1,423 matches
-
Economia generală este un domeniu al științelor economice. Economia generală cercetează alocarea resurselor (bunurilor economice) și a factorilor de producție care servesc la îndeplinirea dorințelor umane. Punctul de plecare este supoziția fundamentală rarității, aceea că bunurile și resursele sunt mărginite, iar oamenii sunt nevoiți să aleagă una din diferitele posibilități de folosire sau de consum (principiul economic). Raritatea înseamnă că alegerea unei posibilități de folosire a resurselor exclude alte posibilități. Economiștii
Economie generală () [Corola-website/Science/299126_a_300455]
-
sunt comerțul, alocarea resurselor, motive ale bunăstării, configurația producției, împărțirea bunăstării într-o societate, cauzele crizelor economice, dar și teme înrudite cum ar fi finanțele, taxele, munca, șomajul, dreptul, sărăcia sau protecția mediului; În cadrul economiei generale se operează frecvent cu supoziția model, "homo oeconomicus", după care omul negociază rațional, pentru a-și maximiza starea materială. Acest model pare a fi suficient pentru multe cercetări, deoarece egalizează preferințele iraționale ale anumitor indivizi. Metodele de cercetare mai noi lărgesc în mod crescător supozițiile
Economie generală () [Corola-website/Science/299126_a_300455]
-
supoziția model, "homo oeconomicus", după care omul negociază rațional, pentru a-și maximiza starea materială. Acest model pare a fi suficient pentru multe cercetări, deoarece egalizează preferințele iraționale ale anumitor indivizi. Metodele de cercetare mai noi lărgesc în mod crescător supozițiile și implică un comportament irațional în modelele de gândire ale economiei care studiază comportamentul economic, cum ar fi teoria jocului. Unii cercetători au primit deja Premiul Nobel acest tip de cercetări. Alt modele sunt luate în considerare și anume cel
Economie generală () [Corola-website/Science/299126_a_300455]
-
cel al actorului cu capacități cognitive limitate ("bounded rationality", Simon), model al rațiunii umane îngrădite. Asemenea atribute umane sunt luate în considerare în noua economie instituțională. Modelele matematice joacă un rol considerabil în economia generală, deoarece oferă demonstrații clare și supoziții definite explicit și nu conduc, de regulă, la rezultate ambigue sau "ușor interpretabile". Conceptele economice generale se pot reprezenta printr-o matematică simplă și prin repoziționarea curbelor, fără a fi necesare cunoștințe avansate de matematică. Școala austriacă este de opinie
Economie generală () [Corola-website/Science/299126_a_300455]
-
Cantitatea de echilibru este acea cantitate, la care prețul cerut de către vânzători se egalează cu prețul oferit de cumpărători. Formarea echilibrului este un element central al teoriei neoclasice și al teoriei echilibrului general. Teoria echilibrului general pornește de la mai multe supoziții care trebuie îndeplinite pentru crearea unui preț de echilibru. Aceste supoziții nu se pot îndeplini strict, deoarece rar există preț de echilibru în realitate. Într-o piață perfectă, însemnând o piață cu mulți ofertanți mici, raționali, dar și cu consumatori
Echilibrul pieței () [Corola-website/Science/299188_a_300517]
-
vânzători se egalează cu prețul oferit de cumpărători. Formarea echilibrului este un element central al teoriei neoclasice și al teoriei echilibrului general. Teoria echilibrului general pornește de la mai multe supoziții care trebuie îndeplinite pentru crearea unui preț de echilibru. Aceste supoziții nu se pot îndeplini strict, deoarece rar există preț de echilibru în realitate. Într-o piață perfectă, însemnând o piață cu mulți ofertanți mici, raționali, dar și cu consumatori, prețul pieței neputând să-i influențeze pe nici unul, se formează un
Echilibrul pieței () [Corola-website/Science/299188_a_300517]
-
strict, deoarece rar există preț de echilibru în realitate. Într-o piață perfectă, însemnând o piață cu mulți ofertanți mici, raționali, dar și cu consumatori, prețul pieței neputând să-i influențeze pe nici unul, se formează un preț de echilibru. Această supoziție este fundamentală teoriei prețului de echilibru, așa cum ea se predă în cursurile introductive de economie. În multe piețe reale această supoziție nu poate fi aplicată, deoarece anumiți cumpărători sau vânzători au suficient de multă putere pe piață, pentru a modifica
Echilibrul pieței () [Corola-website/Science/299188_a_300517]
-
dar și cu consumatori, prețul pieței neputând să-i influențeze pe nici unul, se formează un preț de echilibru. Această supoziție este fundamentală teoriei prețului de echilibru, așa cum ea se predă în cursurile introductive de economie. În multe piețe reale această supoziție nu poate fi aplicată, deoarece anumiți cumpărători sau vânzători au suficient de multă putere pe piață, pentru a modifica prețul după bunul plac. În astfel de situații modelul simplu al prețului de echilibru este insuficient și necesită alte cercetări. În
Echilibrul pieței () [Corola-website/Science/299188_a_300517]
-
să se miște, nu-l poate amenința (din moment ce nu se poate mișca). Matricea recompenselor pentru jocul lașului arată în felul următor: Desigur, acest model presupune că un anumit jucător își alege strategia înainte de a juca și acționează conform acesteia - o supoziție ireală, din moment ce, dacă un jucător îl vede pe celălalt că virează devreme, poate conduce tot înainte, nemaiținând cont de planurile sale inițiale. Prin acest model și în contrast cu dilema prizonierului, unde o acțiune este întotdeauna cea mai bună, în jocul lașului
Jocul lașului () [Corola-website/Science/299902_a_301231]
-
că acest individ ipotetic cunoaște ceea ce este cel mai bine pentru această sănătate fizică și mentală pe termen lung și se poate baza pe luarea întotdeauna a deciziei bune pentru sine. Așa cum se întâmplă în științele sociale în general, aceste supoziții sunt făcute la cele mai bune aproximații. Termenul este adesea folosit derogativ în literatura academică, probabil cel mai comun caz este cel al sociologilor, mulți dintre aceștia tinzând să prefere explicațiile structurale în detrimentul explicațiilor bazate pe acțiunile raționale ale indivizilor
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
luare în considerare a propiei funcții de utilitate. Mai rău este atunci când omul economic este imoral, ignorând toate valorile sociale și luându-le în considerare doar dacă aderarea la acestea îi aduce utilitate. Unii sunt de părere că astfel de supoziții despre ființele umane nu sunt doar empiric inexacte, ci și lipsite de etică. Economiștii Thorstein Veblen, John Maynard Keynes, Herbert Simon, și mulți alții din Școala austriacă critică "Homo oeconomicus" ca actor în înțelegerea prognozei macroeconomice și economice. Ei pun
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
mai degrabă pe omul rațional, pe deplin informat despre toate circumstanțele care influențează deciziile sale. Aceștia susțin că nu există cunoaștere perfectă, ceea ce înseamnă că toate activitățile economice implică risc. Studiile empirice ale lui Amos Tversky au pus la îndoială supoziția că investitorii sunt raționali. În 1995, Tversky a demonstrat că tendința investitorilor de a transforma alegerile refractare la risc în câștiguri, iar alegerile de căutare a riscului în pierderi. Investitorii au părut foarte refractari la risc pentru mici pierderi, însă
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
asupra aprovizionării cu bunuri publice. Pe de altă parte, se poate întâmpla ca doar o minoritate semnificativă de participanți pe piață să acționeze ca niște "Homo oeconomicus", pentru ca predicțiile economiștilor privind cererea și oferta să fie corecte. Din această perspectivă, supoziția de "Homo oeconomicus" poate și trebuie să fie doar un pas preliminar înspre un model mai sofisticat. Totuși, unii susțin că "Homo oeconomicus" este o aproximare rezonabilă pentru comportamentul instituțiilor pieței, deoarece natura individualizată a acțiunilor umane în astfel de
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
realități, modificând modelul destul pentru a oferi o imagine mai realistă a anumitor decizii. De exemplu, modelele comportamentului individualist caracterizat de raționalitate limitată și de oameni care suferă de invidie, pot fi găsite în literatură. Înainte de toate, atunci când se urmăresc supozițiile restrictive făcute pentru construirea modelelor despre studenții din ani terminali, criticile de mai sus trebuie să fie valabile. Aceste critici sunt valabile în special într-o anumită măsură și anume aceea că profesorul afirmă că supozițiile simplificatoare sunt adevărate și
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
toate, atunci când se urmăresc supozițiile restrictive făcute pentru construirea modelelor despre studenții din ani terminali, criticile de mai sus trebuie să fie valabile. Aceste critici sunt valabile în special într-o anumită măsură și anume aceea că profesorul afirmă că supozițiile simplificatoare sunt adevărate și/sau le folosește într-un mod propagandist. Economiștii mult mai sofisticați sunt destul de conștienți de limitările empirice ale modelului "Homo oeconomicus". În teorie, opiniile criticilor pot fi combinate cu modelul "Homo oeconomicus", pentru a obține un
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
musulmanii conduși de Muhammad a învins tribul Quraish din Mecca. Directoratul contraspionajului militar israelian, "liderul comunității israeliene de informații", a fost responsabil pentru formularea prognozelor cu privire la un posibil atac. Aprecierile lor cu privire la probabilitatea izbucnirii unui război erau bazate pe câteva supoziții. Egiptenii au făcut tot ce le-a stat în putință să adâncească această concepție greșită. Atât israelienii, cât și americanii, au considerat că expulzarea consilierilor militari sovietici a redus în mod considerabil eficiența armatei egiptene. Egiptenii au asigurat un flux
Războiul de Iom Kipur () [Corola-website/Science/299330_a_300659]
-
ziduri înalte, care se sprijină pe epifaștri, de factură corintică, de peste 12 metri înălțime, ancorați într-o cornișă. Cornișa este depășită de o compoziție unică, acoperișul fiind străjuit de șapte turle, unicat ca model, dar diferențiate între ele, ceea ce atestă, supoziția că au fost realizate treptat, în etape diferite, influențate și de restaurări. Înălțimea totală a bisericii este de circa 30 de metri, lungimea de 30 de metri și lățimea de 13 metri. Accesul spre biserică se realizează printr-un pridvor
Mănăstirea Golia () [Corola-website/Science/298524_a_299853]
-
trece în evoluția sa prin trei etape: Ideea „stării naturale” îndeplinește o anumită funcție teoretică: ea oferă baza pe care se întemeiază explicația genetică a vieții sociale. Rouseau este conștient de caracterul ipotetic al acestei idei: „starea naturală” este o supoziție necesară pentru a explica situația actuală a omului, și nicidecum un fapt istoric propriu-zis. Pentru el ideea stării naturale are un sens mai mult logic și metodologic decât empiric. Discursul este împărțit în patru părți importante: o dedicație republicii din
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
din viața autorului : nașterea în o „Alcalá”, în jurul anului 1283, studii în Toledo, încarcerare datorată unui ordin al lui Don Gil de Albornoz, arhiepiscop de Toledo, etc. Posterior, specialiști precum Spitzer, M.R. Lida sau Battaglia au pus la îndoială aceste supoziții. Se poate deduce din operele sale că a fost un lector pasionat al cărților cavalerești, precum „"Tristán"” de Leonís, „"Historia de Flores y Blancaflor"” sau „"Historia de Enrique, fi de Oliva"”, texte citate în „"Libro de buen amor"”. Trebuie să
Arcipreste de Hita () [Corola-website/Science/308512_a_309841]
-
pentru a fi conduse. Apare astfel oportunitatea devenirii conducătorilor, supraviețuitori sau potentați. Studiul explică motivul și modul prin care masele se supun acestora, descriind din perspectiva condamnării la moarte suspendate unealta principală de conducere: porunca. În epilog, Canetti prezintă câteva supoziții cu privire la dezvoltarea și transformarea haitelor, maselor și conducătorilor în noile condiții ale secolului XXI.
Elias Canetti () [Corola-website/Science/308616_a_309945]
-
domnie, Mihail I, datat 1417-1418, se vorbește despre "[...]însuși orașul domniei mele Târgoviște[...]" (DRH, B, vol.I). Din acest act se poate înțelege că, la acea dată, aici funcționa o reședință voievodală, fortificată desigur. De altfel, săpăturile arheologice confirmă această supoziție, datând perioadei lui Mircea cel Bătrân: o casă, prima biserică-paraclis, o curtină și urme ale unei palisade (palancă) de lemn de mici dimensiuni. Dezvoltarea și extinderea fortificațiilor se face însă o jumătate de veac mai târziu, după menționarea ca singură
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
articol pe acest subiect, intenția nu s-a materializat din cauza lipsei surselor. Ioan Brezoianu a publicat în 1882 cartea "Vechile instituțiuni ale României (1327-1866)", în care atribuia termenii „consiliu administrativ” și „oficiu” sfatului domnesc, respectiv dregătoriei. Conform istoricului Nicolae Stoicescu, supozițiile autorului asupra originii acestor instituții sunt greșite, precum și datele privitoare la dregători în parte. Un alt pas îndărăt, după un studiu mai competent al autorilor E. Picot și Gheorghe Bengescu, l-a constituit capitolul dedicat de N. Blaramberg într-o
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
să fie compusă din idei având o astfel de origine.” O formulare mai adecvată (posibilă prin Bentham și Frege) este aceea ca enunțurile în întregul lor, și nu termenii, să fie traductibile în limbajul datelor sensibile. „Dogma reducționismului supravețuiește prin supoziția că fiecare enunț, luat izolat față de partenerii lui, poate admite în general o confirmare sau o infirmare.” „Sugestia mea opusă [...] este că enunțurile noastre asupra lumii esterne înfruntă tribunalul experienței sensibile nu în mod individual, ci numai ca unitate corporativă
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
fost aduși printre alții si primii țărani ruteni (strămoșii ucrainenilor) în Moldova. În 1775, numărul polonezilor și rutenilor din Moldova a ajuns la 10.000 dintr-o populație de 1.5-2 milioane, în ținutul Cernăuți ei reprezentând 10%. Există o supoziție modernă, care spune că Ștefan cel Mare s-ar fi inspirat în organizarea ambuscadei dintr-o cronică bisericească, în care era descrisă Bătălia din Codrii Plonini în 1368 (cronicarul polonez Jan Długosz menționează anul 1359, dar astăzi este acceptat că
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
fi pictat steagul Revoluției române de la 1848 și ar fi scris cuvintele slogan ale revoluției: "Dreptate și Frăție". Din analiza scrierilor despre acest episod controversat, a rezultat concluzia că autorii biografiei pictorului s-au lansat în fel și fel de supoziții, toate lipsite de surse credibile, care fie că țin cont de afirmațiile predecesorilor, aducând date noi, fie sunt contradictorii sau absolut noi ca abordare. Concluzia care rezultă într-un mod fără echivoc, este că nu se știe dacă Iscovescu ar
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]