1,490 matches
-
conștiinciozitate. La Română, însă, a fost ceva la care nu m-așteptam: nici eu și nici colegii mei. În clasa I-a, la limba maternă, s-au perindat trei profesori: Dimitrie Caracostea, care era titularul catedrei, și după el, doi suplinitori, între care scriitorul Camil Petrescu, profesor eminent. În timpul despre care povestesc era profesor Camil Petrescu. Cu vreo săptămână înainte de teză, profesorul ne citește "Cetatea Neamțului" de Dimitrie Bolintineanu și întreabă: ― Ei, cine crede că poate s-o citească așa cum am
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
la "Buturuga" din Cișmigiu! Clasa râse ușor, iar Barosanul adăugă: ― Admirabil!... Numai că vă rog să nu uitați atunci să mă invitați și pe mine! CAPITOLUL VIl "CHIMISTUL" În clasa a VI-a, la Chimie, ne-a venit un profesor suplinitor înalt și slab, nu numai ca fizic, dar și ca pregătire științifică. Un om cu o figură plină de răutate și cu un suflet asemănător. Simțea o deosebită plăcere când putea să ne încondeieze, și mai mulți de jumătate din
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Atila, reținut de o invitație neprevăzută la Ministerul Instrucțiunii Publice, în calitatea ce o mai avea de director al Internatului, nu mai putea merge cu noi în excursie. Atunci, Jujucă l-a delegat pentru aceasta pe un protejat al lui, suplinitor la Istorie, unul Ștefan Marinescu, care ne-a și anunțat știrea, dealtfel, spre consternarea noastră. Mulți am fi voit să renunțăm, dar ne era teamă să nu-l supărăm pe Atila, la care țineam foarte mult. Și am mers, fără
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Atila, la care țineam foarte mult. Și am mers, fără prea mare entuziasm. Pe la jumătatea drumului ni se făcu foame, așa că ne hotărârăm să luăm masa de seară în tren, din ce ne aduseserăm de acasă ― avîndu-l în mijlocul nostru pe suplinitorul Marinescu. Acesta fusese tot timpul distant cu noi, grețos chiar, arătîndu-se foarte plin de el, deși până atunci nu avusese prilejul să-și dovedească în nici un chip știința. " Să știi, ne gândeam noi, că ăsta o să ne dea niște explicații
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în fața profesorului pe care abia îl cunoscusem. Doar a fost una dintre capitalele Țării Românești. ― Că multe capitale a mai avut! intră și Noica în vorbă. ― Dacă nu mă-nșel, patru! intervenii eu, doar i-oi da sămânță de vorbă suplinitorului. Dar acesta, părând că reflectează puțin, nu scoase o vorbă. Surprinși, băieții începură să-și dea coate. Ce e cu profesorul ăsta de se complace în muțenie absolută? Foarte înciudat că se abține să participe la interesanta discuție propusă de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
lăsam amănuntele. Apoi? ― Apoi, îl imitai eu, imperturbabil, apoi, Târgoviște... și apoi... București! ― Deci patru! ținu el să precizeze ― Vezi ce bine știe la... Aritmetică?! se auzi admirativ glasul lui Dragu. ― Cine a-ndrăznit? strigă profesorul iritat la culme. ― Eu, don' suplinitor!... Ziceam de Băjenaru, că a ținut bine minte numărul capitalelor... ― Dar cine-o fi mutat capitala de la Curtea de Argeș la Târgoviște, don' profesor? căutai eu să schimb vorba. ― Să spună cineva dintre dumneavoastră... Doar de-aceea sînteți elevi... Din nou glasul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
spună cineva dintre dumneavoastră... Doar de-aceea sînteți elevi... Din nou glasul lui Dragu, batjocoritor: ― Cutare-Vodă al III-lea, din motive de ordin strategic! Un hohot de râsete acoperi ultimele cuvinte ale lui Dragu. ― Nu permit asemenea glume! se enervă suplinitorul, apoi se ridică și ieși pe culoar, așezîndu-se la o fereastră, ca să evite eventualele comentarii neconvenabile la adresa... științei lui. Noica Dan dădu din cap disprețuitor și spuse: ― De la un asemenea specimen credeți voi că vom primi explicații la Curtea de Argeș? Amară
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Curtea de Argeș pe-nserat, și-n scurtă vreme s-a făcut întuneric de-a binelea. Ne-am repartizat astfel pentru cazare: vreo douăzeci de elevi de la internat urmau să doarmă în vagon; iar noi, cei externi, ne-am dus împreună cu Ștefan Marinescu, suplinitorul, la un hotel, nu mai știu cum se numea, ca să fim repartizați cu toții în camerele noastre, chiar sub ochii lui. Dar iată că după ce se făcuse repartizarea elevilor în camere, Negulescu Petre, un coleg ceva mai mare ca vârstă, începu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
faci pe nebunul cu noi? Și plecă, lăsîndu-l pe bietul Negulescu stupefiat, că nu se aștepta la așa ieșire tocmai din partea celui mai bun prieten al lui! Am fost găzduiți la etajul I, câte doi sau trei în cameră. Numai suplinitorul Marinescu a stat singur într-o cameră de la parter, ale cărei ferestre dădeau în stradă. De cum ne-a repartizat, s-a închis la el și n-a mai ieșit până dimineață să dea ochii cu noi. Mai înainte, însă, nu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
plecăm spre lăcașul istorie. După făgăduielile de rigoare din partea noastră, însoțite de: "Să n-aveți nici o grijă, don' profesor", am trecut în camere și, foarte smeriți, am început să ne pregătim de culcare. Dar n-a apucat să plece bine suplinitorul, că Ionaș Moscu, împreună cu Costache Rădulescu și Nicu Marinescu, începură să ne deschidă ușile, cu ispititoarea invitație: ― Hai, mă, să dăm o raită prin oraș, la lumina lunii! Pe căldura asta nu face să stăm în casă! Am auzit că
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
că, fără tine, plimbarea n-are nici un haz! ― Bine, mă, să merg atunci! Numai să mă-mbrac! ― Păi, dacă-i așa, sări Dan Noica, merg și eu, frate-meu, că mi-e urât să rămân singur în hotelul ăsta, cu suplinitorul! Timpul trecu mai repede decât ne așteptam. Se făcuse tîrziu: 11 și jumătate! Cofetarul ne spuse politicos că trebuie să închidă, că niciodată nu mai ținuse deschis până la acea oră. Ne-am hotărât să plecăm. Am făcut socoteala, am plătit
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mic, căpăta o rezonanță neașteptată! Băieții nu s-au lăsat de șotii nici de astă dată, și s-au apucat să schimbe pantofii pasagerilor, puși în fața ușii, spre a fi lustruiți a doua zi de dimineață. Chiar și pe-ai suplinitorului! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ― Scoală-te, mă... n-auzi, că e șase! ― Aăăăăăoh!... Cât mă?! ― Șase!, Hai, că-ntîrziem și se supără don' suplinitor! Am sărit din pat, m-am dus la un lavoar păcătos, m-am spălat cum am putut și m-am îmbrăcat
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
apucat să schimbe pantofii pasagerilor, puși în fața ușii, spre a fi lustruiți a doua zi de dimineață. Chiar și pe-ai suplinitorului! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ― Scoală-te, mă... n-auzi, că e șase! ― Aăăăăăoh!... Cât mă?! ― Șase!, Hai, că-ntîrziem și se supără don' suplinitor! Am sărit din pat, m-am dus la un lavoar păcătos, m-am spălat cum am putut și m-am îmbrăcat la iuțeală. Toți băieții au fost gata într-un sfert de oră și am coborât pe scara de lemn
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și făcut foc. Fără să ne mai dea bună dimineața, ne-a luat în primire: ― Să știți că purtarea dumneavoastră incalificabilă va avea urmările cuvenite. N-am dormit toată noaptea. V-ați făcut de cap! ― Dar ce-am făcut, don' suplinitor? se trezi Dragu răspunzîndu-i cu nevinovăție. ― Mai și întrebați?! Auzi, dumneata, elevi, să cânte pe stradă în puterea nopții! Și-apoi scandalul de la hotel. Ce? Credeți c-am fost surd? Dar despre toate acestea vom vorbi mai amănunțit la București
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
aproape doi metri și era foarte spătos! ― Ia uitați-vă, mă, ăsta romîn! După ce vizitarăm lăcașul cu de-amănuntul și ascultarăm toate explicațiile ghidului, ieșirăm în curte, unde, la umbra unor arbori bătrâni și a câtorva lespezi de piatră, profesorul suplinitor încercă totuși să ne spună și el câteva vorbe despre importanța descoperirii istoricului Virgil Drăghiceanu, dar tot Dragu, care-l sâcâise și-n tren, n-avu de lucru și spuse: ― Lăsați, don' suplinitor, că acum le știm bine, doar ne-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și a câtorva lespezi de piatră, profesorul suplinitor încercă totuși să ne spună și el câteva vorbe despre importanța descoperirii istoricului Virgil Drăghiceanu, dar tot Dragu, care-l sâcâise și-n tren, n-avu de lucru și spuse: ― Lăsați, don' suplinitor, că acum le știm bine, doar ne-a explicat ghidul! * Timpul până la ora plecării înapoi spre București s-a scurs foarte greu. Toți eram neliniștiți, apăsați parcă de o mare greutate. În tren, Marinescu s-a retras într-un compartiment
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ușă, mă rog, și alte necuviințe în acest gen! ― Nu s-a revoltat nimeni. Doar domnul profesor Marinescu. ― Bine, băiețaș, ce, crezi că asta nu-i destul? Păi știți voi, cine-i dumnealui? ― Da, don' director, răspunsei eu nevinovat. E suplinitorul pus de dumneavoastră în locul domnului profesor Niculescu... ― Pus de mine, dar recomandat de Minister. Nepotul domnului inspector general, băiețaș! ― Așaaa?! făcui eu atunci cu adâncă mirare... Și noi, care eram convinși că e într-adevăr profesor de istorie!... ― Aha, va să zică
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cu povești?! Iatămă cu lădița în spinare, drum de picior, acasă la Nicorești. Apostolat cu traista-n băț Între prietenii pe care îi aveam cu număr Iancu Dimofte, văr secundar, ieșea cu mult în față. Tocmai fu sese numit învățător suplinitor într-un sat de țigani lingurari, Argea, undeva sub dealurile Poienii, la puțini pași de mînăstirea Sihastru. Aici se vorbea românește, se muncea gospodărește, cei din Argea fiind foarte căutați la muncile câmpului pentru hărnicia, chibzuința și simplitatea lor frumoasă
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
câmpului pentru hărnicia, chibzuința și simplitatea lor frumoasă. Iancu mi-a propus să stau iarna cu el, să învățăm împreună, să trăim din ce este și-o fi tot împreună...Și așa, înlocuindu-l la ore câte odată, am ajuns suplinitor de suplinitor. Cât lucram cu isteții copii, Iancu arunca alice în vântul ciorilor că alt animal n-a reușit să ochească sau aranja aventura mișcării unei bote de vin mănăstiresc, circa 20 de litri, pentru a deschide seria șezătorilor de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
hărnicia, chibzuința și simplitatea lor frumoasă. Iancu mi-a propus să stau iarna cu el, să învățăm împreună, să trăim din ce este și-o fi tot împreună...Și așa, înlocuindu-l la ore câte odată, am ajuns suplinitor de suplinitor. Cât lucram cu isteții copii, Iancu arunca alice în vântul ciorilor că alt animal n-a reușit să ochească sau aranja aventura mișcării unei bote de vin mănăstiresc, circa 20 de litri, pentru a deschide seria șezătorilor de iarnă, o
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
răcoare pe care ți-o întindea Dumnezeu. Și nu întâmplător fiindcă ceva mai sus niște călugări făcuseră schit în jurul unui Izvor al Tămăduirii. În primăvară, încurajat de experiența Argea, iatămă în fața comisiei Revizoratului școlar județean pentru ocuparea unui post de suplinitor. Am ieșit al doilea. Și am fost repartizat într-un sat răzeșesc, cum spunea inspectorul hâtru, un sat de țigani lingurari. Era o glumă dar nicidecum batjocură fiindcă o astfel de alegere îmi asigura concurența zero la post, deci liniștea
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ridicat nivel am cunoscut notabilitățile: Mitică gardistul, Alecu Petrișor odagiul școlii și Ion Broscoi proprietar, cârciumar și negustor fără concurență. Toamna a trecut frumos, cu multe mese înlocuite cu praznice și hramuri și iată iarna, deloc convinsă că domnul învățător suplinitor și director totodată are dreptul să se bucure de căldură în sala de clasă unde, seara, își priponea caprele patului pentru odihnă. Pe prispele caselor fără garduri, deh, lemne de foc!, câinii dormeau laolaltă cu lupii într-un pact de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
spus ce dorim, ne-a invitat pe prispă (că masa era pe altă direcție), ne-a dat câte o coală de hârtie, toc și cerneală pentru cerere iar el a scris la fiecare:"Revizoratul școlar Ismail, pentru numiri de învățători suplinitori" și a semnat. Noi credeam că l-am apucat pe Dumnezeu de picior, însă apostila aceea era cam în felul oracolului de la Delphi, a preotesei Pithia. Nu spunea nimic nici preoteasa dar nici rezoluția. Erau două cereri de pus în
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
s-a dus la școală iar eu am plătit toate taxele. În iunie am luat bacalaureatul iar în iulie am plecat la școala normală Regele Carol I de la Câmpulung Muscel unde am urmat cursuri pedagogice de vară pentru pregătirea învățătorilor suplinitori în vederea titularizării. Cursurile au ținut două luni. Erau cursanți din toată ța ra, oameni în toată firea dar și tineri sub 20 de ani. Cursuri admirabil pregătite. Directorul școlii era profesorul Ghe. Marinescu, un om ursuz, nu rău, dar foarte
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cei doi fii Vitea, elev în cursul superior la seminar și Sașa, elev la școala normală. Spre bucuria mea l-am întâlnit acolo pe Luca Guțaga, învățător fără diplomă de capacitate, fiindcă nu luase examenul din iunie. Era numit învățător suplinitor. Am stat amândoi în gazdă la o bătrână care avea două fete: Hașa și Natașa. Notar era un rus în jur de 30 de ani, Andrei Vorobiev, Andriușa, un om vesel, sociabil. Prieten. Prin sat trecea Valul lui Traian care
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]