervenire con misure e strategie onnicomprensive a livello globale. Îl dibattito sul multiculturalismo Nella Comunicazione della Commissione Europea del 13 maggio del 2015 riguardante l'Agenda europea sulla migrazione, finalmente, emerge la consapevolezza che îl fenomeno migratorio, che stă approdando sulle rive dell'Europa, ha un complessità tale da richiedere un nuovo
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
un aspetto cardine della questione immigrati e cioè che queste persone avrebbero costruito, di lì a poco, famiglie e reti amicali tali da prospettare un loro status di cittadinanza nel paese ospitante, come effettivamente è accaduto dove le politiche incentrate sul multiculturalismo hanno funzionato. Quando și sono chiuse le frontiere, invece, si è alimentato îl "mercato" degli ingressi e soggiorni clandestini, che hanno contribuito alla diffusione di un'allarmante illegalità nei rapporti di lavoro, del tutto irregolari, basati sull'elusione dei
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
essi, mă all'interno di un sistema generale di diritti e doveri di cittadinanza",20 sono state per lo più interpretate, nei paesi europei, în termini di riconoscimento sociale della presenza di diverși gruppi culturali, e quindi di politiche basate sul "pluralismo culturale", che rappresentava ben altro. Per Kymlicka 21 îl multiculturalismo, quale politică e forma d'inclusione sociale, è possibile sulla base di tre condizioni indispensabili: costruzione di un'opinione pubblica, che tende a venir meno se nei fatti i
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
postură corectivă, dar nu poate menține rectitudinea regiunii lombare sau dorsale ori pe cea a membrelor superioare sau inferioare, ceea ce impune utilizarea unor mijloace ajutătoare, cum ar fi: saci cu nisip, benzi elastice, scripeți cu contragreutăți, perne mici și dure, suluri, cordaje etc. Acest inventar poate fi completat și cu unele amenajări la nivelul patului - de exemplu: planșetă sub saltea; montaj de tracțiune-suspensie (trapez), utilizarea patului basculant (Maccagno); postúri fixate sau de imobilizare, în condițiile în care un segment sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
când durerea dispare. Sub raportul intensității, durerea poate fi atroce, fiind influențată de poziția corpului și de natura efortului fizic, sau surdă, cu accentuarea ei la schimbarea poziției corpului. Tratamentul este orientat spre repaus pe un pat tare, cu un sul sub genunchi, pentru a descărca presiunea discului și a nu întinde nervul sciatic. Repausul la pat este favorabil pentru a începe tracțiunile ușoare din următoarele poziții: decubit ventral cu cifozarea regiunii lombare (se plasează o pernă sub abdomen; decubit dorsal
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
aparat). Posturările (poziționările) sunt atitudini care se impun corpului sau unor părți ale acestuia, în scop terapeutic sau preventiv, pentru a evita instalarea unor devieri sau pentru a facilita un proces fiziologic. Posturările corective pot fi: libere (autocorective), liber-ajutătoare (prin suluri, perne, chingi etc.) sau fixate (prin intermediul unor aparate sau instalații). Postúrile de facilitare a unor procese fiziologice perturbate de boală cele mai uzitate sunt: de drenaj bronșic, antideclive sau proclive pentru promovarea sau blocarea circulației de întoarcere, de facilitare respiratorie
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a făcut un semn în cer!... El vede Fața lumii Nevăzute..., cuvintele aude... nenăscute, cu inima topește vămi de ger!... De câte ori pământul, fără splină, se duce, taur negru, rostogol, de câte ori îl săgetează-n gol harapi cornuți, mereu în nehodină?... Un sul de carte-i cerul strâns cu nod și ultim semn pământu-n alfabet... Altarul Viu al Marelui Profet primește jertfa, Ardere-de-tot!... În Rugăciunea-focului, adoarme... Târziu, lumina candelei se stinge... Un Înger furișându-se-n chilie deasupra frunții nimb subțire-i ninge
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
al componentei etnico-naționale. Exemplele ar putea să fie nenumărate. Am ales doar unul, răsunător. Este o zi de luni, dimineața, pe 12 octombrie 2009. Pe postul de televiziune Rai 2 se desfășoară una dintre cele mai urmărite emisiuni; L'Italia sul Due. Este una dintre acele tipuri de emisiuni de divertisment, fără greutate informațională, de relaxare. Publicul țintă este acela al familiilor, casnicelor, persoane care ascultă emisiunea în timp ce trebăluiesc prin casă. Subiectul emisiunii este dat de un eveniment care a avut
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Guidi, "Gli ortodossi prima ad avere l'ora alternativa?", în "Nuovi italiani arrivano. Vecchia politica resta", în Reset, noiembrie-decembrie 2009, pp. 38-39). 37 Cf. N.I. Neagu, op. cit., p. 241. 38 Mai exact cf. C. Naleto, "L'omicidio Reggiani", în Rapporto sul razzismo in Italia, Manifestolibri, Roma, 2009, pp. 64 și următoarele. 39 Ibidem, este de prisos să amintim că articolul 27 din Constituția italiană, corectează astfel de generalizări. 40 Cf. "Il Ministro degli Esteri romeno: nel governo italiano incitazioni alla xenfobia
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]